Julius Constantinescu

- De ce n-am luat-o pe Vitan-Bârzești?, îl întreb pe taximetrist, cu vocea aia spartă ce mi-a atras atâtea simpatii încât e de mirare că nu m-a luat încă nimeni la bătaie pe stradă.

- Ăă… am zis că e aglomerat și s-o luăm pe Văcărești, nu?

- De ce? S-au terminat lucrările la pod și acu’ e liber pe Văcărești?
(more…

Judecând după fața lui rotofeie, aș fi înclinat să cred că fura sandvișuri cu șuncă, dar se pare că mica secătură a dovedit o înclinație timpurie spre furtul intelectual. Probabil și-a dat repede seama că e mai sigur să furi teme la mate de la tocilari – în fond, ce pot să-ți facă ăștia? să te bată cu raportorul? Dar, iată ce ne spune despre el un fost coleg de școală într-un comentariu din Libertatea, sub articolul ce anunța că îl dăm în judecată pentru plagiat:
(more…

Ovidiu Eftimie

În vremea copilăriei mele, printre instrumentele de făcut zgomot se număra şi chiuşorul. Unealta funcţiona pe bază de capete de beţe de chibrit şi făcea poc.

În ultimele zile am tot vorbit cu diverşi oameni despre vremurile bune când pocneam chiuşorul*. Am fost umilit la maximum. Unul dintre ei avea, conform propriilor declaraţii, un chiuşor făcut din fier beton, cu două chestii, ceva complicat care avea cam o jumătate de metru în diametru. (more…

Am avut ghinonul să fac studiile la un liceu rău famat al Braşovului, unul industrial. Mă durea în fund de faza asta, grav era că liceul avea doar trei curve: una pe care am iubit-o eu de ajunsesem să scriu un volum de poezii pentru ea, una cu vreo doi ani mai mare, care umbla după mine iar eu eram prea prost să pricep ce foloase aş putea trage din asta, şi încă una care rămăsese gravidă, deci era scoasa din joc.

Liceele bune aveau zeci de curve, cam la Jean Monnet acu’, da’ ălea nu se uitau la noi, ăştia de la industrial. (more…

Adrian Călăraşu

Într-o după amiază când mă întorceam de la serviciu era cât pe ce să mi-o fur de la un puști de vreo 8 anișori. N-ar fi fost ceva ieșit din comun, având în vedere că n-am fost niciodată vreun bătăuș notoriu, iar ăștia mici cresc acum fantastic din cauza hormonilor din alimente, problema însă era că infantul era să mă lovească nu cu pumnul, ci cu un obiect ceva mai contondent: un Logan de o tonă și un pic (more…

Fratele Andryusha

Motto: Tati, ajută-mă şi pe mine la mate, că mama e ocupată

Se dă următoarea problemă pentru clasa a V-a:
„Radu şi Alexandra au împreună 11 lei. Ei hotărăsc să cumpere o carte, contribuind cu sume egale. Radu împrumută de la Alexandra 1 leu, iar Alexandra rămâne cu 5 lei după cumpărarea cărţii. Să se afle cât a costat cartea şi câţi bani a avut fiecare iniţial.”
(more…

Julius Constantinescu

O altă legendă spune că profesorul Indoleanu n-avea într-o zi chef să ţină examenul, aşa că, după ce-a intrat în sală şi s-a aşezat la catedră, în loc să scoată biletele de examen, a făcut o ofertă generoasă: “Cine vrea 5, să vină cu carnetele”.
(more…

Julius Constantinescu

Pe profesorul Indoleanu nu l-am cunoscut niciodată. Preda matematici la Facultatea de Mecanică şi era cea mai mare legendă a Politehnicii din Cluj (mai mare chiar decât studentul Max, care în ’91 abia ajunsese în anul III, deşi când intrase el la facultate Beatles-ii mai cântau încă împreună; mai mare chiar decât profesorul Chisăliţă, care m-a învăţat matematici speciale făcându-mi nota la examen: “10 la primul subiect cu 5 la al doilea fac 14. Împărţit la 2, aproape 7. 7 nu pot să-ţi dau, scumpule, e notă mare”).
(more…

Julius Constantinescu

Într-o seară, mă opreşte poliţia. Întorsesem pe linia continuă, n-aveam centura, plus că nu mi-am preschimbat talonul. “Hait!”, zic. “Am pus-o!”. Mă dau jos din maşină cu un aer umil, decis să salvez măcar carnetul. (more…

Oamenii care n-au copii au o părere destul de ciudată despre copii. Cel mai greu cu ei e când te întreabă “ce mai face ăla micu’?”.

Rămân blocat, ce dracu’ să zic că face? “Rezolvă Teorema lui Fermat, doamnă, aia face”. Ce naiba să faca un copil mic, să plece în concediu? Să repare o ţeavă? Să construiască sateliţi comerciali? (more…