Cum se angajează un funcţionar de stat
Ozzy
De câte ori mă duc să plătesc vreo taxă sau vreun impozit, mă minunez de un lucru. Nu, nu de faptul că programul începe după ce începe și al meu și se termină cu mult înainte de a se termina al meu, vorbesc de situațiile fericite în care ți-ai luat o zi de concediu pentru a-ți plăti datoriile către stat. Și nici de faptul că funcționarii de acolo se uită la tine cu privirea pe care trebuie că o are și Gigi Becali când îl abordează un cerșetor pe stradă și nu e nicio televiziune de sport prin preajmă. Sau, mă rog, nu mă miră asta de la funcționarii pe care se vede că lucrează acolo de 15-25-40 de ani. Însă, în ultima vreme, mi se întâmplă să dau tot mai des peste niște domnițe tinere, unele chiar foarte plăcute la chip. Mă rog, genul de fete cărora nu le-a plăcut cartea chiar atât de mult încât să fie racolate de guvern pentru funcții înalte încă de pe băncile facultății.
Prima dată când am văzut o astfel de domnișoară, am fost sincer surprins că la ghișeul ei nu era nimeni, în timp ce vreo 15-20 de persoane, ce-i drept mai în vârstă, se buluceau la restul ghișeelor. Mi-am zâmbit în barbă: ”Deh, boșorogi, îi intimidează prospețimea acestei minunate făpturi și, în plus, s-au și obișnuit de pe vremea lui Ceașcă să stea la cozi aiurea”. După care mi-am luat figura aceea ”profi” care place atât de mult femeilor, privirea bărbatului sigur pe el care sigur că nu are cum să nu observe o domnișoară drăguță, dar, totuși, a venit doar să rezolve o problemă administrativă, nu să o agațe pe cea care trebuie să i-o rezolve (ok, am mutat și banii în mâna fără verighetă). Și m-am apropiat.
Bărbații care au început să se întrebe ”care o fi , dom’ne, privirea aia de care vorbește ăsta?” pot sta liniștiți. În cazul funcționarelor publice, nu merge. Domnișoara mi-a răspuns cu o privire care nu numai că m-a făcut să regret că am deranjat-o, dar m-a făcut să am serioase îndoieli și în legătură cu oportunitatea venirii mele pe acestă lume. Apoi, văzând că nu înțeleg mesajul, m-a informat că ”acest ghișeu e închis”, pe un ton care i-ar fi stârnit o profundă invidie lui Hitler.
Problema e că, de atunci, am întâlnit mai multe astfel de domnișoare și, cu toate că n-am mai repetat greșeala de a nu mă informa în prealabil în legătură cu disponibilitatea lor, cu toate că am avut mereu toate hârtiile puse la punct (se știe că cel mai mare coșmar al unui om nu este să fie alergat de Freddie Krueger pe o stradă pustie, ci să stea la coadă la un ghișeu și, când îi vine rândul, funcționara să arunce o privire rapidă asupra dosarului și să strige scurt ”incomplet, următorul!”), atitudinea lor a fost aceeași. Așa că mă întreb: în condițiile în care e clar că n-au cum să lucreze de prea mult timp acolo, oare chiar atât de repede se adaptează la ceea ce văd în jurul lor, la funcționarii publici cu experiență? Ele vin acolo ca niște fete amabile, dornice să-și ajute semenii, dar le strică anturajul? Oare Maica Tereza, dacă s-ar fi angajat în administrația publică, ar fi început, după 2-3 luni, să-i blesteme pe contribuabili?
Sau poate că se face o selecție specială la angajare. Probabil, când intră candidata la interviu, este eliminată din start în caz că dă bună ziua. Apoi, candidatei i se spun cele mai tari bancuri și este păstrată în concurs numai dacă nu schițează niciun zâmbet. Urmează probele speciale de dat ochii peste cap și țipat, la cea de-a doua candidatele fiind nevoite să demonstreze că pot urla mai convingător decât Oana Zăvoranu. Întrebarea de final este: ”Ce înseamnă pentru noi o persoană care pleacă mulțumită din această clădire?”, fiind angajate doar cele pe care le duce capul să dea răspunsul: ”Un coleg sau o colegă”.
Hai ca nu o fi asa rau.
Parca ar fi angajate la M3bis si platite cu muraturi :))))
bogho, tu iti platesti impozitele on-line bag de seama…
Şi la plata online primeşti un e-mail acru.
Cand lucram in tara, unul din directori si-a prezentat noua secretara in felul urmator: “aveti grija ba, ea ierarhic in firma asta este direct sub mine!”. Asa ca presupun ca si fufa asta de era ierarhic direct sub un sef si nimic nu e mai periculos pe lumea asta decat un prost cu functie, pile sau uniforma.
Eu cred ca de la privirea aia ti se trage.
@valyum: nu imi platesc impozitele decat dupa ce primest notificare, dar in afara da intretinerea de la bloc restul de plati le afac online.
Să ştii că există priviri care pot intimida şi funcţionari ai statului.
Par d-un examplu, aveam de plătit la CEC un rahat, mă prezint când am terminat orele de la facultate şi ce să vezi, era 7 fără 10. Mi s-a răspuns extrem de acru că s-a terminat, dar să revin mâine.
I-am arătat încă mai acru că e 6.50 şi pe uşă scrie 7. Aşa că ori îmi rezolvă hic et nunc, ori să aibă bunăvoinţă să-şi astupe urechile, că urlu eu după şefă să-şi mişte fizicul în faţa mea şi să-mi explice.
Însă mai interesant că există astfel de personagii şi pe la magazine private. Fusei duminică după nişte potcoave de cai morţi şi desigur, 2 fiind cifra de început a CNP-ului, m-am întors şi cu potcoave de iepe. Pe care le-am identificat în vitrina unui magazin alimentar. Şi stau, că domnişoara era ocupată să admire peisajul, şi stau, doar că aveam vreo 5 kg în mâini şi o întreb, la zeflemea, dacă e cazul să o şi ajut să admire mai cu spor sau e cazul să mă duc la alt comerciant. Şi ce să vezi. Mi s-a spus să mă duc la alt comerciant.
Ia să fi încercat să și flirtezi cu ea, mai scriai tu acum texte obraznice? Nu mai ieșeai viu din clădire!
Ozzy, te credeam om serios! Auzi sa te duci sa-ti platesti taxele si impozitele! Unde te crezi, în SUA? 😐
@Belle d”Imagination:
Asta imi aduce aminte de o faza petrecuta prin primavara. Trebuia sa platesc pentru o ruda o rata la CEC pana in ora 6 si m-am dus la sucursala din Pipera pe la 4 jumate ca aveau program pana la 5. Pana am ajuns la ghiseu se face 5 fara 10 minute si chiar la mine “s-a blocat calculatorul”. I-am spus sa dea restart si sa incerce din nou, nu ma grabesc. Cu tot cu restart, trece de ora 5 si imi spune ca s-a terminat programul. Ii replic ca sunt de o jumatate de ora in banca si nu e vina mea ca au ei calculatoare vechi si ca trebuie neaparat sa platesc azi, pana in ora 6. Dupa vreo 5 minute de astfel de discutii a aparut si sefa de filiala si i-am spus ca nu plec pana nu fac plata si ca se pot face plati fiindca chiar daca sucursala e inchisa, serverele centrale mai accepta plati pana in ora 6, deci se poate. Pana la urma casiera a acceptat scranjind din dinti “numai mie mi se putea intampla”.
Eu vreau sa aud parerea donsoarei in cauza. Sunt sigura ca ar suna ceva de genul:
Eram pe stop, si in cladire a intrat un domn cu aspect rautacios, care, cu un ton dur, fara sa vada afisul mare pe care scria AICI NU SE LUCREAZA NICIODATA, a insistat sa-mi fac treaba…etc etc etc
Eu cred ca raspunsul corect este “Un sef, o sefa!”
Se stie ca toti ceilalti functionari, infara celui/celei cu care vorbesti sau iti e cunostinta, sunt angajati cu pile si nu pe baza de competenta!:D
Eu cunosc vreo douazeci de domni & doamne care muncesc in diverse institutii ale statului. Un singur individ din douazeci a “luat” pe bune concursul pentru angajare, restul au fost toti pile ale cuiva sau altcuiva.Asta exceptionalul mi-a marturisit ca la concurs s-a prezentat el si o fatuca a nimanui, pentru ca nici dracu’ nu a fost interesat de un post de IT-ist la stat pentru o leafa de 1000 de lei, fara nici o posibilitate de a-ti mai rotunji veniturile. Si a stat asta cateva luni la serviciu acolo si toata lumea (neamuri, prieteni, vecini) facea misto de el (“cum, co_ae, IT-ist pe zece milioane? adica stim ca esti o putoare de om si probabil de-asta ai vrut sa lucrezi ca bugetar, dar totusi…” ), pana l-au lasat nervii si s-a mutat la privat pe o mie si nu stiu cat de euroi.
…si asa a disparut ultimul exemplar de bugetar care a reusit pe bune la concursul de angajare. :))
Persoanele de fata, desigur, se exclud. 😀
Eu am avut azi treaba la o astfel de insitutie a statului. Am avut de ridicat o hartie…am patruns in cladire convinsa fiind ca acolo o sa-mi putrezeasca ciolanele multe ore si ca multi neuroni o sa sucombe de la nervi. Cand colo, surprize, suprize….la ghiseu o tanti in varsta manca in surdina. Am deranjat-o de la masa cu un nod in gat. Nu s-a uitat urat la mine, ba chiar si-a cerut scuze. Hopa, ma gandesc nu am nimerit unde trebuie:))) imi cere buletinul, ma intreaba ce vreau, cauta in calculator si dupa 2 min, iese pe o usita laterala si ma roaga sa o insotesc cu liftul. Ce-o fi in neregula ma gandesc eu ? Se scuza amabil ca am prins-o la masa, eu ma blochez…ce sa spun in fata normalitatii cu care nu sunt obisnuita?:))) ajungem la etaj, ma roaga frumos sa astept putin, intra pe o usa iese cu un dosar, scoate hartia din el, ma pune sa semnez si ma conduce iar la lift. Zic uluita: asta e tot ? Da, zice doamna, doar daca nu mai aveti nevoie si de altceva. Nu zic in fuga deja sa nu se inchida usile liftului peste mine. Ies din cladire buimaca holbandu-ma la hartie. Totul a durat 5 minute, fara cozi, nervi sau bani:)))) am avut o clipa senzatia ca am parasit tara, dar mi-am revenit repede cand am vrut sa trec strada pe la trecere si pe verde si era sa fiu spulberata de un audi grabit…am rasuflat usurata, eram tot in romanica:))))
Proaspat absolvent tanar,liber si,fireste,somer,m-a lovit un nacaz si-o trebuit sa ma internez in spital. Dar nu asa merge, mi-a zis medicul, tre sa aduci adeverinta de la somaj. Aduc, frate, uite, o iau si vin napoi.La somaj or zis: adeverinta vrei?Iti dam,da intai te duci la primarie si dup-aia la finante si ceri de acolo hartie ca n-ai pamanturi si alte surse de venit.N-am dom´le pamanturi, n-am nimic, iti par io mare mosier sau ceva?Io te cred, zice ala, da trebe hartie.La primarie o fost mai scurt, vreo 3 ore,ca am nimerit pauza de masa.Era prea tarziu sa mai ajung la finante asa ca am lasat-o pe a doua zi.Cu pijamaua pt spital in plasa m-am dus de dimineata la ghiseu acolo.Nu m-o bagat nimeni in seama,tanti aia facea prin telefon lectii cu copilul din dotare.M-as fi oferit s-o ajut la schimb,ca transpirase toata cu problema in chestiune, da cum acuma matematica de-a patra depaseste capacitatile mele ( integrame nu integrale, da?!), am inghitit in sec, si-am asteptat…si-am tot asteptat sa-i dea de capat. Ca,la urma urmei,cine-s io sa impiedic procesul de educatie care si asa e vai mama lui.La un moment dat m-o lovit tusitul si stranutatul( vezi plasa cu pijamaua, spitalu, etc) asa ca o deschis violent geamul si-o tipat in telefon: ai draga rabdare ca am pe una aicia. Da! Spuneti! Vreau si io o adeverinta doamna, imi trebe la spital. Mergeti la colegu! si-o trantit geamu. Care coleg tocmai isi incuia usa si alerga sa cumpere shaorma si kebab pt toata institutia fluturand de zor lista si intraband in trecere si gardianul ce prefera. Am suduit in gand colegi,matematici, ghisee, institutii si m-am dus din nou la aia.Pe cand ma pregateam sa bat in geam sa-i urez cele bune ca-mi pierdusem rabdarea, apare o cunostinta, tot cu treaba si ea la respectivu ghiseu.Ce faci pe aici? zice. Veacu´ mi-l fac, fata.Mi drag sa fiu aici de nu-ti pot spune, la fel de drag cum ii e asteia sa ma vada, da´ n-am de ales ca vreau o adeverinta sa ma duc la spital.Da dupa cum merg lucrurile ori nu ma mai duc deloc, ori ma duc la alta sectie, respectiv la aia cu capu´.Si treaba e ca mi rau, poate crap pe aici si apoi are nacaz cu politii si salvari si nici atat n-are sa termine tema aia la copil.Mai stii ca am si ceva contagios, am ranjit io. Cred ca tanti dinauntru m-o auzit (asta era si idea), o deschis geamu, s-o holbat la mine, o batut trei taste si mi-o dat hartia. De acolo la somaj si de acolo in final la spital, unde am priceput ca de fapt nici nu ma asteptau asa curand, ca stiau prea bine cam care e mersu cu treburile astea.
@Sorin: ““aveti grija ba, ea ierarhic in firma asta este direct sub mine!””
Vezi, cuvântul “ierarhic” are mare importanta în topica si mai ales întelesul frazei.
@Alt Marian: Eu cred ca “sub mine” avea cel mai profund si subtil inteles.
Lasa ca nici cu contribuabili nu mi-e rusine.
Cei care, conform prejudecatilor prezentate si in articol si in comentarii se duc la un ghiseu direct cu capsa pusa fiindca, nu e asa, trebuie sa stergem pe jos cu functionarii astia mama lor de javre si nesimtiti.
Apoi, proaspat angajat fiind, daca iti pica vreo 10 din astia intr-o zi, iti trece tot cheful de a mai fi amabil, dragut sau alte epitete dinastea pentru ca intelegi un lucru.
Oamenii de dincolo de ghiseu, contribuabili, din tata in fiu cred sincer ca ei se afla in razboi cu functionarii, iar atunci ce iti ramane de facut decat sa te repliezi si sa intri in transee.
Din pacate de suferit au si ceilalti, ceilalti care vor sa fie draguti ca si contribuabili si sunt intimpinati din start cu acreala.
@Lora: kafka?
@Radu Vasile:
Da` tu ai impresia că aia de la *222 de la Vodafone nu dă peste ciudați din ăștia? Și cu toate astea, ghici ce? Chiar dacă o suni la sfârșitul programului, îți va răspunde la fel de amabil, pentru că altfel va fi dată afară. Așa că mai încearcă să găsești vinovații și în altă parte.
Cât despre mine, da, sunt plin de prejudecăti. De exemplu, dacă merg la doctor, am impresia că ăla așteaptă să-i dau bani. Probabil e neadevărat și doctorii n-au nici cea mai mică intenție de a lua, dar, după ce dau de 10 d-ăștia ca mine, se enervează și le iau la toți.
@Radu Vasile:
dacă și colegii tăi scriu la fel ca tine, vai de mumele noastre de contribuabili. Pentru cît ești de paralel cu gramatica, nu ai nici o scuză că ai leafă mică de la buget, frățioare.