Politica bazată pe resentimente a câștigat teren în estul Germaniei, iar vest-germanii trebuie să răspundă la întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a acordat un interviu care a devenit viral. În acest interviu, el a subliniat că mulți vest-germani sunt sătui de situația actuală.
Brechtken a explicat că nemulțumirile est-germanilor, care durează de 36 de ani, sunt acum mai mult emoționale decât raționale, sugerând că există o lipsă de onestitate în percepția proprie. El a afirmat că vestul Germaniei a demonstrat în ultimele decenii că înțelege democrația și poate combate extremismul, în timp ce est-germanii au o tendință mai mare spre soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, și-a exprimat îndoiala cu privire la obiectivitatea afirmațiilor lui Brechtken, dar a recunoscut că are dreptate într-un anumit context.
AfD s-a născut în Vest și „mușcă” din Est
Furia percepută a est-germanilor, popularitatea AfD și rezultatele recente din Saxonia-Anhalt ar trebui să ne facă să ne reamintim câteva fapte istorice, dar și să ne punem întrebări importante care nu au fost adresate de Brechtken, conform analizei realizate de Würfel. AfD a fost fondat în vest, iar mulți dintre liderii săi provin din landuri vestice. Este esențial să ne întrebăm nu doar ce atrage est-germanii spre AfD, ci și ce motive îi determină pe vest-germani să sprijine un astfel de partid.
Landurile vestice care susțin că au realizat denazificarea trebuie să analizeze de ce fascinația față de extremism persistă. De asemenea, este important să ne întrebăm dacă AfD a reușit să penetreze estul din cauza receptivității est-germanilor sau din cauza inegalităților vizibile care facilitează mobilizarea, concluzionează Würfel.
„Copilul” din ’89 a crescut și e furios
În 1989, mulți est-germani își doreau o soluție de compromis între socialism și capitalism, iar reunificarea nu era neapărat preferată. Mulți au perceput procesul de reunificare ca pe o gestionare defectuoasă, cu decizii impuse rapid.
Un aspect important a fost privatizarea masivă realizată de agenția Treuhand, care a dus la pierderea a 94% din companiile est-germane. În urma acestor evenimente, est-germanii au ieșit din nou în stradă, nu împotriva propriului guvern, ci împotriva celui din vest, cerând renegocierea acordurilor care i-au lăsat fără locuri de muncă.
Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă o nouă revoluție ar putea izbucni în est dacă situația nu se îmbunătățește. Est-germanii, tratați ca un „copil” care trebuie să respecte ordinele vestice, au crescut și își amintesc experiențele anterioare, cum ar fi Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD, care s-a născut în anul reunificării.
Mesajul percutant cu care AfD a cucerit Estul
Una dintre principalele promisiuni ale AfD este recâștigarea controlului, iar rezultatele din Saxonia-Anhalt reflectă o dorință de revanșă. Estul a îndrăznit să spună „ajunge” unui Vest perceput ca fiind copleșitor. Siegmund a subliniat că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
Aceste declarații au rezonat profund cu alegătorii, mulți dintre ei nefiind interesați de programul AfD, dar simțind că sunt ascultați și văzuți. Campania a inclus evenimente comunitare, unde oamenii au fost invitați să participe la petreceri cu mâncare și muzică, creând un sentiment de apartenență.
Deși mulți nu au realizat că AfD nu va îmbunătăți viața în est, partidul le-a oferit oamenilor atenție și recunoaștere în schimbul votului, o strategie care a funcționat temporar.
Orice va urma, toată lumea a știut
AfD, creat de vest-germani și susținut de est-germani, aspiră acum la putere la nivel național. Programul său este bazat pe idei care, în trecut, au necesitat un război pentru a fi înlăturate, cum ar fi rasismul și superioritatea. Aceasta nu este o problemă regională, ci una care ar trebui să preocupe toți cetățenii germani.
Un vot pentru AfD reprezintă un vot pentru aceste convingeri, indiferent de frustrările și dorințele legitime ale alegătorilor. În aprilie 1932, Partidul Nazist a devenit cea mai puternică formațiune politică în Saxonia-Anhalt, iar istoria trebuie să fie un semnal de alarmă pentru prezent.
Orice s-ar întâmpla în continuare, va fi greu să spunem că nu am știut.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
