Postul nu e post destul

Cea mai jenantă întâmplare din viața mea

Daniela D.

 

Cea mai jenantă întâmplare din viața mea s-a petrecut la serviciu.

 

Mi s-a cerut odată să țin un curs cu o tematică dificilă unui grup de oameni însetați de cunoștințele rafinate care se aflau, momentan, doar în posesia mea, dar pe care urma să le împărtășesc celorlalți, nu pentru că aș fi eu vreun suflet generos, ci pentru că nu aveam încotro, mă obligaseră șefii.

 

Împrejurarea îmi impunea o ținută severă și o morgă pe măsură, gen scorpiefărăinimă. M-am îmbrăcat impecabil, și anume impecabil de plictisitor, mi-am lipit pe ochi privirea de oțel special creată pentru aceste împrejurări de bucurie colectivă (e vorba de privirea care împiedică persoana căreia i se adresează să pună întrebări suplimentare față de materialul prezentat sau, în general, să mă deranjeze în orice alt fel) și m-am îndreptat cu pas ferm spre locul unde, vreme de cel puțin o oră, urma să pogor asupra adunării lumina strălucitoare a cunoașterii.

 

Am avut neplăcuta surpriză să constat că sala fusese în așa fel amenajată, încât eu stăteam în centrul ei, pe un soi de scenă joasă, iar cursanții de jur împrejurul meu. M-am dus la pupitru și mi-am lăsat geanta pe marginea scaunului aflat alături.

 

E momentul să vă vorbesc aici un pic despre geanta mea. Geanta mea cântărește în jur de 6-7 kilograme, niciodată mai puțin, și este un fel de Triunghi al Bermudelor. Odată ce un obiect ajunge în ea, sunt șanse majore ca el să nu mai fie găsit vreodată, pentru că se rătăcește, uneori pentru totdeauna, într-un univers paralel al obiectelor pierdute. În geanta mea ar putea să își rătăcească averile evazioniștii fiscali, regii asfaltului si ai petrolului ori mogulii de presă, și niciun DNA nu le-ar mai găsi vreodată. S-a întâmplat să găsesc în geantă lucruri pe care le credeam pierdute de luni de zile și să nu am nicio idee cum au ajuns acolo. Dacă cineva din familia mea pierde ceva, obișnuiește să mă pună pe mine să caut acel obiect în geantă. De multe ori, spre stupefacția mea, dar nu și a lor, obiectul este, într-adevăr, acolo. Uneori, dacă vreau să îmi fac singură o surpriză drăguță, îmi ofer un răgaz de un sfert de zi să umblu în geantă la întâmplare și sigur găsesc cel puțin un lucru a cărui vedere sau revedere îmi încălzește, pur și simplu, inima: un ruj, un inel ori un bilet de avion.

 

Cum spuneam, am lăsat pe marginea scaunului geanta, geanta mea cea grea, cu fermoarul deschis, și am început să vorbesc, cu aerul meu de robot corporatist fără organe interne, sentimente ori viață personală, unei adunări înțepenite de plictiseală.

 

Am auzit cum geanta cade pe podea, cu o bufnitură scurtă, iar din ea se împrăștie pe podele obiecte. Nu m-am întors, pentru că am estimat rapid că nu este un lucru care trebuie să întrerupă trainingul. Am continuat să vorbesc până când m-am simțit bătută ușor pe umăr. O fată foarte tânără, cu un aer timorat și inocent, îmi întindea ceva și îmi șoptea încet, în așa fel încât să aud numai eu și toți ceilalți cursanți, deveniți deodată foarte atenți: “ți-a scăpat asta din geantă”. Fata îmi întindea, pe podium, ca pe un premiu, un absorbant menstrual. Always. Albastru.

pms

 

L-am luat cu un aer recunoscător și am mulțumit. Fata făcuse o faptă bună. Era să pierd un absorbant și ea mi-l restituise. Proprietatea consfințită de constituție era restabilită, exact cum se restabilise, atât buna dispoziție a cursanților, cât și adevărul că scorpia, poate nu avea inimă, dar în mod sigur avea ciclu menstrual.

Share:

25 comments

  1. Dan1 24 August, 2014 at 08:46

    Vaaai Daniela! Trebuia s-o bagi în geantă pe fată, să n-o mai găsească nimeni niciodată! =))

  2. Mefistica 24 August, 2014 at 10:31

    Speram ca e macar o cutie d-aia mare cu 60 de prezervative, care sar si se imprastie peste tot… Se stie deja ca scorpiile au ciclu, ele au inventat PMSul permanent.

  3. Rower 24 August, 2014 at 11:52

    In geanta aceea trebuie ca exista si doo, trei vertebre de rezerva 😀

  4. althea 24 August, 2014 at 15:01

    bine ca nu era un set de prezervative, s-ar fi gandit in timp ce vorbeai doar ca faci sau cum faci sex iar tu la ce se gandesc ei

  5. Diana Matiz 24 August, 2014 at 19:48

    Eram sigura ca e vorba de ceva care vibrează.

  6. Ina_adevărata 24 August, 2014 at 19:49

    Dacă aveai prezervative, treceai ușor peste moment: cu un aer natural, le împărțeai domnilor din sală, apoi încheiai conferința: “…și nu uitați să vă protejați!”

  7. bogho 24 August, 2014 at 23:37

    Daca asta-i cea mai jenanta intamplare din viata ta, esti tinerica rau.

  8. ady 25 August, 2014 at 09:42

    Norocul tau ca nu m-ai avut pe mine printre cursanti. Daca as fi avut nederiri/dileme/intrebari puteai tu sa te plachezi toata in otel, nu doar privirea, ca eu tot puneam intrebarile. 🙂

  9. dan waltz 25 August, 2014 at 16:37

    Eeeeeee

  10. Cristina Ș. 26 August, 2014 at 14:33

    amvaai … adyshor cel viteaz !!!!

    puiule … :))

  11. pretender 26 August, 2014 at 18:20

    Mai bine lasai povestea cu final nedecis .
    Uite cate ajutoare aveai. :))

  12. Radu Vasile 27 August, 2014 at 07:13

    Ce chestie… Ce e asa jenant? Parca nu poti sa vezi chestiile alea pe raft la magazin cate vrei. Parca nu stie toata lumea ca o femeie are menstruatie. Numai prostii si idiotii pot sa se amuze pe seama faptului ca au vazut un lucru normal la o femeie. E ca si cum ar trebui sa imi fie jena ca mi-au cazut prezervativele din buzunar intr-o prezentare pe care o tin si un barbat ar veni si mi l-ar da inapoi.
    Are lumea atit de multe false probleme…

  13. althea 27 August, 2014 at 10:04

    Radu Vasile, ba e jenant daca acel ”cineva” care le da inapoi e femeie. In mod normal ti le-ar arata, ti-ar zambi cu subinteles, le-ar flutura putin si apoi le-ar pune in geanta.

  14. althea 27 August, 2014 at 10:12

    …adica nu functioneaza ca la scaparea batistei din greseala. Depinde cine ti le da.

  15. deaddy 27 August, 2014 at 12:04

    Sa scriu si eu despre cum ma scobeam in nas in statia de autobuz? Neah, n-am eu atata talent literar!

  16. Serban 27 August, 2014 at 13:01

    @Radu Vasile: Nu ai înțeles. Jenant nu a fost faptul că lumea a văzut “chestia aia”. Asta este normal și banal.
    Grav este că era albastru! Oribil!! Jenant! Nu se mai poarta de trei sezoane.

    Și “Always”, păi ce firmă e asta?! A fost luat de la hypermarket, parcă văd. Ba poate chiar de la Dragonul Roșu sau, și mai rău, de la vreun second hand!

    Și cea care a punctat este o femeie! Cu un aer inocent, viespea a înțepat fără milă în fața întregii adunări: “ți-a scăpat asta“.

  17. Dan1 27 August, 2014 at 22:00

    @deaddy: Ia încearca! Ce, crezi ca noo ne-a fost usor?! :))

  18. sebra 28 August, 2014 at 21:50

    Încă ne mai e jenă?

  19. Dan1 28 August, 2014 at 22:14

    @sebra: Sebraaa! >:D< Pe unde umblasi bre de nu mai comentasi? Undeva fara acoperire WiFi? Sau GSM? :))

  20. cheguevara 28 August, 2014 at 22:33

    Cum era sa fi facut piata si sa ti se reverse din geanta o legatura de morcovi bine claditi?

  21. sebra 29 August, 2014 at 22:08

    @Dan1,
    Undeva fara tastatura. 😉

  22. Radu Vasile 30 August, 2014 at 07:14

    @althea Nu e jenant de loc, nimic nu e jenant. Daca le-ar lua si le-ar baga in geanta, as spune frumos:
    “Ma astepti la camera ca vin si eu in cinci minute, scumpo!”.

  23. Dan1 30 August, 2014 at 19:40

    Alo, sefu’, va-ntorserati? Ce se mai aude cu magnetu’ ala? 😐

  24. Alt Marian 3 September, 2014 at 21:11

    Jenant era daca te puneau sa le arati cum se foloseste 🙂 desi parca pe la japonezi exista un fetish d-asta.

  25. cruela de vila 4 September, 2014 at 21:56

    si n-ai stiut sa i-o zici p-aia cu ” e pt o prietena?”

Leave a reply