Andrei Crivăț

Nici n-a trecut așa multă vreme de când, în plină campanie electorală, făceam un anunț sincer. Citez din memorie: “urgent, caut mogul de bine dispus să mă cumpere. preț excepțional!”.

Evident, n-a sărit nici un mogul cu banu’ – și, credeți-mă, nici măcar nu era un preț prea mare. Sigur, din motive de strategie de business, prețul încă e confidențial, eu sper că până la urmă le vine mintea la cap. Dar să mă credeți, era o ofertă foarte bună. (more…

Julius & Pircă

Când eram eu copil exista un număr restrâns de porecle din care să alegi. Pe vremea aia nu erau internet, DVD-uri şi jocuri pe calculator, iar programul la televizor dura doar două ore şi nici în alea n-aveai ce vedea – nu ca acum. Ca urmare, nimeni nu ştia prea multe personaje de la care să împrumuţi un nume mai de Doamne-ajută. Era atât de rău încât, de pildă, dacă erai portarul echipei naţionale, atacanţilor adverşi nu le era deloc frică de tine: “Cine e în poartă la ăia? Dino Zoff? A, bine că nu e Arnold, ăla ştie să apere ca lumea, sigur nu-i dădeam gol”.

Cele mai comune porecle din anii ’70-’80 erau Calu’, Grasu’, Creţu’, Ţiganu’ şi Geolgău. Calu’, de pildă, era atât de răspândit încât în fiecare cartier existau cel puţin trei-patru Calu’ şi trebuia să ceri explicaţii suplimentare: “Care Calu’? Calu’-Calu’, sau Calu’ ăla din P-uri?”. (more…

Julius Constantinescu

În care se va arăta adevărata faţă a personajelor aşa-zis pozitive din desenele animate şi se va evidenţia nocivitatea lor asupra unei bune educaţii a copiilor.

Tweety, micul pârâcios

E cel mai şters personaj de desene animate – un pui complet idiot al cărui vocabular e compus din cinci, şase cuvinte (dintre care unul e “phfeau”, iar unul “pusicat”), fără pic de imaginaţie. Posedă un arsenal foarte redus de procedee tehnice cu care luptă împotriva inventivului motan Sylvester, motiv pentru care de cele mai multe stă efectiv la mila scenaristului, care e nevoit să găsească ceva ca Sylvester să-şi rupă gâtul – afară să-i tragă scara sau să urle după stăpână-sa, puiul nu pare să ştie altceva. E genul ăla de mucos care urlă din faţa blocului: “Tanti mama lu’ Gigel, Gigel m-a bătut” şi căruia eu, dacă aş fi mama lui Gigel, aş coborî scările şi i-aş umfla personal botul, măcar să ştie de ce urlă. (more…

Vivi Floricica

Vorbeam cu un prieten pe messenger, il intrebam daca i-a zis lu’ fii-su cum se fac copiii. Nu i-a zis, pustiul n-a intrebat inca, dar i-am povestit despre mine.

Mie mi-au dat explicatia aia cretina cu “te-a adus barza”. Frati-mio m-a tras deoparte si mi-a zis ca ma mint, ca el era acasa si a vazut ca m-a adus cioara. M-am cam suparat un pic.

Intr-o zi, cand a aparut o cioara pe casa, frati-mio a urlat la mine sa fug sa ma ascund ca a venit cioara sa ma ia inapoi… ma striga el cand pot sa ies. (more…

Vivi Floricica

Mai țineți minte prima reclama la Cielo? Aia cu taurul? Mamăăă, și cum apărea mașina. Nu mai știu prin ce an era asta, dar îmi amintesc ca eram prin clasele primare. Oricum, dacă întrebai vreun copil de la mine de pe stradă ce mașină își ia când se face mare, zicea că Cielo. Eu chiar m-am ținut de cuvânt. Mă rog, când mi-am luat-o io nu mai era cine știe ce mașină.

Eh, după aia a apărut Espero. Altă nebunie.

Îmi amintesc că într-o sâmbătă ieșisem la joacă. Și cum ne jucam noi pitulatea, apare în capătul străzii o mașină. (more…

Julius Constantinescu

Una dintre cele mai răspândite idei în rândul adulţilor este aceea că cele mai pline de răutate fiinţe care există pe lume sunt copiii. Aceşti mititei care de multe ori se ascund în spatele unor chipuri adorabile sunt capabili de cele mai mari acte de cruzime şi nimic nu pare să-i desfete mai mult decât suferinţa provocată altora.

Înainte să mă contraziceţi, amintiţi-vă cum vă tupilaţi în copilărie îndărătul unui gard sau al unei ferestre, aşteptând cu o răbdare fără margini un trecător nevinovat asupra căruia să aruncaţi diverse proiectile special pregătite în acest scop, de la pietre şi scoabe de praştie la cornete de hârtie cu ac în vârf. Amintiţi-vă apoi de bucuria care vă umplea sufletul (more…

Vivi Floricica

V-am zis ca frati-mio era geniul familei si avea raspunsuri la toate intrebarile, din toate domeniile. Intr-o zi l-am intrebat ce e sub pamant. Mi-a zis ca sub pamant e apa. A doua zi l-am intrebat: “Da’ sub apa ce e?”. N-a stiut. M-am bucurat, zic: “Uite ca e si el prost”. Eh, m-am bucurat pana cand am realizat ca trebuie sa iau masuri. Era clar ca, daca asta nu stia, nu scria in nicio carte, deci nu descoperise nimeni ce e sub apa care e sub pamant.

M-am hotarat sa intru in cartile de istorie ca ala care a descoperit America. Am iesit pe sant (more…

Ionuţ Şendroiu

- Ja! Ja! Jaaaa! Ja, mein Wunder, Jaaaa!
Vocea parea ca vine din cortul vecin. Iniţial am crezut ca necheaza un cal, dar dupa ce am ascultat mai atent, mi-am dat seama ca este un vorbitor de germana care isi exprima o emoţie.
- Achhhhh! Mein Shatz!! Mein Liebe Shathzzzz!!!
Replica asta m-a lovit direct in timpan. Ma aşteptam, nu stiu de ce, ca interlocutorul sa fie o femeie, dar era tot o voce de barbat (more…

Julius

Dacă v-aţi plictisit de campania electorală (şi presupunem că v-aţi plictisit, din moment ce aţi ajuns să citiţi chiar şi site-ul nostru) şi dacă vreţi să vedeţi cum arată un oraş bine administrat, fără trafic sau câini vagabonzi, unde oamenii sunt încă normali şi nu se iau la bătaie pentru un loc de parcare, vă sugerăm să mergeţi la Cluj. Liniştiţi-vă, nu despre oraşul Cluj era vorba mai sus (aţi crezut pentru o clipă că am luat bani de la primarul Clujului să scriem asta, nu? Poate am fi luat, cine ştie, dacă am fi ştiut măcar cum îl cheamă). Este vorba despre un oraş din Lego, deci de jucărie (poate singura asemănare cu Clujul este aceea că are un primar tot de jucărie). Oraşul poate fi văzut între 2-4 decembrie, în cadrul Expoziţiei Lego organizată de Asociaţia Brickenburg la Palatul copiilor din Cluj-Napoca. (more…

În atenţia câinilor salvamontişti din rasa Saint Bernard:
Dacă îl găsiţi pe acest om întins în zăpadă, e bine să ştiţi următoarele lucruri: răspunde la numele de Groparu şi o să vă facă în toate felurile dacă nu aveţi să-i daţi şi două beri, să aibă cu ce stinge romul din butoiaş.