Julius
Păstrând tradiția de anul trecut, câștigătorul de anul acesta al RoBlogFest-ului, George Damian, a pășit pe scenă cu aceleași emoții pe care le-a avut și îndrăgitul Eftimie: să reziste naibii în picioare măcar 2-3 minute și, dacă e posibil, să nu vomite pe MC-ul evenimentului.
Îmbrăcat la cămașă și sacou (aici a rupt cu predecesorul său, îndr. Eftimie urăște sacourile – probabil fiindcă te strâng atunci când ridici halba), rotofeiul documentarist s-a rostogolit pe scenă, a privit cu un aer buimac cinstita asistență prin ochelarii săi rotunzi și, câteva clipe lungi, s-a balansat periculos. Revenit într-o poziție sigură, a apucat microfonul și a răcnit fericit:
– Mulțumesc fratelui Eftimieee!
Fratele Eftimie a tresărit, însă nu a avut puterea să se ridice în capul oaselor și, câteva secunde mai târziu, sforăia netulburat pe o canapea.
– Mulțumesc fratelui Julius de la Daily Cotcodaaac!, s-a mai opintit o dată fericitul documentarist, smulgând câteva aplauze anemice pentru umilul nostru site de pamflete.
Ajutat de fratele său Gaben, fratele Julius de la Daily Cotcodac a huiduit copios și a cerut ca impostorul să fie izgonit de pe scenă. Impostorul, însă, abia se încinsese, așa că a mai zbierat o dată:
– Mulțumesc fraților mei din Basarabia! Basarabia, pământ românesc!
Dacă în sală s-ar fi aflat și un reprezentant al Federației Ruse, acesta ar fi plecat mai mult decât mulțumit: ultimele cuvinte ale câștigătorului n-au produs nici o reacție în rândul asistenței. Simpaticul documentarist a ezitat un moment, însă în cele din urmă a decis să nu redeschidă chestiunea Basarabiei și a coborât de pe scenă în uralele mulțimii – între timp , aceasta fusese anunțată că „let’s party!”
Două ore mai târziu, fratele Julius l-a găsit pe simpaticul documentarist zăcând cu fundul pe bordură, flancat de doi tovarăși de-ai săi.
– Bravule, a urlat documentaristul, înviorat subit, Dinamo e cea mai bună echipă din România!
Tovarășii săi s-au uitat unul la altul, l-au înșfăcat unul de un braț și celălalt de un braț și l-au pus pe picioare.
– Hai să-l ducem naibii acasă, până nu ne face de râs.