Aspirinuţa
Sâmbătă seara, conduc, sună telefonul. La telefon: gâfâituri. Ok, o fi greşit omul numărul, închid. Sună iar. Nu mai răspund, că eram în depăşire. După care începe cascada de mesaje. Băiatul ştia meserie. Întâi a sunat, să vadă dacă sunt femeie. Apoi a început să mă streseze: că pe el îl strigă prietenii Tony, că e un drăguţ şi un simpatic, asl pls, că vrea să mă cunoască pe de rost, şi pe faţă şi pe dos, că de ce nu-i răspund, poate sunt timidă, că mă dezvaţă el de timiditatea asta… Sâmbătă noaptea la 2, mie îmi suna telefonul.
Duminică dimineaţa, când m-am trezit, trei mesaje de la el. Care mai de care mai porcos: că ce i-ar plăcea să-mi facă, cu lux de amănunte. Nu vă închipuiţi ceva relativ decent, pornografic: pe mine m-a îngrozit, era ceva tortură după care îmi tăia extremităţile şi făcea un fel de ciorbă. Plus că abia mă trezisem, încă se învârtea camera cu mine de la santalul de portocale de peste noapte, numai de momente erotice cu Tony n-aveam chef.
Duminică seara s-a plictisit de atâtea mesaje fără feedback şi cred că a pus bot. Luni n-am mai auzit nimic de Tony, chiar speram că îl călcase trenul, ceva. Dar marţi, la 8 dimineaţa, am primit un mesaj drăguţ de la băiat atent, care-mi spunea cu foc: “Ce te-aş babardi azi!”.
Trăiască Tony o mie de ani, că mă face să mă simt femeie!