Aventurile lui Robinson Mîndruţă

Julius Constantinescu

 

Plec pe mare cu yacht-ul. Naufragiul. Întâlnirea cu sălbaticii care nu au gena curăţeniei. Încerc să recreez pe insulă societatea liberală primordială. Capturez un servitor care va munci în locul meu, pe care-l numesc De-Luni-până-Vineri. Căpitanul unei corăbii se oferă să mă salveze, însă refuz, voi pleca de pe insulă doar pe hidrobicicletă.

 

 

Robinson Mindruta

 

Când m-am trezit, soarele ardea cu putere deasupra mea. Furtuna trecuse iar  marea era liniştită acum, nu mai vuia ca astă-noapte. Nu ştiu cât am dormit. Din câte îmi dau seama, sunt undeva pe o insulă. Cercetez plaja, dar nu găsesc pe nimeni, sunt unicul supravieţuitor. Din moment ce eu sunt aici, iar ei nu, lucrurile sunt clare: celor care s-au înecat le-a fost prea lene să înoate.

 

Epava yacht-ului pluteşte încă. Voi întreprinde o expediţie pentru a recupera lucrurile ce mi-ar putea folosi. Reuşesc cu greu să ajung şi să urc pe punte. Din păcate, tot ce găsesc la bord sunt două smartphone-uri, câteva tablete şi nişte laptopuri, nici un fel de provizii. Îmi fac un selfie cu epava şi plec. Ştiu că fac cele mai oribile selfie-uri din lume, dar pur şi simplu nu mă pot abţine.

 

Insula e nelocuită. Există câteva tipuri de pomi fructiferi, însă va trebui să cultiv cereale ca să supravieţuiesc. Partea proastă e că eu, de fapt, nu mă pricep la absolut nimic, deci n-am nici cel mai mic habar despre cultivarea plantelor. Încerc să-mi aduc aminte ce am discutat în emisiunea „Viaţa Satului”, unde am fost invitat în calitate de specialist în agricultură, însă nu reuşesc.

 

Ieri au venit pe insulă, într-un soi de bărci scobite în triunchiul unui copac, nişte oameni semidezbrăcaţi. Am păstrat, cu prudenţă, distanţa. Au aprins un foc mare şi abia atunci am observat că aduseseră cu ei doi bărbaţi legaţi fedeleş. Urmăream totul din ascunzătoarea mea când am înţeles ceea ce urma să se întâmple: cei doi nefericiţi fuseseră aduşi aici pentru a fi fripţi şi mâncaţi. Asta mi s-a părut OK, însemna că cei doi nu fuseseră competitivi în luptă şi, deci, meritau să fie mâncaţi. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor avea însă să mă îngrozească, căci nu-mi imaginasem defel o asemenea grozăvie.

 

După ce prizonierii s-au rumenit bine, cel care părea a fi şeful lor a scos un cuţit şi i-a tăiat în bucăţi, oferindu-le tuturor PĂRŢI EGALE!! Fără să ţină cont în nici un fel de vitejia arătată în luptă şi de rezultatele obţinute, pur şi simplu a dat porţii egale la toată lumea. Mi s-a făcut părul măciucă, fiindcă am înţeles că sunt socialişti – deci, SĂLBATICI!

 

Am continuat să dorm pe jos, întrucât n-am reuşit să-mi amintesc nimic nici din emisiunea „Cum să ne construim singuri o casă”, în care eram solicitat frecvent să intervin telefonic – fireşte, tot în calitate de specialist.

 

Câteva săptămâni am mâncat doar râme, viermişori, melci şi lăptuci, altceva nu eram în stare să-mi procur. În ritmul ăsta, aveam să mor de foame în curând. Atunci mi-a încolţit în minte ideea să capturez un sălbatic şi să-l fac servitorul meu. El nefiind aşa un mare specialist în orice, ca mine, mi-am făcut socoteala că va putea munci ca să ne întreţină pe amândoi. În plus, voiam şi să recreez societatea liberală primordială şi să fac din această insulă un paradis al capitalismului, fără greve şi fără pensionari.

 

Am reuşit să capturez un sălbatic păcălindu-l că, de fapt, l-am salvat. Acum nu mai trebuie decât să-l exploatez la sânge, inducându-i ideea că fără mine ar muri de foame. Îl muncesc de luni până vineri, motiv pentru care l-am botezat De-Luni-până-Vineri. E cam leneş, trebuie să mă întrerup tot timpul din pus statusuri pe facebook ca să stau cu gura pe el.

 

Azi a sosit o corabie. Căpitanul e un om de treabă şi s-a oferit să mă ducă înapoi în lumea reală. L-am refuzat însă, m-am obişnuit cu insula mea, îmi place aici. De-Luni-până-Vineri lucrează pe brânci fără salariu, nu-mi lipseşte absolut nimic. Ziua mă plimb pe plajă, îmi fac selfie-uri şi postez statusuri pe facebook, iar seara intru prin skype în direct la emisiunea „Insula ta”, în calitate de invitat permanent, şi le explic oamenilor cât de uşor e să ai insula ta dacă munceşti şi nu stai cu mâna-ntinsă la stat.

15 Comentarii »

  1. ciprian 30/04/2015 @ 01:35

    Hm, dar nimic despre avioane, inseamna ca orice asemanare cu personaje reale e pur intamplatoare.

  2. Moni Bomboni 30/04/2015 @ 05:54

    Scenariștii serialului LOST au evitat cu grijă insula lui Mîndruță, speriați de cunoștințele lui exhaustive în arta tuturor lucrurilor. Regizorul luase cunoștință de faptul că prezența lui Mîndruță pe aceeași insulă ar fi putut forța serialul să se termine într-un singur episod, pentru că Mîndruță ar fi observat toate bubele din accidentul aviatic, spunându-ne din capul locului că e o făcătură. Neliniștea regizorului s-a făcut simțită permanent în timpul filmărilor – deși situat pe o altă insulă, Mîndruță era totuși la doar un click distanță de dezvăluirea misteriosului mister pe care se baza povestea serialului, putând trimite oricând echipa în șomaj.

  3. Belle dImagination 30/04/2015 @ 09:27

    Domnule Robinson Mândruţă:
    Scenariul deşi apocaliptic, nu este credibil.

    Să zicem că aţi eşuat pe o insulă pustie, singur singurel. Pe epava navei cu certitudine ar fi trebuit să mai găsiţi una, alta. De la tacâmuri până măcar spre nişte ţoale de designer.
    Şi în definitiv de unde vă luaţi cerealele pentru plantat?
    De unde instalaţiile sanitare pentru casa din copac?

    Cât despre De Luni până Vineri, mno, bine, pare extrem de creştinesc gestul de a-i oferi două zile pe săptămână pentru el însuşi, dar în we cine vă îngrijeşte?

    Şi la final, cea mai adâncă nedumerire, de unde electricitate pentru conectarea la reţelele sociale?

  4. Sorin 30/04/2015 @ 09:27

    Au interzis sclavagismul pentru ca era prea scump. Cel mai rentabil este sa il angajeze cu minimul pe economie.

  5. oake 30/04/2015 @ 10:01

    ar cam trebui si o pista de biciclete, pentru a pedala spre litoralul de pe cealalta parte a insulei

  6. deaddy 30/04/2015 @ 10:35

    Bella, cum de unde electricitate? De la dinamul bicicletei! Pedalezi si postezi! :))

  7. Ina_adevărata 30/04/2015 @ 11:55

    Încep deja să înțeleg și emisiunile cu interviuri în jacuzzi…

  8. Nedu Merit 30/04/2015 @ 13:07

    Să ne spună şi nouă cum se descurcă dacă vede un vapor rusesc apropiindu-se de insulă.

  9. sebra 30/04/2015 @ 15:06

    Să ne spună cum își plătește impozitele.
    A, dar stai, taxele le plătesc sălbaticii.

  10. bogho 01/05/2015 @ 07:37

    Mîndruţă pleaca numai cu masina sa recupereze de la mersul cu bicicleta

  11. Nedu Merit 01/05/2015 @ 10:56

    Ce-mi place cum se aşază literele în dreapta sus, la titluri, în lipsă de punctuaţie:
    Aventurile lui Robinson Mîndruţă Mic tratat de luptă împotriva păduchilor.

  12. ela 01/05/2015 @ 20:30

    De ce De Luni pina Vineri si nu 24/24 365 zile /an !!!!

  13. Belle dImagination 02/05/2015 @ 09:20

    @Ela
    Desigur fiindcă l-ar linşa colegii feisbucişti pentru încălcarea drepturilor omului

  14. Hapi 02/05/2015 @ 15:19

    Astept sa te vedem intr-un reality show. Inteleg ca te-ai ferit de Burlacul 🙂
    Ceva gen “Lost” – m-as uita si eu la TV.

  15. Dan1 04/05/2015 @ 21:59

    Dar aventurile lui m’zungu Julius pe când?

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Comentează