În prezent, elevii sunt încurajați să se prezinte la școală purtând haine negre. Acest protest simbolic are scopul de a sublinia faptul că ei pot alege ce să îmbrace, fără a fi obligați de cineva. Această acțiune este o reacție la propunerea recentă de a face uniforma școlară obligatorie în școlile de stat din România, proiect care a fost aprobat de Senat și urmează să fie discutat de Camera Deputaților.
Susținătorii legii consideră că uniforma ar putea diminua diferențele sociale dintre elevii care provin din medii mai înstărite și cei care nu își permit haine costisitoare. Totuși, reprezentanții elevilor afirmă că simpla introducere a unei uniforme nu va rezolva problemele legate de sărăcie sau bullying.
Ce vrea să schimbe proiectul din România
Inițiativa legislativă, propusă de parlamentarii PSD, a fost adoptată de Senat cu 84 de voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri. Dacă proiectul va deveni lege, elevii vor trebui să vină la școală îmbrăcați în uniformă, însă fiecare instituție va avea libertatea de a decide aspectul acesteia. Proiectul prevede că uniformele pot fi oferite gratuit sau achiziționate cu subvenții, inclusiv din fonduri locale, iar părinții vor avea posibilitatea de a le cumpăra de la orice furnizor, nefiind obligați să aleagă un singur furnizor impus de școală.
„Școala trebuie să fie despre capacitățile elevului, nu despre posibilitățile materiale ale părinților”, a declarat senatorul PSD Daniel Zamfir, subliniind că uniforma ar putea reduce stigma asociată cu elevii din familii mai puțin înstărite. De asemenea, el a menționat că uniforma ar putea contribui la siguranța școlară, ajutând personalul să recunoască mai ușor elevii față de persoanele străine.
Cu toate acestea, elevii care protestează sunt nemulțumiți de obligativitatea uniformei. Consiliul Național al Elevilor a declarat că s-a opus propunerii încă de la început, dar nu a fost invitat la discuții. Reprezentanții lor au afirmat: „Nu am fost consultați, dar se așteaptă să ne conformăm”. Ei contestă și ideea că uniforma ar elimina inegalitățile, argumentând că „inechitatea nu dispare sub o vestă” și că bullying-ul nu se oprește doar prin purtarea aceleași haine.
De ce în România uniforma trezește amintiri neplăcute
Uniformele școlare nu sunt o noutate apărută odată cu regimul comunist, având o istorie care datează din perioada interbelică, așa cum arată exponatele de la Muzeul Național de Istorie a României. Totuși, generațiile care au frecventat școala înainte de 1989 au experimentat uniformele într-un sistem strict, unde regulile erau mai riguroase.
Astfel, pentru mulți adulți, uniforma evocă amintiri legate de disciplina severă din trecut și de sancțiunile aplicate celor care nu respectau regulile. Nu toți cei care se opun propunerii se gândesc însă la comunism; mulți elevi discută despre costurile uniformelor și despre libertatea de alegere, menționând că nu au fost consultați în legătură cu această decizie. Această situație ar putea explica reacția puternică generată de termenul „uniformă obligatorie”.
Kelemen Hunor a adus în discuție o astfel de amintire, povestind cum, în trecut, a fost pedepsit pentru că a renunțat la uniformă: „Și eu am început școala purtând uniformă. Apoi am renunțat la ea și am fost pedepsit pentru acest lucru.” El susține că elevii, părinții și profesorii ar trebui să aibă libertatea de a alege uniforma, fără a fi constrânși de o lege comună tuturor școlilor.
În Anglia, întrebarea a devenit: cine își permite uniforma?
În Anglia, uniformele au o tradiție îndelungată, însă legea nu obligă toate școlile să le adopte. Fiecare instituție își stabilește propriile reguli, iar autoritățile au încercat să limiteze costurile excesive. Diferența constă adesea în detalii, cum ar fi faptul că un pulover simplu poate fi achiziționat din diverse magazine, în timp ce unul cu sigla școlii trebuie uneori cumpărat de la furnizori specifici.
Într-un sondaj realizat de organizația The Children’s Society, 38% dintre părinți au declarat că au dificultăți în a plăti uniforma copilului, procentul crescând la 54% în rândul familiilor cu venituri mici. Studiul a inclus 3.000 de părinți din Regatul Unit și sugerează că o regulă menită să reducă diferențele sociale poate deveni o povară financiară pentru cei pe care ar trebui să îi ajute.
În plus, un sondaj al Ministerului britanic al Educației a arătat că 53% dintre părinții care nu aveau nevoie de articole personalizate au afirmat că uniforma a devenit mai accesibilă, în timp ce 79% dintre cei care au avut nevoie de mai multe articole personalizate au declarat că a devenit mai scumpă. Din acest motiv, au fost impuse limite la numărul de articole speciale pe care școlile le pot solicita.
În Irlanda de Nord, două eleve de 11 ani, Rhea și Astrid, au convins școala să le permită alegerea între fustă și pantaloni, cerând ca această opțiune să fie extinsă și în alte școli. „Este important să putem alege, pentru intimitatea și confortul nostru”, a afirmat Astrid. Exemplul lor arată că dezbaterea nu este întotdeauna simplă, ci implică și dorința de a fi ascultați în privința alegerilor vestimentare.
Franța a încercat uniforma. Directorii și elevii nu au văzut-o la fel
Franța a testat uniforma în aproximativ o sută de școli în anii 2024 și 2025, scopul fiind evaluarea impactului asupra sentimentului de apartenență al elevilor. Într-o evaluare publicată de Ministerul Educației, trei din patru directori de școli primare au menționat o îmbunătățire a sentimentului de apartenență. Cu toate acestea, în privința rezultatelor școlare, opiniile au fost mai puțin optimiste.
Cercetătorii care au vorbit cu elevii au constatat că aceștia nu susțin uniforma, iar nerespectarea regulilor a generat tensiuni. Aceasta nu înseamnă însă că experimentul a fost un eșec, ci că perspectiva elevilor asupra unei măsuri gândite ca un simbol al unității poate diferi de cea a conducerii școlii.
Îmbunătățește uniforma comportamentul? Ce știm din studii
Un studiu realizat în Statele Unite, bazat pe datele a 6.320 de elevi, nu a identificat o corelație semnificativă între purtarea uniformei și comportamentul social sau prezența la școală. Deși s-a observat o posibilă îmbunătățire a prezenței în rândul copiilor din familii cu venituri mici, cercetătorii au subliniat că nu au fost repartizați aleatoriu în școlile cu și fără uniformă.
De asemenea, studiul nu confirmă ideea că uniforma generează un sentiment mai puternic de apartenență. Elevii din școlile cu uniformă au raportat, în medie, un sentiment de apartenență mai slab. Aceasta este o asociere, nu o dovadă cauzală, dar sugerează prudență în asumarea că uniformele vor crea automat o comunitate unită.
Un alt studiu efectuat pe 988 de adolescenți din Chile a comparat uniformele tradiționale cu ținutele sportive, concluzionând că nu există diferențe semnificative în privința notelor sau a testelor cognitive. De asemenea, situația socio-economică a școlii a avut un impact mai mare decât tipul uniformei. Autorii au subliniat confortul, menționând că hainele care împiedică copiii să se joace pot reprezenta o problemă reală. Totuși, acest studiu a comparat doar tipuri diferite de uniforme, nu școli cu uniformă și fără uniformă.
În concluzie, uniforma poate simplifica alegerea hainelor pentru unele familii și poate fi apreciată de elevi și profesori în anumite contexte, însă dovezile existente nu susțin ideea că aceasta rezolvă în mod automat problemele precum bullying-ul, inegalitatea sau disciplinei. Experiențele din alte țări indică necesitatea de a discuta aspecte concrete precum costurile, confortul, cine stabilește regulile și dacă elevii au fost consultați înainte de a fi impuși să le respecte.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/elevii-contesta-uniforma-obligatorie-ce-arata-studiile-despre-bullying-si-experienta-altor-tari
Sursa foto: Inquam Photos
