1913 Canberra devine capitala Australiei şi, cu tot riscul să ne luaţi drept tâmpiţi, vă spunem că e şi în ziua de astăzi.
De fapt, noi credem că Lampard e chiar mai inteligent decât Einstein, pentru că şi-a ales o meserie ca lumea.
UPDATE E posibil ca totusi Lampard sa se fi dopat, dupa ce l-a amenintat Ancelotti ca daca pana la meciul cu Inter nu ajunge cu IQ-ul la 160 nu prinde echipa.
Eftimie & Julius
Nea Mircea a creat toate talentele fotbalistice din România. El l-a făcut pe Hagi mare, şi-a dat seama de talentul lui Lăcătuş, l-a adus pe Andone la Dinamo, l-a sfătuit pe Dan Petrescu să plece la Foggia. Dinu era un zero fără el, Dobrin, Balaci sau Mateuţ la fel. Aproape sigur şi Petchovski îi datorează cariera lui nea Mircea.
La un moment dat a antrenat prin Italia. Câţiva ani mai târziu am aflat că absolut toţi marii jucători italieni, plus vreo câţiva argentineni, brazilieni, spanioli şi francezi au trecut prin mâna sa. Pe ăia pe care nu i-a descoperit el, i-a recomandat. (more…
Răzvan Martin
În urma rezultatelor dezastruoase obţinute de Universitatea Craiova în actuala ediţie de campionat, nouă, suporterilor Ştiinţei, ne mai rămâne o singură speranţă.
SATANA, TE AŞTEPTÃM CA PE MESIA!
Nu există meserie mai mişto decât cea de reporter sportiv român. Unii ar zice că e mai bine să fii o putoare ordinară sau pila şefului, dar nu ştiu despre ce vorbesc. Să fii puturos presupune concentrare, consecvenţă, memorie, imaginaţie pentru găsit scuze. Să fii pila şefului presupune ceva aplecări spre linguşeală, mese duminica la el la grădină în care zâmbeşti ca un bivol şi te gândeşti cum să-i bulăneşti nevasta.
Să fii reporter sportiv presupune să cunoşti doar trei, maximum patru fraze: „A fost un meci greu?, „Care este secretul tău?, „Cum vei sărbători?” şi „Ce urmează?”. (more…
Julius Constantinescu
Imediat ce se cuplează cu tine, orice femeie care urăşte fotbalul devine cel mai înfocat suporter al adversarelor echipei tale de suflet. Să spunem, de pildă, că ţii cu Universitatea Craiova – gagică-ta îşi va descoperi brusc o bunică dinamovistă, care s-a îngropat înfăşurată în steagul alb-roşu şi şi-a lăsat o parte din avere clubului. Sau eşti suporter al echipei Partizanul Merei – cu cine să ţină amică-ta, dacă nu cu eterna rivală, Avântul Lipia? (more…
Julius Constantinescu
Prin vară, mi-am făcut un cont pe site-urile GSP ca să pot lăsa un comentariu. Ceva civilizat, nimic de Gigi sau de echipa Dinamo – le-am atras doar atenţia că se poate verifica pe Google dacă un text primit pe mail nu a fost publicat cumva în altă parte, cum ar fi un alt cotidian central (de două zile aveau pe toate site-urile lor un text de-al meu, “primit pe mail de la un cititor al Gazetei”, “trimis de un suporter stelist”, “iată ce cred suporterii lui Dinamo” – de la site la site, funcţie de fantezia adminului).
Ce au înţeles cei de la GSP din asta e că m-am abonat la newsletter-ul Gazetei (more…
Ovidiu Eftimie
Încurajat de succesul avut cu prima relatare de acest gen şi cu ajutorul lui Pleşu, care a făcut el efortul să ia biletele încă de joi, vă voi povesti, în continuare, cum a fost la meciul FC Braşov – Dinamo 0-1 în tribuna a doua.
În înghesuiala de la intrare am avut ocazia să cunoaştem o doamnă dinamovistă, care mergea cu fularul pe sub geacă şi ştia toate rezultatele etapei. I-am mărturisit că toţi avem păcatele noastre iar Pleşu i-a dat o copie xeroxată după “Despre Îngeri”, cu autograf. Sistemul ăla cu bare se strica la fiecare doi spectatori, aşa că intram câte doi pe un bilet. Întrucât eu am fizicul de culturist al lui Patapievici am intrat cu un alt domn. Pleşu a avut noroc şi a intrat singur, altfel avea de aşteptat până să vină vreun alt slăbănog de cultura mea. (more…
Duminică dimineaţă, când tocmai savuram nişte Rilke, mă sună bunul meu amic Andrei Pleşu. “Ovidiu, sunt pentru câteva zile în ţară, ce zici, nu mergem la meci la FC Braşov – Steaua şi apoi la o bere”. Zic, cum să nu Pleşule, hai că mă duc să iau bilete.
Am luat patru, pentru mine, el, Patapievici şi nevastă-mea care tot comenta că “iar te duci cu intelectualii tăi la meci şi pe mine mă laşi acasă”. În fine, ajung la stadion cu vreo 10 minute înainte de debutul partidei şi mă înghesui la intrare. În timp ce lumea aştepta ordonată să se îmbulzească pe uşi, am timp să fotografiez asta.
Dorel Stoica, un fundaş temut de atacanţii adverşi pentru că e aproape imposibil să dai gol de lângă el, că-ţi ia faţa şi şi-o bagă singur în poartă.
- Alo, aloooo! Unde treci aşa? Dacă îţi pun o piedică, bă, rudimentarule, zici că am ceva cu tine. Ce să-ţi spun, mare căcat de gol ai dat, lat la colţul lung, unde n-ajunge portarul. La faza următoare îţi arăt io cum se loveşte ca lumea mingea aia, să te ştie portarul de frică. Portarul tău, zic.
Foto: gsp.ro
Julius Constantinescu
Ce cuplu de forţă, Gigi Becali şi Adrian Mititelu! Führerul şi Mareşalul Reich-ului, Hitler şi Göring, conducătorul mesianic şi grăsunul fanfaron! I-aş fi putut compara cu Stan şi Bran, Lolek şi Bolek sau Motanul şi Vulpea, dar ăştia erau simpatici. Gigi e simpatic ca unchiul Adolf. S-a săturat să fie înjurat de galerie şi a promis că trimite un autocar de sportivi să-i liniştească pe suporteri. Să vezi coincidenţă, Gigi, şi Hitler avea nişte sportivi din ăştia! (more…
|
||
|
|
|
Twitter
Facebook
