Donald Trump pare să fi realizat ceea ce a dorit în Groenlanda: o expansiune a accesului militar american, posibilitatea de a construi baze noi și asigurări împotriva influenței strategice a Rusiei și Chinei. Totuși, Groenlanda nu va fi cedată Statelor Unite.
Conform lui Isaac Stanley-Becker în The Atlantic, acest aranjament se aliniază foarte bine cu ceea ce liderii danezi și groenlandezi au spus de la început că poate fi negociat: mai mult acces pentru armata americană și o colaborare mai strânsă pentru securitatea Arcticii, fără a anexa teritoriul sau a destabiliza NATO.
Acordul, considerat de Trump un „triumf”, satisface în mare parte toate părțile implicate, dar a venit după luni de amenințări care au afectat încrederea aliaților în Washington.
SUA pot construi noi baze și folosi spațiul aerian
Printre altele, Statele Unite vor avea posibilitatea de a construi baze suplimentare și de a utiliza spațiul aerian al Groenlandei. În același timp, acordul reafirmă dreptul populației groenlandeze de a decide asupra propriului viitor, prevăzând interzicerea bazelor din afara NATO, precum și măsuri pentru blocarea investițiilor sensibile din partea Rusiei și Chinei.
Trump a declarat că Washingtonul va avea „pentru totdeauna” capacitatea de a face ceea ce consideră necesar pentru securitatea Groenlandei și a Statelor Unite, anunțând începutul dezvoltării unei prezențe militare americane semnificative pe insulă.
Marco Rubio, secretarul de stat, a caracterizat acordul ca pe o soluție cuprinzătoare la îngrijorările de securitate ale americanilor.
Dar mare parte din acces exista deja
Aici intervine un paradox, conform celor scrise de The Atlantic. Un acord încheiat între SUA și Danemarca în 1951 oferea deja Washingtonului o libertate extinsă pentru desfășurarea de operațiuni militare în Groenlanda.
În prezent, Statele Unite dețin baza spațială Pituffik în nord-vestul insulei, iar în timpul Războiului Rece au avut mii de militari în diverse baze și instalații radar. După încheierea Războiului Rece, prezența americană a fost redusă considerabil.
O preocupare actuală pentru Washington este ce s-ar întâmpla dacă Groenlanda ar decide să devină independentă și să limiteze infrastructura sau accesul militar american, explică surse citate de The Atlantic. Noul acord abordează această problemă prin includerea directă a Groenlandei și printr-un angajament trilateral mai solid.
De la amenințarea cu forța la o soluție negociată
Problema principală este parcursul până la acest punct. Trump a afirmat constant că SUA au nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională, chiar refuzând, la începutul anului, să excludă utilizarea forței pentru a o obține.
Situația a fost atât de gravă încât armata daneză a transportat rezerve de sânge și explozibili în Groenlanda, pregătindu-se pentru un posibil atac american. Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că, dacă un membru fondator NATO ar ataca un alt membru, pentru NATO „totul se termină”.
La Davos, în ianuarie, Trump a renunțat la perspectiva unei confruntări, anunțând un cadru pentru un viitor acord. Totuși, în lunile următoare, a revenit periodic la ideea că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul Statelor Unite.
În același timp, negociatorii americani, danezi și groenlandezi discutau soluțiile care sunt acum incluse în acord: întărirea securității americane în Arctica și limitarea influenței Rusiei și Chinei.
Groenlanda rămâne a groenlandezilor
Acordul nu prevede cedarea Groenlandei către SUA. Dimpotrivă, conform oficialilor americani și europeni citați de The Atlantic, documentul va reafirma dreptul populației Groenlandei de a decide asupra propriului viitor.
Premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a afirmat că acordul „recunoaște interesele Groenlandei și locul nostru în cooperarea internațională”.
Danemarca susține că acest acord întărește atât NATO, cât și securitatea europeană. Acordul urmează să fie semnat de cele trei părți la Adunarea Generală a ONU și va intra în vigoare după finalizarea procedurilor parlamentare necesare.
Câștigul strategic și pierderea de încredere
Washingtonul pare să fi îndeplinit obiectivele sale de securitate: acces militar sporit, protecții împotriva Rusiei și Chinei și o relație instituționalizată cu Groenlanda. Totuși, scrie The Atlantic, toate acestea ar fi putut fi negociate fără amenințarea anexării și fără perspectiva, oricât de improbabilă, a unui conflict între aliații NATO.
În timpul crizei, guvernele europene s-au aflat în postura de a încerca să determine dacă amenințările lui Trump erau reale, tactici de negociere sau simple provocări. The Atlantic notează că reacțiile daneze și groenlandeze la acord sunt pozitive, dar rezervate, ceea ce reflectă costul politic al întregului episod. La Nuuk, chiar în noaptea în care Trump a anunțat acordul, interesul și neliniștea erau evidente.
La fel ca în alte situații, concluzionează The Atlantic, SUA ar putea să fi atins obiectivele de securitate, dar au pierdut încrederea atât a aliaților, cât și a celor pe teritoriul cărora doresc să-și întărească prezența militară. (S.D.S.)
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-triumful-lui-trump-din-groenlanda-este-de-fapt-un-fiasco
Sursa foto: Inquam Photos
