Brânzeturi românești, premii internaționale: 4 branduri de top

Brânzeturile românești, fie că sunt realizate manual sau în fabrici, au început să obțină recunoaștere internațională în ultimii ani, primind premii în competiții de prestigiu. Unele dintre ele au fost incluse în Librăria Brânzeturilor, un catalog al Academy of Cheese din Marea Britanie.

Am discutat cu unii dintre acești producători pentru a înțelege importanța acestei industrii în contextul economic românesc.

Arkäse: “Noi nu am inventat nimic”

Brânzeturile Arkäse sunt fabricate în comuna Arcuș, județul Covasna, de o companie locală. Aceștia dețineau o fermă de vaci din 1991 și vindeau laptele la un procesator mare din zonă, dar, din cauza fluctuațiilor prețului, au decis să învețe să prelucreze laptele singuri. “După analize lungi, s-a ajuns la concluzia că brânzeturile maturate sunt un produs în creștere, cu o valoare adăugată”, afirmă Retyi Beata, manager comercial.

“Noi nu am inventat nimic. Prelucrăm lapte de vacă din ferma noastră folosind rețete și tehnologie elvețiană.” Au învățat de la maeștri elvețieni cum să producă brânză. “Practic, producem brânzeturi după rețete elvețiene, dar sunt 100% românești.”

Compania își dorește o redefinire a conceptului de produs românesc: “în opinia noastră, un produs 100% românesc înseamnă prelucrarea materiei prime din România, fabricarea în România, impozitarea în România și angajați români. Așa sunt produsele de la Arkäse.”

Deși există de doar cinci ani, Arkäse este deja prezentă în lanțurile naționale de supermarketuri și speră ca în următorii cinci ani să fie accesibilă tuturor românilor. A obținut premii la competiții internaționale, inclusiv două medalii de aur și două de argint la Treasures of the East, și o medalie de aur și una de argint la Böjti Csemege. Acum se pregătesc pentru World Cheese Awards 2026, ce va avea loc în Cordoba, Spania.

Ferma Hărman: Singurul producător român cu două brânzeturi în British Cheese Library

Anca Moga s-a mutat în Hărman, Brașov, în 2010, unde a început să crească păsări și animale mici pentru consumul personal. Când fiica ei avea aproximativ șase luni, a achiziționat o căpriță pentru a-i oferi lapte proaspăt. “Nu aveam cunoștințe despre rumegătoarele mici. Căprița a devenit rapid parte din familie.”

Pe parcursul anilor, Anca a înmulțit caprele și acum are aproximativ 60 din rasa alpină franceză, îngrijite doar de membrii familiei.

Creșterea numărului de capre a dus la o creștere a producției de lapte, astfel că a început să facă lactate. “La început făceam doar caș și telemea, dar am început să studiez brânzeturile artizanale pentru a mă diferenția de ceea ce era pe piață.”

A realizat prima brânză maturată, învechită 100 de zile, și a fost impresionată de reacția publicului. “Am devenit pasionată de brânzeturile cu pastă moale și m-am inspirat din producția din Spania și Franța.”

Prima brânză cu pastă moale, Capriciu, a câștigat medalie de aur în 2025 la Treasures of the East, iar în acest an, Capriciu și Cabretto au fost incluse în British Cheese Library, cu Cabretto câștigând medalie de bronz la aceeași competiție.

Produsele sunt realizate în loturi mici, din lapte integral, nepasteurizat sau cel mult termizat. “Consider că prin ultraprocesare se pierde din valoarea nutritivă și gustativă.”

“Cea mai mare provocare este lipsa forței de muncă, probabil ca și în alte domenii. Oamenii nu mai sunt atrași să lucreze în agricultură din cauza condițiilor dificile.”

Moga subliniază și dificultățile cauzate de prezența supermarketurilor în comunitățile mici, care determină micii producători să renunțe la diverse culturi sau animale. Ea își dorește o educație alimentară mai bună, începând din școală, pentru a crește conștientizarea asupra originilor alimentelor. De asemenea, susține că micii producători ar trebui să fie protejați prin măsuri fiscale și organizarea de piețe volante.

Planurile sale pentru fermă nu includ o expansiune semnificativă: “Vreau să fim mai maturi și să avem doar câteva produse reprezentative.”

Brânza fermentată Horezu, preferata chef-ilor

Dacă ai observat brânza de Horezu în restaurantele din București, aceasta este apreciată pentru gustul său și tradiția locală. Deși nu este un produs artizanal, a reușit să câștige încrederea bucătarilor.

Brânza Horezu este fabricată de Five Continents într-o unitate cu tradiție în Horezu, care a funcționat și în timpul comunismului. “Acolo se producea celebrul cașcaval de Horezu”, afirmă Laura Ion, director general. “În 2001, fabrica a fost modernizată și a început să producă brânza fermentată Horezu din lapte de oaie pasteurizat, aceasta câștigând premii internaționale începând din 2015.”

“Fabrica produce un singur produs, cu aceeași rețetă, dar gusturile variază în funcție de perioada de maturare.”

Deși nu sunt artizani, având o linie de producție automatizată, directorul subliniază că prin ingrediente și rețetă se pot compara cu producția artizanală. Aceștia folosesc doar lapte de oaie din județele Gorj, Vâlcea și Sibiu.

Producția de lactate se confruntă cu provocări datorate sezonalității materiei prime și riscurile nu sunt protejate de politicile fiscale actuale. “Un cadru fiscal stabil ne-ar ajuta să ne planificăm pe termen lung”, spune Ion, adăugând că ar fi utile și forme de finanțare adaptate la producția sezonieră.

Brânza fermentată Horezu a obținut cele mai multe medalii la competiții internaționale, cu 11 medalii internaționale și patru în România.

De Colțești (Torockoi): Nume nou, istorie veche

Marca de brânzeturi Torockoi, din zona Rimetea-Colțești, a câștigat popularitate în ultimul deceniu pentru brânzeturile maturate și premiile obținute. Recent, a schimbat denumirea în De Colțești, reflectând mai bine locația fabricii.

Familia Szakacs a început producția de brânzeturi Torockoi într-o fabrică amenajată în subsolul casei în 1994, iar de-a lungul anilor au construit o unitate modernă, spune Marius Chiorean, care a intrat în echipă în 2008 și va deveni director general din 2024.

“Produse noastre includ brânzeturi maturate clasice, variante cu condimente și produse artizanale cu personalitate proprie, precum Floare de Colț și Puturoasa de Trascău”, explică Chiorean. “Un alt produs cunoscut este Smântâna Adevărată, cu 50% grăsime.” Portofoliul include și brânzeturi frământate, proaspete și afumate, precum și unt de casă.

“O brânză maturată necesită timp și condiții controlate, iar maturarea nu poate fi grăbită fără a pierde din caracter.”

Chiorean își exprimă dorința pentru mai multă predictibilitate fiscală, subliniind necesitatea unei stabilități pentru a permite planificarea pe termen lung. De asemenea, solicită sprijin pentru industrie pentru a încuraja consumul de produse românești și pentru a promova gastronomia locală.

Brandul a fost inclus în Top 100 „Best Cheeses in the World” și continuă să obțină premii la competiții internaționale, cele mai recente fiind două medalii de aur și două de bronz la Treasures of the East.

Sursa articol: https://hotnews.ro/branzeturi-romanesti-premii-internationale-patru-branduri-pe-care-trebuie-sa-le-stii-2384726

Sursa foto: Quanlecntt2004 / Pixabay

Articole Aseamantoare
Articole fresh
web design itexclusiv.ro
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.