Radu Pircă

Pe vremea când eram noi mici era incredibil de uşor să fii popular. Cel mai mic semn distinctiv – o aluniţă, o ureche mai clăpăugă, o julitură mai şmecheră – te transforma în meseriaşul cartierului, idolul copiilor de la o duzină de scări de bloc. Chiar şi tatuajele din pachetele de gumă te făceau interesant: dovedeau măcar că ai gumă. (more…

Radu Pircă

Deşi sărbătorile au trecut cam demult, m-am gândit să vă împărtăşesc câteva dintre gândurile mele legate de salata boeuf, acest vestitor printre români al Naşterii şi deopotrivă Învierii Domnului. Mărturisesc că m-a inspirat un castron cu acest produs pe care l-am găsit azi în fundul frigiderului şi care avea o oarecare tentă lovecraftiană, în sensul că bolborosea de unul singur când l-am dus la tomberon şi că nu pot jura că băieţii care au luat gunoiul s-au mai întors în seara asta la familiile lor.
(more…

Radu Pircă

Toată lumea ştie că epoca lui Ludovic al XIV-lea a fost perioada de glorie a literaturii franceze. Când e vorba însă de citit vreun scriitor de pe atunci, puţini mai au curajul să deschidă un volum de poezii ale lui Boileau sau să meargă la o piesă de Racine sau Corneille – doar Molière încă mai are ceva succes, probabil fiindcă e gălăgios şi stupid, exact ca noi. În schimb, nu cred că există cineva care să nu cunoască poveştile lui Charles Perrault. Ceea ce nu ştiţi însă despre autorul Scufiţei roşii e că era un lingău odios şi că este foarte posibil ca de fapt să nu fi citit niciodată o povestire de-a lui Perrault… (more…

Radu Pircă
E noaptea dintre ani în frumosul sat vasluian Oţetoaia, botezat după buchetul specific al vinului care se produce aici. Dumitru, Toader şi fratele acestuia, numit probabil tot Toader (vouă nu vi s-a întâmplat niciodată, după o vadră de vin, să uitaţi cum îl cheamă pe primul vostru copil?) beau straşnic. Prilejul e o petrecere în sat – se pare, onomastica unuia din gospodarii oţetoieni, pe care părinţii l-au învrednicit cu un nume precum “Revelion”. (more…

Radu Pircă
Fiindcă azi e Sântul Ioan Botezătorul şi ieri a fost Boboteaza şi acum câteva zile au mai fost nişte sărbători, n-am reuşit să producem nimic genial pentru această după-amiază, aşa că tot ce putem să vă oferim e un text mai vechi, dar în ton cu ziua de azi. De departe cel mai bun lucru la textul ăsta ni s-a părut faptul că, după ce o să-l citiţi, o să vă gândiţi de două ori înainte de a lăsa comentarii de genul “Ce prost scrieţi în ultima vreme, pe vremuri aveaţi mult mai mult umor.” (more…

Radu Pircă
Poate vi s-a aplecat de atâtea victorii ale armatei franceze, aşa că am decis să mai facem o pauză (nu vă faceţi griji, topul continuă săptămâna viitoare) şi să-l lăsăm pe Pircă să scrie un eveniment al zilei de ieri, cu condiţia să fie fără bătălii.

Niciunul dintre marii virtuozi români, nici măcar Enescu sau Lipatti, nu a ajuns vreodată să se bucure de un asemenea cult internaţional precum Clara Haskil. Dacă numele ei nu v-a ajuns la urechi niciodată până acum, e oarecum logic, pentru că era evreică şi nouă ăştia nu ne plac, nouă ne plac romii. (more…

Ceea ce puteţi vedea în imagine este spatele unui indicator de circulaţie din Capitală. Mai precis, după cum vă indică şi săgeata (eu am pus-o, nu era din natură, deşi în Bucureşti nu m-ar mai mira nici aşa ceva), este vorba de un indicator garantat. (more…

Radu Pircă
Pe la 9 dimineaţa pe bulevardul Banu Manta putea fi zărită o siluetă bătrânicioasă, troienită de zăpezi şi din direcţia căreia se auzea un val de sudălmi la adresa primarului Chiliman (nemeritate, în opinia noastră, deoarece edilul sectorului 1 nu influenţează în niciun sens media cretinismului politicienilor români). Silueta, ca şi bogatul vocabular de injurii, îi aparţineau domnului P., aflat încă din prima zi lucrătoare a anului în căutarea unei circi financiare, ca orice pensionar care se respectă. (more…

Radu Pircă
Acum, când magia Sărbătorilor ne cuprinde pe toţi (mor după asocierea asta între Naşterea Domnului şi magie – acum 500 de ani ar fi ars pe rug editorii TV precum cârnăciorii de grătar), m-am gândit că s-ar cuveni, în loc de variate atrocităţi, fie ele din istorie, fie din jud. Vaslui, să vă prezint un frumos obicei de iarnă de pe meleagurile noastre. (more…

Radu Pircă

În vreme ce adevăraţii patrioţi merg de Crăciun în Ghencea Militar, ca să depună o un pachet de nechezol şi un salam cu soia la mormântul lui Ceauşescu, iată cum petrece  sărbătoarea Naşterii Domnului tineretul din ziua de azi, la cenotaful lui Michael Jackson din parcul Herăstrău (i-am pozat cu smartphone-ul, ca să creadă că-s un tip cool, în vreme ce-mi mascam sacoşa de cartofi la spate). (more…