Pomană de femeie singură
Alina C.
Trecuseră aproape doi ani de când murise tatăl logodnicului meu. Viitoarea mea soacră ne cheamă pe la ea şi ne anunţă că s-a hotărât să ţină pomana cuvenită acasă, celelalte le organizaserăm la sala unei case reci.
Dar ar avea nevoie de puţin ajutor, că este în vârstă şi bolnavă şi singură nu poate. Are toate bolile despre care a citit sau a văzut vreo emisiune la tv. Unele chiar reale. S-o ajutăm la curăţenie întâi de toate. Aşa că ne ducem într-un weekend, după cafea, îmbrăcaţi de scandal, sacrificând plaja, într-o zi minunată de iulie. În timp ce prietenul se apucă să dea cu aspiratorul, eu cer o cârpă şi un spray de mobilă. Primesc o privire umedă.
– Păi pentru ce? Nu e nevoie. Eu nu folosesc spray că nu suport mirosul. Nu trebuie nici cârpă, uite pămătuful ăsta şi dai aşa pe lângă mileuri…
– Nu ridicăm mileurile?
– Nu, eu nu le ridic, uite dau aşa pe lângă ele cu pămătuful.
– Nu le scuturăm?
– Dacă vrei tu neapărat, le scuturăm, cedează ea într-un final.
Terminăm cu aspiratul şi ştersul prafului, ne gândim să facem puţină ordine pe balcon, dar am aflat că nu era nevoie, n-o să lase pe nimeni să intre acolo, i se ridică tensiunea dacă trebuie să arunce vreuna din oalele ruginite depozitate acolo sau vreun butoi de varză spart. Renunţăm la balcon.
Să curăţăm atunci puţin în bucătărie, să fie pregătit cuptorul pentru gătit.
– Nu, cuptorul nu funcţionează.
De fapt funcţionează, dar nu a fost folosit niciodată şi trebuie ars mai întâi, iar dumneaei nu se pricepe. I-e frică singură.
– Nu-i nimic, suntem noi aici! Supraveghem noi treaba, mai mult de jumătate de oră n-are cum să dureze.
Nu, se face cald acum, în timpul zilei, şi i se ridică tensiunea. Renunţăm şi la bucătărie.
Să pregătim atunci vesela, tacâmuri, pahare, ceşti, să fie scoase, spălate şi puse la îndemână.
– Nu e nevoie, asta pot şi eu să fac, nu e mare lucru.
Întrucât nu mai era nevoie să facem nimic, ne retragem glorios, fără să fi făcut altceva decât să pierdem vremea de plajă pentru mai nimic.
După vreo două zile aflăm la telefon că ar mai avea nevoie de puţin ajutor la cumpărături, să socotim cam ce ar fi nevoie şi, dacă tot le cumpărăm, să le ţinem la noi, că friptura nu o poate face ea acasă, că nu poate folosi cuptorul, doar ştim bine că nu funcţionează. Şi dacă tot vine mama şi stă la noi, să facă ea şi o supă, că ea n-a mai făcut de 10 ani decât de regim şi nu se mai pricepe.
Vine ziua cea mare, ajungem cu oalele şi tăvile de mâncare gata pregătite, băuturi, scobitori, cu tot ce era nevoie. Masa era pusă frumos cu farfurii cu urme de praf – „nu-i aşa că-s frumoase? nu le-am mai folosit de 20 ani şi uite ce frumos s-au păstrat” – cu şerveţele, cu dichis. Dumneaei a fost ospătăriţă şi se pricepe de minune la mise en place, pardon mezanplas, cum ne şi reaminteşte.
Ne facem de lucru la bucătărie cu oalele, cu pus în farfurii, cu încălzit, transpirăm. Dumneaei se întreţine cu musafirii, mănâncă, ne cere să-i încălzim mai mult supa, că n-o poate mânca decât fierbinte.
După mâncare ar merge şi-o cafea. Super, ne-am gândit din timp la asta şi am cumpărat. Pregătim cafeaua, cerem ceşti. Sunt pregătite şi ele:
– Să nu le mai spălaţi, că sunt curate. Doamne, de două zile nu dorm deloc, atâta treabă, atâta pregătire. De obicei nu beau cafea, îmi creşte tensiunea, dar astăzi am să fac o excepţie.
Oftează, musafirii dau din cap politicoşi.
Primele două ceşti sunt curate, din ele mai băuserăm noi cafea în vizitele trecute. A treia ceaşcă mi se lipeşte de mână. Praful se caramelizase într-o minunată culoare galben-maronie în ultimii câţiva ani de când nu mai veniseră alţi musafiri în afară de noi. Prea târziu, ne e ruşine să le mai ducem în bucătărie să le spălăm. La ultimele două ceşti mă fac că am uitat ceva în bucătărie şi plec furiş cu două ceşti să le spăl pentru noi. În urma mea aud:
– Doamne, rău e să fii singură, să n-ai pe nimeni să te ajute. Am scăpat şi de grija pomenii, mulţumescu-ţi Doamne!
Adevarul e ca ai niste experiente deosebite cu soacra!:D
Ia partea buna: ati pierdut o zi de plaja, dar daca v-ati fi apucat de curatenie asa cum se face, ati fi pierdut o saptamna intreaga, basca reprosurile ca aruncati lucruri care mai puteau fi folosite te miri cand!
Asa, numai multumiri, cum bine punctezi cu concluzia finala!:D
Daca asta ti s-a parut mult ti-o recomand pe bunica mea.Cand are de facut pomeni incepe cu trebe curatenie.Cand te prezinti descoperi ca a pregatit o gioarsa de pensula si un rest de var pe motiv ca ar fi bun sa improspatam aerul varuind(asta desi conlocuieste glorios cu un nr mare de paianjeni).Ca sa nu ii creasca tensiunea prea mult ii arati ca varul s-a intarit si pleci dupa matura.Urmeaza- matura aia o tin de buna deci ma duc sa caut EU matura care e sub dulap;carpa aia e pentru ferestre nu sterge mobila….Mancare nu face ca nu mai simte gustul si ii tremura mana DAR la masa stie sa spuna”fetele astea nu simt ca mancarea e nesarata?”,”prea fierbinte”,”prea gras”,cafeaua e prea slaba pentru ea iar paharutul de votca prea mic pentru cat a muncit mortul deci trebuie mai multe date oamenilor (ca sa nu se faca EA de rusine).Si stie sa intrebe la sfarsit”da ,mie acasa mi-ai pus pachetel?”
sa vezi ce-o sa-ti faca rudele cand o sa moara baba si in mod clar o sa-ti bati joc de inmormantare, de traditii, nora scorpie ce esti, dupa ce-a facut atatea pentru tine
daca as fi fost in locul lu’ barbat’su si eu as fi preferat sa mor
@ion ion-romanul care nu face politica: “Prea ca la ţară” nu zice? :))
Socroşenia asta zici ca a luat lecţii de la un burlac. :))
Daca la pomana a fost asa, botezul cum o fi fost(va fi)?
Ce bine ca oamenii au inteles ca trebuie sa se separe apele(in cazul acesta familia 1 de familia 2).
pe de altă parte, n-o să se plângă atunci când vă va vizita că nu-i curat…
va fi suficient să faci, vorba aia, “de ochii soacrei” :))
da, deci si pe soacra asta o gasesc lejera. ce te faceai daca-ti lua matura din mina si-ti arata cum sa maturi, ca tu oricum nu stii?! sau venea si-ti zicea ca patul nu sta bine asa, e fengshui prost sa vezi usa din el, de fapt trebuie invers.
p.s.
ori va era prea devreme ori va era prea tirziu cind ati cititul textul de n-ati vazut ca autoarea noastra s-a strecurat cu un bu.toi de va.r.ză aci !! :-B
p.p.s. fain, Alina C. sa ne mai scrii 🙂
@Cristina Ş.: In text se accepta leguma aia prohibita. In comentarii nu. 😀
@Cristina Ş.: Sau sa zica “dom’le, verdele asta, cum sa zic, parca-mi scoate asea ochii” :))
@Dan1: :))
mie mi-a placut si aia cu paharele: “de ce stau unul LINGA altul si nu unul IN altul?!”
Ce bine e sa fii ginere, ehee.. soacrele barbatilor sunt lapte si miere.
Grammar nazi-ul din mine nu-mi da pace. Trebuie sa-i fac hatarul: milieu! 🙁
Titlul mergea pus si cu “de pomana” la urma. Stiu, sunt rau.
Mai exista o metoda de sters praful: festelit pamatuful cu Pronto. Adica dat fas-fas pe pamatuf si sters cu el praful depus de minim 3 luni. Se face un noroi de toata frumusetea dar se insista ca asa trebuie.
Sa te mai invat niste trucuri si despre spalat farfurii: se clabucesc sumar, cu apa oprita (facem economie) in timp ce stau toaate 50 in chiuveta. Apoi se clatesc si mai sumar, concomitent, cat sa nu le deranjam straturile suprapuse de jeg si sa permitem si stratului actual de mancare sa lase o amintire. Pe spate nu se spala, n-ai de ce, doar nu mananci de pe spate.
Dar subliniem zilnic ca la noi in casa e farmacie, ne place curatenia, suntem niste curatele, bla-bla-bla.
Ahhhhh… Ma duc sa iau un calmant!
Auzi, da’ voi de ce nu o ajutati pe femeia aia? uite cum se chinuie singura sa le faca pe toate, biata…
Sa nu incep eu sa va povestesc despre soacra-mea, ca se transforma site-ul de umor in site de bocit. Si, da, Camionagiul are dreptate: Alina, fii atenta ca te stie lumea cit esti tu de rea cu soacra-ta, dupa cite iti ofera ea tie!
Daca ma vedeti mai nervoasa zilele astea, primesc vizita. Exact. Ne e dor de nepoti de crapam, stam juma’ de ora maxim cu ei, dupa care tot restul de timp pe capul norei, sa-i mai explicam ce trebuie sa faca si cum, ce sa manance (Sendroiu ne-ar adora, mai nou suntem mari fane Formula As, dupa ce acum cativa ani ne contraziceam la cutite cu nora ca nuuuu, nu e bine sa bei multa apa, dauneaza!!), etc
@Ina_adevarata: Ba te rog. Avem nevoie sa stim ca altele sunt si mai chinuite decat noi. Ne-ar ajuta mult. Multumim. :))
@Cristina Ş.: Se zice „Nice, să mai scrI !”
=)) multam Doamne ca n-am soacra… zici ca-i cel putin un bau-bau ceva!!!
@Dan1: NUUU.Zice Nu faceti fala!Dar sa fie omul satul, sa fie frumos si sa nu imi cereti bani!
@N.A.:
Amintirile te chinuiesc? :))
@RoseN,
Poate rămâi nemăritată de frica soacrei. Nu la toată lumea e la fel. 😉
@RoseN: Parcă-ţi plăceau animalele, ieri le lăudai toate virtuţile pe care nu le găseşti la oameni… 🙂
@sebra: Poate să-şi găsească un soţ care a crescut la casa de copii. :))
Soacra-i buna ca berea.
N-am pomenit gospodine slabe ca pe blogul ăsta!
Pun pariu că nu ştiaţi acest truc: atunci când descoperi că ieri sau alaltăieri a căzut o lingură cu totul în tigaia cu ulei şi vrei să-ţi faci un ochi, o scoţi cu două degete, plin de scârbă şi ţinând-o sub jetul de apă ungi cu un deget doar coada lingurei cu zmac de curăţat şi dai de două-trei ori în sus şi-n jos, înjurând cu obidă.
Numai amatorii spală toată lingura.
@Cms: si care-i legatura cu animalutele dragele de ele? nu te-ai trezit inca bine? 😀
eu nu vreau sa ajung sa zic ceva de genu, trebuie sa testez intai soacra :))
“Dacă soacra-mea ar putea vedea cat de putin efort am depus organizandu-i înmormântarea s-ar rasuci in garaj!”
@RoseN: Bau-bau vine de la Balaur, care vine, în general, de la Dinozaur, adică tot un animal, chiar dacă a trăit ceva mai demult. Cam ca soacra ideală pentru tine. 😛
Deci, fetele, Alina C.:
soacra-mea a fost internata la ortopedie trei saptamini, timp in care i-am carat tot ce cerea (de la pijamale noi pina la fantezii culinare). Am platit tot cit a fost in spital, de la doctori pina la cheltuielile apartamentului ei, dupa care inca vreo luna i-am carat mincare acasa (tot pe comanda: azi vreau snitele), i-am spalat rufele, i-am cumparat tot ce ii traznea prin minte (ca deh…ea era convalescenta). Cind m-am saturat (era deja sanatoasa-tun), a povestit tuturor rubedeniilor cum am abandonat-o noi pe ea, cum am lasat-o sa se chinuie singura si bolnava…cit de greu e singura, dupa ce ai crescut un copil si ala a ales o nevasta nepotrivita, care il invata sa-si uite mama!
Ei, fetele?!…
@Ina_adevarata: 😐 ouch … ti-as da like pt cum ai relatat dar continutul in sine ma cam inhiba ..
@Cms: du-teeeeeeeee maaaa si te joaca cu copilasii in fata blocului, ca poate mai inveti ceva de la ei :)) si-ti scot dinozaurii din capsor :))
DEX: BAUBÁU s. m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici.
adica frat-so lui omu neeeegru fraaaate CMS-ica=))
da’ mai exista soacre care se bucura ca in sfirsit l-a luat si pe amaritu’ asta cineva?
@Ina_adevarata: Acum, nu spun că nu ai făcut câte zici că ai făcut, dar atitudinea e totul. Că una e să-i duci bietei tale soacre mâncarea şi schimburile la spital cu o faţă acră, să-i dai şniţelele cu o e expresie de parcă i-ai dona jumătate din ficat, şi alta e să te duci la spital cu traista goală şi să-i zâmbeşti, să o ţii de mână, să o întrebi ce mai face, dacă a dormit bine azi-noapte, dacă a mâncat mâncarea de spital, singura recomandată în astfel de situaţii… ăsta este suportul moral de care are nevoie un bolnav, nu prostii gen pijamale şi şniţele.
@Cms: mai zi, mai zi :))
@Cms: @Ina_adevarata: Daaaaaa. Deci, data viitoare, nu-i mai du nimic, nu o mai ajuta cu nimic in afara de sprijin moral, sa vedem daca apreciaza. (Spanac, stiu ca nu se poate, de cate ori m-am jurat si eu ca ma fac scorpie si de pomana… )
P.S. – Mancarea din spital stiu eu ca e recomandata doar daca vrei neaparat sa te razbuni. =))
@sebra: Daca ar fi ramas la nivel de amintiri, nu m-ar mai chinui. :))
@Ina_adevarata: Nu “Ei, fetele?!” ci “Ei, baietii?!”
N-am inteles niciodata baietii care accepta sfaturi de la mame dupa casatorie. Pai bre, dupa ce te insori, intorci armele!
Bine, ar trebui sa si pleci din oras, vorba filmului: Sa-ti iubesti parintii, sa-i ai sanatosi si la 300 km distanta.
@RoseN: Mda, bine, era o confuzie în capul meu cu “baulare”, din latină. Nu-i bai, îmi iau bicicleta şi plec să mă joc, soră RoseN.
Presimt că-mi voi atrage multe dislike-uri cu asta, dar v-aţi gândit vreodată că poate e şi la voi o problemă de nu vă înţelegeţi cu soacrele? 😀
@sebra: Ai dreptate, eu mă înţeleg destul de bine cu soacra mare (viitoare), şi nu de ieri, de alaltăieri… 😀
@sebra: Cine sunteti dumneavoastra domnule? Si cum va permiteti sa folositi avatarul unei apreciate trolleritze (sau cum se zice) ca sa strecurati comentarii misogine pe acest site (de pe internet, evident) respectabil?
@sebra:
Noroc ca Mebis nu s-a ocupat si de un buton de dislike.
Soacra-mea nu s-a inteles vreodata cu nimeni, de la parinti pina la colegi de munca si vecini. Doar psihiatrul ei mai reuseste sa o suporte, ca nu are de ales. Incadrindu-ma in cei 99% din oameni cu care soacra-mea are “o problema”, ma consider perfect normala.
@Dan1: trolerita se zice!
p.s. care voi? voi, fetele sau voi, baietii? 🙂
Exact cum am bănuit. Bănuieli, suspiciuni, dislike-uri, pietre în cap….şi mai vreţi să vă iubească soacrele. Huooo!
@Ina_adevarata: Bre, nu cred c-ai înteles substratul: deci o soacra are si ea o fisa a postului. Daca se-apuca sa-si laude nora, ar fi fost probabil exclusa din asociatia de soacre pentru neîndeplinirea atributiilor, nerespectarea fisei postului, etc.
@Ferdinand Ș.: Merci, am corectat (ca mai era timp). :))
@Ina_adevarata: Exact la fel e si a mea! :))
@sebra: Nu vreau sa ma iubeasca, vreau doar sa ma lase in pace! ~X(
Avantajele vaduvelor astea e ca stiu in permanenta unde se afla sotii lor.
Ioane, vaduva m-ai luat, vaduva sa ma lasi!!!
@sebra: Eu te susţin! Am mai spus, cu alt prilej, cât m-au simpatizat posibilele soacre. Presimţeau ele că odraslele lor erau în perfectă siguranţă cu mine. Chiar şi după căsătorie, probabil, ca în bancul cu ardeleanul: “d’apăi ce atâta grabă?!”. =))
@N.A.: Dupa cum imi spune si sotul: “Ina si N.A. sunt camaradele tale de arme”.
Drept urmare, ce a fost mai rau, nu a fost spus. 🙂
@Cms: oh, du meine Güte .. =)) =))
totusi, am rezerve ca te-ai intelege cu soacra ta .. daca intreaba de copii nu stiu cit timp poti raspunde cu “d’apăi ce atâta grabă?!”
desigur, alta e situatia cind spui asta INAINTE de casatorie 🙂
@Cms:
Tu eşti cuminte….
Foarte putine like-uri primesc de la o vreme pe acest blog.
Cred ca e cazul sa va aplic o pedeapsa formata dintr-un text pe teme pentru care n-aveti niciun interes si nu va trezesc decat plictis: secsuale
@camionagiu: eu zic sa-ti pui silicoane, e mai sigura metoda =))
@camionagiu: din partea mea ai primit mereu 🙂
daca ne servesti un tecst cu secs pe Cms sigur il plictisesti :))
RoseN: si un blond i-ar sta bine
@camionagiu: E criza bre, lumea pastreaza like-urile ca sa plece-n concediu, nu mai arunca cu ele în dreapta si-n stânga.
@Ina_adevarata: Data viitoare sa-i spui:”vaaaai mamica, imi pare asa de rau ca nu pot sa vin pe la matale la spital, da’ uite ca si mama are niste probleme de sanatate (are o batatura la un deget :D) si trebuie sa ma duc la ea. Da’ il trimit pe baiatu’ lu’ matale, ca doar stii cat te iubeste si sufera ca esti bolnava!” :p
Bârfitoarelor….
Chismosas latinas :))
@sebra: iarta-i ca sunt mici.. :))
oi fi prea de moda veche, dar se vorbeste cam mult despre soacre.
Eu stiam ca se casatoresc 2 oameni, nu 4. Nah.. tineretul din ziua de azi are tot felul de obiceiuri ciudate 🙂
@RoseN: Nu-i dracu chiar atât de negru.Totul e sa ştii cum pui problema.Pe a mea o las să vina de 2-3 ori pe săptămâna,face piaţa,mai găteşte,stă cu odorul, aranjează chestii prin casă dacă i se pare că ceva nu-i in regulă ş.a.m.d.De ce să-i răpesc femeii bucuria?În felul ăsta toată lumea-i fericită,ea se simte utilă, eu am mai mult timp liber(poate ăsta nu-i totuşi un lucru bun).Plus că mă iubeşte şi nu mi-ar refuza nimic.
@Cms: Hahaha, stai tu linistit, toate-s niste dragute inainte. Nici eu nu intelegeam de ce se vaieta nurorile. Sa vezi tu ce se schimba treaba dupa. 😀
Sau nu, mama e o draguta, de exemplu, barbati-miu tot timpul o declara soacra ideala.
@Alina: Deci pornim Asociatia aia de Lupta contra Soacrelor? :)) cica se scot bani buni din ong-uri…
@Airy: Asa are unele noroc in viata… :))
Mah, relatia mea cu soacra s-a rezolvat de la sine: Barbatu-meu are un frate mai mic si doua surori. No, e lesne de imaginat cam in ce culori ma zugravea fetelor ei ( mai ales ca nu ma prea formalizam cand nu-mi convenea ceva, in sensul ca-i spuneam totul verde-n fata, spre marea-i nemultumire). Ei bine, la cativa ani dupa ce soacra-mea se pricopsise cu mine, iata ca i se insoara si al doilea baiat. Nora asta noua locuieste cu ea, in aceeasi casa, apartament cu intrare separata. Eu o admir pe cumnata-mea, da’ ce zic eu ca o admir, o ador de-a dreptul: are “decat” opt clase, de unspe ani de cand s-a maritat nu a prestat nici macar o ora in campul muncii, la lucrarile agricole ( socrii sunt oameni gospodari, au cca un hectar de gradina de legume plus cateva hectare cultivate cu grau/porumb/cartofi/etc.) nu participa defel pentru ca “are treaba” acasa, gateste numai cand doresc muschii ei, de cele mai multe ori isi indeamna pruncii si sotul care-i cer de mancare sa mearga “dincolo la mamica, ca azi n-am avut timp sa fac mancare”. Soacra-mea plateste curentul, telefonul, cablul, impozitul la casa, tot. Apoi se plange celorlalti copii cat de naspa o trateaza nora-sa. Spuneti si voi, cum sa n-o iubesc eu pe cumnatica? :))
P.S. Uitasem sa va spun: in ultimii ani socrela sta sa ma pupe-n fund, atata-i sunt de draga! 😉
@Stephanie: Daca pui problema asa cred ca si cumnatu-meu ma adora pe mine dar numai pentru soacra-mea. =)). La capitolul socru e pe dos.
@Ferdinand Ș.: Iar te iei de Mogul? :))
@N.A Norocul nu are vreo legatură,după ce ai stabilit limitele şi raporturile de putere lucrurile merg de la sine.
@Airy: Mdaaaaa bineeee, cand cineva e spurcat de la natura, si fii-su ii sufla in coarne, cam greu… nu toti oamenii sunt la fel, deci depinde ce nimeresti. ma rog, poate iti dai seama si inainte
@N.A.:
Noroc că mai apare cîte o persoană experimentată, înțeleaptă ca Airy să ne învețe. Clar că tu nu ai fost în stare să stabilești alea…limitele și raporturile de putere. Evident, nici eu, nici Alina. Să luăm aminte la cine cunoaște!
@Ina_adevarata: Fata, nu-ti trebuie decat vreo 2000 de km care sa stea intre tine si soacra-ta! Deci subscriu la chestia cu limitele! Daca s-ar reintroduce si vizele pentru Franta ar fi priceless! :))
@Ina_adevarata: Mi-am dresat motanul,cât de greu crezi că mi-a fost cu soacra?La început a încercat ea ceva şmecherii bazându-se pe moaca mea de fraieră.După câteva ciocniri a înteles că-i mai bine să fim prietene.
De ce mă modereaza?io-s cuminte şi nu vorbesc urât!!!Precis a intervenit soacra-mea.
@sebra: ia zi tu drept, ti-a venit baiatul acasa cu una cu fusta minimalista si cu parul jumate verde jumate coral :)) ai ceva presimtiri inchise la culoare pentru un viitor nu prea indepartat? vezi ce zice Airy cu raporturile de putere: trebuie sa-ti dresezi nora inainte sa inteleaga ce i se intampla 😉
Ma mir cum de nu a aparut capodopera literaturii pop.ulare:
“Soacra soacra,
Poama acra,
De te-ai coace un an si-o vara
Tot esti acra si amara” 😀
@Ina_adevarata: Adevarul cam asta e, cumnata-mea si le-a impus, a pus-o bine la punct si sa fi vazut ce mielusica era cu ea. Pe mine ma gasise mai fraiera, o tineam pe-a mea, nu faceam ca ea, dar totul pe un ton politicos (am tot avut motive destul de intemeiate sa nu-mi pun poalele in cap), motiv din partea dumneaei sa fie foarte artagoasa si razbunatoare. In ultimii ani s-a mai potolit. Sau se mai potoleste cand simte ca a exagerat. Iar in ultimul timp chiar isi da silinta. Pentru ca vrea sa se mute la noi. A incercat-o mai pe fata, mai cu manipulari. Am pus piciorul in prag foarte serios si momentan cica s-a renuntat la idee…
Uf, mama ei de moderare! Mani.p.u.lari!!
P.S. – A.m.r. 2 zile. 😀
Eu am aranjat de la inceput. Locuieste in alta tara, nu vorbim aceeasi limba si nu am facut nimic din ce si-ar fi dori ea. A renuntat 🙂
Alina C, am fost cumva colegi de facultate?
Toate comentariile sunt priceless :))))
@RoseN: Aaaaa,păi nu lucrezi la pachet.Strategic,întâi efectuezi o separare,discret şi cu maximă precizie.După aia îi iei în primire individual şi toci mărunţel până la obţinerea rezultatului dorit.Satisfacţie garantată!Dacă îi laşi să facă alianţe te vei trezi într-o ambuscadă,depăşită complet de evenimente.
Perlă de înţelepciune sau ce?!
Daca stai cu soacra in casa mereu o sa ai necazuri. Toata ziua o sa spuna ca nu faci nimic, desi tu lucrezi de la 8-18. Si cand vi acasa faci cumparaturi, te ocupi de ce mai este de facut prin casa. Asta e viata!
@AIry: Da, fata, exemple concrete! Ca-mi place cum gandesti! :))
@N.A.: Ar însemna să recunosc că ştiu să joc şi murdar dacă-s constrânsă =))
se vede ca n-at citit ” soacra cu 3 nurori”!
atata lipsa de incultura n-am mai vazut!
ntz, ntz, ntz!