Postul nu e post destul

Iubeşte-ţi vecinul, e aproapele tău

Alina C.

Era o zi minunată de primăvară, perfectă pentru mutat, într-un mic apartament, acum câţiva ani. Jumătate de zi am tot cărat cutii, mobile şi cărţi pe scări, la etajul doi. Vecina de dedesubt, o venerabilă doamnă de o mie şi câţiva anişori, rudă de departe cu Sfânta Duminică, uscată, ştirbă, în uniforma clasică – halat înflorat decolorat – a ieşit la uşă. Vrednică nevoie mare, s-a apucat să şteargă uşa cu o cârpă, care nici măcar nu era umedă. Jumătate de zi a tot lustruit uşa. Printr-o coincidenţă stranie, atunci am terminat şi noi cu mutatul.

Acum, că avea inventarul cu tot ce adusesem, baba îşi drege vocea către noi:

– Mămică, să ştiţi că mie îmi curge apă de la voi!

– Nu se poate, cum aşa?

– Ba da, de ieri a început să curgă, la baie.

– Nu v-am zis? Nu se poate. Nu stă nimeni în apartament de câteva luni şi noi abia azi am venit, nici n-am fost la baie.

– Nu ştiu, mămică, mie îmi curge de la voi, trebuie să rezolvaţi problema.

Ne-am văzut de treaba noastră. Cui îi curge, să-şi repare.

A aşteptat baba o vreme să reparăm, până i s-a terminat răbdarea. Printr-o altă mare coincidenţă, a ieşit să ducă gunoiul tocmai când veneam noi de la serviciu şi ne-a întrebat de sănătate, că ce-a zis instalatorul.

– Păi, ce să zică? Că nu curge de la noi.

– Vai, mămică, nu se pricepe, trebuia să vină şi la mine să vadă. Trebuie să caut eu altul să vină să verifice cum trebuie.

– Păi, da, dacă vă curge, ar trebui…

A venit într-o sâmbătă de dimineaţă, înainte de cafea, un Gigel. A spart peretele, a măsurat ţeava de sus în jos, de jos în sus, ba de la noi, ba de la vecina. A moşmondit, a schimbat o ţevuşcă, i-am ţinut lanterna până seara la şase. Sigur că a fost undeva între etaje, dar cumva spre etajul nostru, aşa că noi trebuia să plătim. Proprietarul ne spune să plătim noi şi scădem din chirie. Am plătit. A lăsat borta în perete, să verifice iar peste câteva zile lucrarea la ţevi.

Acum în fiecare noapte când mă apuca meditaţia şi mergeam să mă mai culturalizez pe lângă bortă, mi se părea că aud o respiraţie grea, şuierată, de sălbăticiune din adâncurile iadului. Îmi ţineam respiraţia (din fel de fel de motive) şi mă uitam prin bortă de la o distanţă sigură, convinsă că voi vedea ca-n filmele ieftine de la tv două luminiţe roşii repezindu-se la mine. Intram în baie în vârful picioarelor de fiecare dată, după ce verificam să nu fie urmă de blăniţă pe covor. Invariabil, noaptea se auzea pufnind dihania. Am numit-o Bob (îl ştiţi pe Bob din Twin Peaks). Intram în baie salutându-l pe Bob de afară, ca nu cumva să-l deranjez. Şi nu l-am deranjat niciodată. În afară de respiraţia astmatică în borta din perete şi o pereche de urme de dinţi ascuţiţi şi lungi pe o bucată de săpun de casă, cadou de la soacră-mea, Bob nu părea a fi locuitorul acestei lumi.

M-am rugat fierbinte de Iubi să astupe borta cât mai degrabă. Ce treabă minunată a făcut Iubi! Cu autocolant lipit, de nu mai vedeai urmă de bortă, ţevi sau dihanie. Şi linişte ca sub apă.

După două zile, Sfânta Duminică la uşă:

– Măi, copii, mie tot îmi curge apă, faceţi ceva, că nu mai pot, mă îmbolnăvesc!

Vreo doi ani, Bob a tot venit şi-a plecat. Sfânta Duminică s-a dovedit de o longevitate dezarmantă.

Share:

34 comments

  1. Dan1 3 October, 2012 at 08:23

    Cred ca mai era o pereche de urme de dinţi ascuţiţi şi lungi si pe una din tevi! Strapunsa! :))

  2. Fratele Andryusha 3 October, 2012 at 09:01

    Vecina avea personalitate dublă: ziua – babă, noaptea – Bob.

  3. SM 3 October, 2012 at 09:20

    Vai, io de ce nu am vecini din astia…

  4. Cms 3 October, 2012 at 09:42

    “Vreo doi ani, Bob a tot venit şi-a plecat. Sfânta Duminică s-a dovedit de o longevitate dezarmantă.”
    Ce i-aţi făcut, criminalilor, bietei babe? Aţi gazat-o prin bortă?

  5. RoseN 3 October, 2012 at 09:42

    Daaaaan1, vii cu noi joi seara la un pahar de aaa…hm, suc? =))
    da da, stim esti ocupat :))
    mnah fetele care vreti sa veniti, joi seara de la 21 in Fabrica, pana acuma s-au anuntat cativa baieti 😀

  6. camionagiu 3 October, 2012 at 09:45

    Frumos mai scrie domniţa asta, dar – să fim feriţi la bătrâneţe! – mult mai urăşte oamenii în etate!
    Dar destinul e nemilos: a necăjit-o pe vecină, acum o suportă non-stop pe soacră.

    Bătrânii funcţionează ca furnicile, au propria apărare imbatabilă, prin fire nevăzute îşi comunică nefericirile şi formează o armată contra tinerilor care vor – nemernicii – să fie fericiţi şi liberi

  7. ela 3 October, 2012 at 09:45

    @Fratele Andryusha:

    un singur lucru e bun de stiut: are centenara carnet de conducere sau nu? daca da, atunci e un adevarat pericol pt comunitate…:D

  8. camionagiu 3 October, 2012 at 10:02

    Oricum, nu stiu ce fac ceilalti colegi autori, dar eu am inceput deja sa adun un dosar serios de rautati ale acestei doamne, i-l voi înmâna domnului Julius, să vadă şi domnia sa ce lume ABUZEAZĂ de încrederea şi mărinimia lui.
    Te îngrozeşti câtă lume suferă din pricina ei: biata vecină de acum câţiva ani, administratora blocului din prezent, soacra şi pun pariu că vom mai afla multe.

  9. ela 3 October, 2012 at 10:04

    @camionagiu:
    un schimb de experienta intre Coana Safta si Sf Duminica at fi binevenit!

  10. Fratele Andryusha 3 October, 2012 at 10:21

    @ela: E posibil să aibă şi o a treia personalitate, cea de şoferiţă, într-adevăr…

  11. Fratele Andryusha 3 October, 2012 at 10:21

    Oricum, baba mai rotunjea pensia făcând-o şi pe Gigel, instalatorul, asta e sigur.

  12. Dan1 3 October, 2012 at 10:24

    @camionagiu: Au propriul lor Facebook! =))

  13. sow 3 October, 2012 at 10:26

    eu zic ca Gigel instalatorul o fi fost fiul ei si produceau la intelegere de pe chiriasi.

  14. Alina C. 3 October, 2012 at 10:29

    @camionagiu: De când cu coana Safta credeam că nu mă mai iubești, dar acum văd bine că nu s-a schimbat nimic. Pupici!

  15. Alina C. 3 October, 2012 at 10:33

    @sow: Am văzut și eu filmul ăla 🙂 Nu era fii-su, că o jecmănea și pe babă.

  16. Fratele Andryusha 3 October, 2012 at 10:46

    Vă salut, iubiţii mei 8! Pentru voi mă trezesc dis de dimineaţă şi-mi storc creierii producând comentarii fabuloase!

    Bine, şi ca să duc copiii la şcoală, dar asta e altă poveste. :))

  17. Cristiana 3 October, 2012 at 10:57

    Ahhh clasicul” imi curge apa” Anul trecut una din vecinele mele a venit la cea de dedesubt de mine,(e mai tinerica asta) a intrat peste ea in casa,i-a facut un circ de mai mare pomina,am zis ca moare saraca femeie de inima :))):)))

  18. sow 3 October, 2012 at 11:02

    @Alina C.: duplex se numea parca…

  19. Dan1 3 October, 2012 at 11:18

    @RoseN: Joooi? Eu vineri merg la munc birou! :))

  20. RoseN 3 October, 2012 at 11:27

    @Dan1: mah, si eu vineri merg in concediu, da’ nu ma auzi ca ma plang, daaaa? :))
    daaaaa mai, joooooooi seara de la ora 21 😀

  21. Cms 3 October, 2012 at 11:28

    @Dan1: Habar n-ai ce pierzi, crocodilule! RoseN îşi aduce costumul din piele fină şi cizmuliţele înalte din lac negru… a, şi cu toc stiletto, vorba unul admirator 😉

    @ela: Dacă era Sf. Duminică cea care se uita pe geam, cu “o respiraţie grea, şuierată, de sălbăticiune din adâncurile iadului” şi cu luminiţe roşii în ochi, nu mai spăla Camio vasele în veci, cu sau fără pantaloni. ;))

  22. Ioana K-man 3 October, 2012 at 11:29

    Nu radeti, de la astfel de tevi se poate lasa cu crime!

  23. RoseN 3 October, 2012 at 11:32

    @Cms: ihm, ihmmm 😀 desigur, cum spui tu 😀 exaaaaaaaact asa 😀

  24. sebra 3 October, 2012 at 12:43

    @Fratele Andryusha:
    Lasă like-rii în pace! Mai sunt şi alţi copii comentatori care merită like-uri!

    Mare reparator Iubi a lui Alina. Mai cunosc eu pe unul care la o adică întreabă “nu putem acoperi cu ceva?”, da’ nu spui cine, că am doi copii cu el.

  25. alioja 3 October, 2012 at 12:49

    ala nu era nici unn BOB. era baba care se uita seara de seara sa avda daca o inundati iar.

    si urmele de dinti in sapun confirma asta. mai vedeti voi pensionar in ziua de azi sa isi permita carne?

  26. Ina_adevarata 3 October, 2012 at 12:58

    @sebra:
    Într-un avînt de-ăsta reparator, un alt Iubi (un Iubi al unei prietene, cum ar veni) a astupat gaura din peretele băii cu o cîrpă. Așa am aflat a aflat prietena mea ce mult le plac șobolăneilor textilele.

  27. Fratele Andryusha 3 October, 2012 at 13:04

    Dintr-o poveste oarecum asemănătoare am aflat şi eu că un kilogram de ipsos costă între 0,80 – 1,20 RON, funcţie de magazin.

  28. Cristiana 3 October, 2012 at 14:00

    @Cms mey nu umbla cu dezinformatia ca DD cu sacu’,Camio era in pijamale cu probleme :)):))

  29. Ramona 3 October, 2012 at 14:05

    Ca vecina mea, nu e nimeni pe lumea asta!
    Ne-am mutat. dupa 2 luni(vazandu-ne zi de zi fetele) ne intreaba intr-o dimineata cine suntem(eu si al meu) si ce cautam in casa vecinilor ei…Cand i-am spus ca NOI suntem aia, vecinii ei, a chemat politia si le-a spus ca vecinii ei au disparut(“erau tare simpatici-noi adica) si niste extraterestrii(tot de noi era vb) le-au luat locul.
    Dupa alte 3,4 luni, al meu se chinuia sa monteze schiurile pe masina…Vecina, repede suna la politie ca se fura mobila din casa vecinilor ei!
    si astea sunt numai 2 exemple…
    Nu mi-e mila de noi cat mi-e mila de politistii care vin si stau de vorba cu ea… :))
    Freak!

  30. Cristiana 3 October, 2012 at 14:06

    @Ramona ce antifurt misto v-ati luat =))=))=))

  31. sebra 3 October, 2012 at 14:27

    Alina e moldoveancă. Zice “bortă”. 😉

  32. Stephanie 3 October, 2012 at 14:31

    Ala negru de respira greu nu era Bob, era ta’su, stie si Naumovici! :))

  33. somnorici 3 October, 2012 at 15:17

    Hmm.. tocmai am realizat cat de dificil e sa aplici tehnica de “iubire la distanta” la vecini…..

  34. sor'sa 4 October, 2012 at 01:46

    Vecina mea de lângă nici nu s-a prefăcut că spală ușa sau alte cele, pur și simplu stătea cu ușa deschisă și se uita cum ne mutăm 😀

Leave a reply