George Damian
Cu mulţi, foarte mulţi ani în urmă, adolescenţii din metropolele României practicau un sport denumit generic „bulăneală”. Cei mai viteji şi mai drepţi dintre liceeni (am auzit de cazuri documentate şi în rândurile studenţimii, destul de rare, e drept) umblau în haită pe corso şi pipăiau piepturile şi dosurile tinerelor ieşite la plimbare. În ultima perioadă nu am mai auzit relatări despre practicarea acestui sport tradiţional de care mi-am amintit citind cartea lui Constantin Bacalbaşa „Bucureştii de altădată”.
În amintirile lui Constantin Bacalbaşa cred că am identificat originile „bulănelii”. Acesta povesteşte că în anul 1910 a ajuns la Bucureşti moda fustei pantalon, în acelaşi an în care fusese lansată la Paris. Croitorii francezi de pe malul Dâmboviţei au încercat o formă mai agresivă de publicitate: au îmbrăcat mai multe demimondene tinere în fuste pantalon şi le-au trimis să se plimbe pe Calea Victoriei. Doar că bucureştenii anului 1910 nu erau pregătiţi să accepte cu uşurinţă orice invenţie pariziană. Drept urmare, toate femeile care îndrăzneau să apară pe stradă îmbrăcate în fustă pantalon erau fugărite, prinse, iar garderoba indecentă era sfâşiată pe loc. Îndrăznesc să presupun că „bulăneala” îşi are originile în aceste vremuri, când fustele pantalon erau sfâşiate de pe purtătoare.
Recunosc că pentru o clipă mi-a trecut prin minte gândul că „bulăneala” s-ar putea trage din județul Vaslui. Însă, cum ea nu presupune și viol, iar vasluienii n-au făcut niciodată lucrurile pe jumătate…