Camionagiu
Răcit rău, cu un fes pleoştit în cap, mirosind a spirt, stau la calculator şi citesc din învăţăturile Sfântului Siluan Atonitul.
Doamna Camionagiu se uită la tv şi din când în când se entuziasmează la nişte case mişto din străinătate, dintr-o emisiune la care mă entuziasmam şi eu alaltăieri.
Eu aprob cu jumătate de gură, dar de fapt nu aud ce spune fiindcă sunt adâncit în smerita cugetare.
După câteva mârâituri, se uită la mine şi concluzionează:
– Aha, eşti în faza de smerenie, nu mai vrei nimic… De-aia curge şi acum robinetul ăla, că nu râvneşti la unul nou!