Răspunsul CSM la documentarul Recorder: Mai mult de 98% dintre judecători consideră că există „o campanie publică împotriva justiției”, iar Parlamentul este învinuit pentru problemele din sistemul judiciar.

Rezultatele sondajului CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desfășurat un sondaj printre judecători pentru a analiza percepțiile acestora referitoare la climatul actual din domeniul justiției. Sondajul a relevat că un procent impresionant de 98% dintre judecători consideră că există o campanie publică împotriva justiției. Această opinie reflectă o îngrijorare extinsă în rândul magistraților cu privire la felul în care sunt prezentate și discutate subiectele legate de sistemul judiciar în media și în discursul public.

Percepția judecătorilor asupra campaniei publice

Judecătorii percep această campanie publică împotriva justiției ca fiind stimulată de diverse motive, incluzând relatările din mass-media care se concentrează pe scandaluri și controverse, în loc de realizările și contribuțiile pozitive ale sistemului judiciar. Mulți magistrați consideră că reputația lor profesională este constant afectată de generalizările și stereotipurile răspândite în mass-media. De asemenea, se simte o presiune suplimentară din partea opiniei publice, care, influențată de aceste narațiuni, poate dezvolta o neîncredere generalizată în justiție.

În acest context, judecătorii subliniază necesitatea unei informări corecte și echilibrate, care să reflecte complexitatea cazurilor și eforturile magistraților pentru asigurarea unui proces echitabil. Ei atrag atenția asupra riscului ca percepțiile publice negative să afecteze nu doar moralul și motivația celor angajați în sistem, ci și încrederea cetățenilor în justiție ca fundament al statului de drept. Această situație este văzută ca un obstacol semnificativ în dezvoltarea unui sistem judiciar puternic și independent.

Critici aduse Parlamentului

Judecătorii au formulat critici severe la adresa Parlamentului, considerându-l responsabil pentru o parte semnificativă a dificultăților cu care se confruntă sistemul judiciar. Aceștia reproșează instituției legislative lipsa unor acțiuni concrete și eficiente în vederea reformării și îmbunătățirii infrastructurii juridice. Mulți magistrați simt că inițiativele legislative sunt frecvent întârziate sau împiedicate de interese politice, ceea ce blochează rezolvarea problemelor urgente din sistem.

O altă critică se referă la calitatea legilor adoptate, care, din perspectiva judecătorilor, sunt adesea vagi sau contradictorii, cauzând confuzie și dificultăți în aplicarea lor practică. Această situație este agravată de modificările legislative frecvente, care nu sunt întotdeauna bine fundamentate și consultate cu experți din domeniu, generând un climat de instabilitate juridică.

Judecătorii evidențiază, de asemenea, insuficiența resurselor alocate sistemului judiciar, acuzând Parlamentul de o subfinanțare cronică. Această problemă se reflectă în infrastructura precară, insuficiența personalului auxiliar și condițiile de muncă inadecvate, care afectează negativ eficiența și calitatea justiției. Criticile vizează, de asemenea, absența voinței politice pentru implementarea reformelor esențiale care ar putea moderniza și eficientiza sistemul judiciar.

Problemele sistemului judiciar

Sistemul judiciar din România se confruntă cu diverse probleme structurale și funcționale care impactează eficiența și credibilitatea acestuia. Una dintre principalele provocări este volumul crescut de dosare pe care judecătorii trebuie să le gestioneze, ceea ce conduce la întârzieri considerabile în soluționarea cazurilor. Acest fenomen este amplificat de lipsa de personal specializat și de infrastructura inadecvată, ce nu reușește să susțină corespunzător activitatea magistraților.

De asemenea, există provocări legate de formarea și educația continuă a judecătorilor, care trebuie să se adapteze constant la schimbările legislative și la noile practici legale. Resursele limitate alocate pentru programele de formare profesională împiedică, adesea, dezvoltarea competențelor necesare pentru a face față complexității tot mai mari a cazurilor contemporane.

O altă problemă majoră o reprezintă transparența și accesibilitatea justiției. Cetățenii întâmpină dificultăți în a înțelege și accesa informațiile juridice, ceea ce poate genera frustrare și neîncredere în sistemul judiciar. Absența unei comunicări eficiente între instituțiile judiciare și public contribuie la menținerea unei imagini negative a justiției în societate.

Independentă judecătorilor este, de asemenea, percepută ca amenințată de diverse influențe externe, inclusiv presiuni politice sau economice. Aceste influențe pot compromite imparțialitatea deciziilor judiciare, afectând astfel percepția publicului asupra corectitudinii și echității justiției.

În concluzie, dificultățile cu care se confruntă sistemul judiciar românesc sunt complexe și interconectate, necesitând soluții bine concepute și aplicate de toate părțile implicate. Numai printr-un efort concertat de reformare și modernizare se poate asigura un sistem de justiție eficient, transparent și de încredere pentru toți.

Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro