Câtă cultură!Evenimentul zilei de ieri

Petra si Palmyra, perlele deşertului, sau cum au prosperat arabii înainte de petrol (2)

Julius Constantinescu

 

La Petra vine un arab

Aşa cum am văzut data trecută, nabateenii au migrat în secolul VI î.Hr. spre nord şi s-au stabilit în Transiordania, atraşi probabil de clima prietenoasă din deşertul iordanian: soare ucigător şi nici o picătură de ploaie. Arabii au cucerit oraşul Petra de la edomiţi şi îl vor trasforma, timp de patru secole, în cel mai important punct al comerţului dintre Saba şi Mediterana.

 
Petra 2
Foto: pockettactics.com.
 

Ce avea totuşi Petra, în afară de clima binecuvântată, de i-a făcut pe nabateeni să se oprească din drum în plin deşert? În primul rând, apă – între Arabia Centrală şi Iordania, doar aici se găsea apă. Or, pentru un oraş aflat pe drumul caravanelor, asta era mană cerească, o puteau vinde aproape la fel de scump ca evreii din zilele noastre la Tel Aviv. În al doilea rând, Petra era un oraş uşor de apărat, fiind săpat într-o stâncă inaccesibilă din trei direcţii (practic, aproape că şi apărarea lui nea Puiu putea scăpa fără gol acolo).

 

Petra 1

 

Luptători nu foarte iscusiţi, căci instrucţia militară presupunea un deranj prea mare, fiii deşertului s-au descurcat binişor aliindu-se mereu cu puterea dominantă a regiunii. După moartea lui Alexandru intră sub sfera de influenţă a Ptolemeilor, pentru ca mai târziu să devină aliaţii Romei. Desigur, nu atracţia irezistibilă a civilizaţiei îi va împinge în braţele romanilor, ci promisiunea că legiunile Romei îi vor apăra de alţi fii ai deşertului, invidioşi pe prosperitatea nabateenilor. E drept că nici nabateenii nu se lasă mai prejos şi nu au nici o jenă să lupte alături de romani împotriva fraţilor lor – îl ajută pe Cezar să asedieze Alexandria în 47 Î.Hr., participă alături de legiunile Romei la invadarea Arabiei în 24 î.Hr. şi îl ajută pe Titus să înăbuşească revolta din Ierusalim, în 67 d.Hr.

 

 

Epoca de aur a regatului de la Petra se sfârşeşte destul de abrupt la începutul secolului II, când Traian pune capăt autonomiei nabateenilor. Petra devine provincie romană în anul 106 (an în care, vă amintiţi, Traian iese învingător, dar fără portofel, în faţa celor mai viteji şi mai drepţi dintre traci). Încorporată în Imperiul Roman, Petra îşi pierde statutul de tampon între romani şi parţi. Mai mult, parţii cuceresc Mesopotamia şi îşi schimbă centrul de greutate al imperiului, iar ruta comercială dintre romani şi parţi se mută mult mai la nord de Petra. Împinşi în afara drumurilor de caravane, nabateenii ies uşor, uşor din istorie, regăsindu-se în secolul XX doar într-un trib de beduini Huwaytat. Nu ştiu dacă acest trib de beduini mai există astăzi, Istoria Arabilor a lui Hitti în care am găsit referinţe despre el a apărut în 1937, dar presupun că sunt aceiaşi beduini care îţi oferă astăzi la Petra, cu 2-300 de dolari, experienţe nabateene autentice cu jeepul prin deşert.

 

De căderea în ruină a Petrei a profitat un oraş aflat mai la nord, pe noua rută comercială dintre Roma şi Parţia: Palmyra. Despre asta vom afla însă mai multe în episodul următor – până atunci, puteţi urmări seria „Istoria interzisă” de pe Viasat History, unul dintre episoade e dedicat regatului nabateean de la Petra.

Share:

14 comments

  1. Nedu Merit 16 June, 2015 at 08:57

    Evident, un comentariu zboara in spam. Sa admitem ca e de la ei.
    Tocmai ziceam ca cei care dau rateu in afacerea cu crem-shnit se gandesc imediat la bogatiile Petrei.
    Da` Viasatu` se mai prinde cu televiziunea asta noua, digitala?

  2. Ina_adevărata 16 June, 2015 at 09:51

    Imediat o să ne povestești cum a ieșit și Palmyra din istorie. E vina ta!

  3. Belle dImagination 16 June, 2015 at 09:52

    Viasatul se prinde tocmai de când cu Digi History domnule Merit.

  4. Belle dImagination 16 June, 2015 at 09:52

    Ina, te rog, eu sunt de vină la faza asta!

  5. sow 16 June, 2015 at 10:46

    Exista zvonuri ca nabateenii s-au stabilit in ceva provincie romana mai indepartata Petrei, asa mai la capatul imperiului. Se spune ca si azi mai cer autonomie.

  6. Nedu Merit 16 June, 2015 at 10:58

    Deci nici de la nabateeni nu vin cristalele Swarowski. Nici ceasul aifon 8.

    (A, plus shaorma, alt mister ramas nedezlegat deocamdata).

    Mai citesc, ce dreaq sa fac.

  7. Nedu Merit 16 June, 2015 at 11:01

    @ Duamna Belle, la cuptoriul meu cu microunde nu merge Viasatu`, cica trebuie sa apas pe nu-stiu-ce buton si sa donez cotco, ceva de genu`.

  8. JULIUS 16 June, 2015 at 12:53

    NeduMeritule: la ce operator de cablu esti?

  9. JULIUS 16 June, 2015 at 12:55

    Ştie cineva mailul lui Dan1? Să-l anunţăm când e text, că până se prinde el textul e gata trollat.

  10. Dan1 16 June, 2015 at 19:29

    @Julius: Trollez-trollez! Doar ca-ti zisei deja ca de la serviciu nu mai prind DC. Abea cand ajung acasa si-mi torn vreo doua-trei… zeci de beri pot pentru ca sa comentez si io!
    Deci trollez: “clima prietenoasă din deşertul iordanian: soare ucigător şi nici o picătură de ploaie”, parca e la mine in Colentina, desi azi fu nor si au mai si picurat vreo 20-30 de picaturi pe metru patrat! Deci, de ce Colentina nu a cunoscut si ea o cultura infloritoare? De ce romanii au ocolit-o?

  11. Ina_adevărata 17 June, 2015 at 08:29

    @Dan1,
    E un mister. Doar demolarea Colentinei pentru cercetări arheologice ar putea lămuri chestiunea.

  12. Nedu Merit 17 June, 2015 at 11:34

    Dar emailul domnului Julius care o fi? 🙄

  13. Dan1 19 June, 2015 at 20:34

    @Ina_adevărata: Ce sa mai demolezi bre, ca oricum arata ca dupa razboi! 😐

  14. ces 4 July, 2015 at 14:45

    Nisipul lumii tot mai des se pune in orice loc ales, djighit in sus , djighit in jos, tot mai ascuns history os 🙂

Leave a reply