Legătura dintre broasca țestoasă de 194 de ani și secretul longevității

Cel mai bătrân animal terestru cunoscut la nivel mondial, o broască țestoasă uriașă Aldabra numită Jonathan, are o vârstă estimată de aproximativ 194 de ani. Longevitatea sa remarcabilă se datorează, probabil, unei combinații de trăsături genetice și a capacității de a menține funcțiile celulare esențiale într-un mod mai „tineresc”, conform cercetărilor recente realizate de oameni de știință.

Locația și istoria lui Jonathan

Țestoasa a fost adusă pe insula Sfânta Elena în anul 1882. Este cunoscut faptul că țestoasele Aldabra pot trăi peste 100 de ani, dar Jonathan a depășit cu mult această limită. A fost adus pe insula izolată din Atlanticul de Sud ca animal adult, probabil provenind din Atolul Aldabra sau din Insulele Seychelles Granitice. Acum, Jonathan locuiește într-un țarc situat la Plantation House, reședința guvernatorului, conform celor relatate de Reuters.

„S-a afirmat că și alte țestoase din Aldabra au trăit la fel de mult ca Jonathan, dar el dispune de cele mai multe dovezi documentare care îi susțin vârsta”, a declarat Benjamin Vaisvil, cercetător afiliat organizației Kallel și coautor principal al studiului publicat recent în revista Science Advances.

Studii asupra longevității

Oamenii de știință au realizat studii detaliate asupra lui Jonathan pentru a descoperi secretele longevității sale, secvenționându-i genomul și analizându-i epigenomul, acei markeri chimici care reglează activarea și dezactivarea genelor. „Am descoperit modificări în genomul lui Jonathan în căile metabolice asociate cu longevitatea, precum repararea ADN-ului, funcția mitocondrială, reglarea insulinei și funcția telomerilor”, a explicat Vaisvil.

Mitocondriile sunt cunoscute ca fiind „centralele de energie” ale celulelor, iar insulina joacă un rol crucial în controlul nivelului de zahăr din sânge. Telomerii, pe de altă parte, sunt structuri protective aflate la capetele cromozomilor, care poartă informația genetică.

Cercetătorii au comparat epigenomul lui Jonathan cu cel al altor patru țestoase Aldabra, de la exemplare tinere la adulți. Aceștia au utilizat un kit specializat pentru a preleva probe din gura țestoasei, respectând reglementările de pe Insula Sfânta Elena, care limitează recoltarea de sânge pentru a evita riscurile de infecție.

Vaisvil a explicat descoperirile printr-o analogie, comparând genomul cu o carte de rețete și epigenomul cu notițele scrise de mână. „Pe măsură ce cartea devine mai veche, acele notițe devin din ce în ce mai greu de citit clar. Ne putem gândi la asta ca la entropia metilării”, a adăugat el.

Multe dintre notele din „cartea de rețete” a lui Jonathan par foarte vechi, dar în anumite regiuni, entropia de metilare este mai mică decât la toate țestoasele studiate, cu excepția unui exemplar tânăr de 5 ani. Aceste regiuni controlează genele care influențează longevitatea.

În plus, cercetătorii au identificat 287 de gene cu variante unice pentru Jonathan, inclusiv unele legate de suprimarea tumorilor și repararea ADN-ului. Țestoasa are, de asemenea, copii suplimentare ale unei gene care codifică o proteină ce vânează celulele îmbătrânite și canceroase.

„Uriașul blând”

În tinerețe, Jonathan era cunoscut pentru năzbâtiile sale, inclusiv răsturnarea scaunelor. Potrivit medicului veterinar Joe Hollins, care a avut grijă de el timp de mulți ani, cataracta l-a lăsat aproape orb, dar acum este descris ca un „uriaș blând”.

Determinarea vârstei țestoaselor uriașe este complicată din cauza lipsei înregistrărilor istorice fiabile. Deși vârsta unei țestoase tinere poate fi estimată pe baza inelelor de creștere de pe carapace, stabilirea vârstei adulților este mult mai dificilă. Noul studiu s-a axat pe o singură țestoasă foarte bătrână, ceea ce complică concluziile referitoare la trăsăturile de longevitate.

„Nu putem afirma cu certitudine că ceea ce am descoperit este motivul longevității sale”, a subliniat Vaisvil. Totuși, este posibil ca și factorii de mediu să joace un rol important, având în vedere că Jonathan trăiește pe o insulă tropicală cu o dietă atent gestionată de veterinari specializați.

Rezultatele cercetării confirmă, în mare măsură, tiparele observate în studiile despre persoanele cu o longevitate excepțională, sugerând că anumite mecanisme ale îmbătrânirii ar putea fi comune tuturor speciilor. Un studiu recent asupra unei femei de 117 ani a arătat o funcție mitocondrială neobișnuit de eficientă, ceea ce se aliniază cu constatările referitoare la Jonathan.

Apetitul lui Jonathan

În ciuda vârstei sale înaintate, Jonathan are un apetit excelent, iar medicul veterinar Hollins a remarcat cum țestoasa își ridică capul și își întinde gâtul lung când aude numele său. „Știu că mă recunoaște, îmi cunoaște vocea și felul în care îl ating, și știu, de asemenea, că nu este vorba de dragoste din partea lui, ci de recunoașterea sosirii unui festin”, a spus Hollins. „Și totuși, desigur, nu mă deranjează. Îi port o afecțiune imensă.”

„Este un simbol remarcabil. Știu că «iconic» este un cuvânt folosit în exces, dar Guinness World Records tocmai i-a acordat statutul de (animal) «iconic» anul acesta”, a adăugat Hollins.

Jonathan este îndrăgit de locuitorii insulei și a trăit prin războaie mondiale, dar și prin ascensiunea și decăderea unor imperii. „El simbolizează reziliența, longevitatea, anduranța, o prezență persistentă de-a lungul unor evenimente istorice majore”, a concluzionat Hollins.

Sursa articol: https://hotnews.ro/legatura-dintre-o-broasca-testoasa-uriasa-de-194-de-ani-cel-mai-batran-animal-din-lume-si-secretul-longevitatii-ce-au-descoperit-cercetatorii-2370113

Sursa foto: Kevstan / Wikimedia Commons / CC BY-SA 4.0

Articole Aseamantoare
Articole fresh
web design itexclusiv.ro
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.