Neveste disperate (II)
Simona Catrina
Un iubit de-al meu mi-a spus ceva care m-a umplut de duioșie: “Eu nu sunt un dobitoc pe care-l f**e sinceritatea, eu dacă te-aș înșela, nu ți-aș spune niciodată, fiindcă nu vreau să suferi, te iubesc prea mult pentru asta!”. Oh, adorabil, îmi venea să-l pup (de adio, ca să pot să-l omor apoi liniștită, tăindu-i carotida cu forfecuța).
Altruismul lui prost înțeles (fiindcă a fost și prost formulat, nu de alta) ne-a cam costat relația: din acel magnific moment, n-am mai știut niciodată când spunea adevărul și când mințea de înghețau sifoanele. Poate că nu mă înșela (ar fi fost primul, mă rog), dar dacă tot mă anunțase că oricum nu-mi spune, n-aveam cum să-l înfășor în prezumția de nevinovăție.
Cu toate astea, au fost ani când iertam șocant de repede escapadele nemernice ale unor bărbați din viața mea, fiindcă aveau un talent remarcabil de a plânge direct pe pieptul meu, mă scuzați. Și fiindcă poziția era prielnică și păcătoasă, săream direct de la masa verde în patul roz. Uram situația. El făcuse amor cu alta și eu îl iertam festiv, făcând amor cu el. Din punctul ăsta de vedere, are și tinerețea dezavantajele ei, gustam prea ușor paradoxurile tragice.
Asemeni multor surate, am crezut o vreme că întâmplările sexuale nu sunt relații și, deci, dacă iubitul meu cade în patul alteia e pentru că s-a împiedicat de ceva. Dar n-o să se mai repete! – spunea el. Și așa era, nu se mai repeta niciodată cu aceeași, găsea alta. De fiecare dată, îmi lua mințile cu sinceritatea-i aproape letală, dar și cu asigurarea că aia nu e ca mine, că nici una nu e ca mine, că pe mine mă iubește, ălora doar le-a pus-o din greșeală.
Noroc că am îmbătrânit oleacă și mi s-a atrofiat prostia. Azi sunt cu mult mai deșteaptă și mai demnă, suspectez pe toată lumea și pedepsesc fapta înainte de a fi comisă, ca în orice stat de drept și-n orice relație fără drepturi.
Sultanii omenirii adorau trădările, dar îi detestau pe trădători și le tăiau capul. Astăzi, simți nevoia – sau ai reflexul – să probezi teoria inversă. Și nu numai fiindcă-i prea ierți ușor bărbatului tău niște fapte pentru care unele ar vrea să-i taie penisul (și altele chiar o fac). Ci și pentru că accepți relații mătăsoase cu bărbați însurați, cuplați, concubinați, obligați, derutați. Asta în speranța-haloimăs că ei vor abandona nevestele titulare și se vor cuibări în viața și casa ta, definitiv.
Doar că majoritatea amanților nu vor face asta, deși se vor da cu capul de pereți iubindu-te, dorindu-te. Momentul în care trebuie să-i spună ăleia de-acasă că ei și-au găsit fericirea în altă parte e un thriller pe care nu-l suportă aproape nici unul. Vor prefera să renunțe la tine, la fermecătoarea relație ilicită. Ei vor rămâne minunații trădători iertați de nevestele disperate, tu vei rămâne cea care adoră trădătorii.
“Eu nu iert nimic!”, mă asigura o amică, acum câțiva ani, iar eu nu știam dacă minte cu sânge cald sau chiar crede ce spune. Iertase zeci de infami la viața ei, sub diverse pretexte penibile: era beat când s-a culcat cu alta; s-a culcat și cu o fostă de-a lui, dar numai pentru că-l suna ea întruna; eram certați în ziua aia între orele 16 și 18, exact atunci s-a culcat cu una (dar nu se pune, că deci eram ciondăniți).
Unii iubesc puternic contabilicește, fac bilanțul bunelor și relelelor, trag linie, adună, scad, scot taxa pe trădarea adăugată, apoi deliberează: iert sau nu iert. Alții iubesc cu prețul infarctului, ard până la scrum, pedepsesc păcate mărunte și iartă păcate strigătoare la cer, în funcție de barometrul tuturor patimilor adunate. Nu există trădări mari și trădări mici, există doar iubiri sau neiubiri.
”Nu există trădări mari și trădări mici, există doar iubiri sau neiubiri” – savuros de bine zis 🙂
Era ceva de genul “cu gandul, cu vorba sau cu fapta”…nu mai stiu ce.
Sa li se taie capul! … zic 😀
@Radu Udrescu: Care cap, bre?
Amen, sister!
Asa se intampla ca unora le ierti orice si altora le tai capul doar pentru ca suspectezi ca ar fi clocit un gand necurat. Nu exista reguli si principii solide. Cum s-ar spune in desene animate: C’est la guerre! Touche, monsieur pussycat!
e clar, pentru toate astea sunt de vina, cum a spus și Lucescu sic U. Craiova” doar vatmanii
@Radu Udrescu: “…iarta-mi mai fumeie pacatele cu stiinta si cu nestiinta, cu vorba si cu gandul, cu lucrul sau cu fapta…”
Nu ai vazut ca toti au o scuza ?
Si apoi ce sa mai faca fata cu un barbat fara cap ?!
Eu unul nu am iertat nimic, pentru ca nu am avut ce sa iert si nici nu am fost iertat, pentru ca nu au existat motive.
Dar astea-s chestii anormal de plictisitoare.
Ce finut zice Simo ca ” barbatii ie porci ” si fumeile prea iertacioase.
Interesanta ar fi si replica.
Probabil ca nu va veni niciodata, ca la barbati nu e cul sa ierte si sa se laude asta, face rau la barbatie…
@geo: Ba Mitica, clar! Ca strigara pâna si spaniolii aseara! :))
@pretender: Clar nu va veni! Era si un banc, cred c-a mai fost citat si pe-aici, de zicea asa:
O femeie crede ca daca o pisica fuge de-acasa e din cauza lipsei de afectiune.
O femeie crede ca daca un câine fuge de-acasa e din cauza lipsei de afectiune.
O femeie crede ca daca un barbat fuge de-acasa e din cauza ca toti barbatii e porci.
Nu vad unde-i stresul.Putem folosi in orice moment optiunea NEXT.
Si acu’ ma intorc si zic: cine n-a gresit s-arunce primu’ piatra!!!
(N-am fumat nimic, da’ azi sunt plin de pilde crestinesti…nu’sh de une dreacu imi vin 😀 )
I’m a spy in the house of love
I know the dream, that you’re dreamin’ of
I know the word that you long to hear
I know your deepest, secret fear…
– James Douglas Morrison –
Ba pardon, da’ eu n-am iertat! Chit ca am bocit si am suferit ca un caine si imi tremurau genunchii si dupa 10 ani, la vederea lui. Au fost momente cand mi-am regretat amarnic inabilitatea de a ierta, cand am crezut ca am gresit, cand m-as fi intors eu in patru labe la el. Norocul meu ca-s prea orgolioasa, probabil, sau ca n-a mai incercat el de la un moment dat incolo. Pana la urma, timpul mi-a demonstrat ca n-am gresit si ca exista si alt soi de barbati
@pretender: Cunosc cazuri in care ea a plecat cu altul, s-a reintors dupa o vreme la primul, prostanacul a primit-o inapoi. Sau un caz in care zice ca ar fi primit-o daca s-ar fi intors. Trist. Nu e bine sa judeci da’ mi s-a parut tare trist si penibil.
@Dan1: neah, nu e Mitica, Mitica este eunuc … poate Nasu Sandu sa fie de vina 🙂
“noroc ca am imbatranit si mi s-a atrofiat prostia”…super:)..sincer, eu nu am inselat..:)
@N.A.: E foarte simplu: li se terminasera sosetele curate! Ce voiai sa faca? Sa puna mâna sa si le spele singuri? :))
Cand CREDEAM ca iubesc imi venea foarte usor sa spun ca eu nu iert nimic, si asa si faceam. Acum, cand STIU ca iubesc mi-ar fi foarte dificil sa iau o decizie. Sper sa nu fie niciodata cazul, sa nu am motive. N-as putea sa traiesc cu el, dar nici fara el.
Bai, voi l-ati vazut pe Falcao aseara cat de frumos a inselat cupa aia? Anul trecut cu o echipa, anul asta cu alta…si tot cu ea a ramas. Ce exemplu mai bun de iertare vreti? Asta-i viata, in fotbal ca si in dragoste. La fotbal 22 de prosti alearga dupa o minge si cand o prind ii dau cu piciorul, iar in dragoste barbatii alearga dupa femei si cand le prind isi baga […] in ele.
@Dan1: =))
@Dan1: Esti intelept ca Yoda si Budha.:))
@N.A.: Sper sa fie si cazul meu, adica sa vad ca exista si alt soi de barbati. Ca in prima parte ma regasesc.
Tot nu mi-aţi spus dacă e vorba despre Verlaine sau despre Rimbaud.
In natura -i armonie dar la om si fantezie, de-aia cere… erezie.
@joyflint: Beutura-i temelie! :))
@Dan1: Si mandria fudulie!:))
Si uite asa ai sa mori singura si batrana, plangandu-ti de mila intr-un ungher al orgoliului tau ranit de vreun barbat.
Prea amesteci sexul cu iubirea. In afara de iubire poti sa ii oferi barbatului sexul total in asa fel incat sa nu mai caute asa ceva la alta. Atunci nu te va insela… daca nu poti… ei bine, daca nu poti ai de ales… Singura, batrana si nefericita sau impreuna, batrana si multumita! Cah!
@joyflint: Serios acum sper sa nu ma faceti scrum :
Simona… Nu zic de poligamie – e o mare nebunie,(Dan1 , fara smecherie) dar daca totusi… se intampla ? Ii pui pistolul la tampla ?
@joyflint: Sau macar de un menage à trois! :))
@joyflint: PS. Sa nu ziceti ca il puneti mai jos, sau il taiati, va rog frumos, sa nu exagerati:)
@Dan1: Da, (nu uitati ca si in literatura a fost ceva cu aventura) iar daca in carti s-a intamplat, cultura ne invata la iertat.
@joyflint: Poate o mai mare intelegere razbate cand vezi cum numai dragostea cea pura, te iarta din pacate.
@joyflint: Si-atunci, tu, (impersonal) dintr-un nemernic o data iertat devii din pacatos, barbat astamparat…
… Simona, sarutmana ! de felina, o sansa e de dat…)
Eu innebunesc cand aud cate o tuta spunand “X-uleasca mi-a luat/furat barbatul!” (barbatul fiind iubitul sau sotul). Ce mama naibii, ala e un obiect ca sa poata fi luat/furat? Mie mi se pare ca ii insulti inteligenta omului si in acelasi timp recunosti ca esti o vaca proasta pentru ca ai iubit un obiect neinsufletit si nu o persoana dotata cu inteligenta si discernamant! A plecat dupa alta, duca-se! Am trait bine-mersi inainte sa-l cunosc pe individ, nu vad de ce nu as putea trai si dupa ce m-a lasat balta. Faptul ca iubirea si-a luat talpasita m-ar pune totusi pe ganduri: nu cumva s-a saturat de vesnicele mele dureri de cap? Sau de bikinii mei rusesti? Sau de inflexibilitatea mea in ceea ce priveste harjonelile?
Si inca ceva: eu nu iert, asta e jobul lui Dumnezeu; eu negociez armistitiul! :))
@joyflint: PPS: Vrajitoarelor care uneltesc le pun o intrebare… Ce zic cand barbatii , se fac ca nu doresc ? )
@Stephanie: Bikini rusești din ăia care fac genunchi? Și se tocesc repede în coate?
Doamna Simona, “pai si ce daca am dormit acasa la aia , eram prea beat ca sa-i fac ceva, iar dimineata cand m-am trezit am fugit ingrozit de ce era sa se intample” merge?
iubitul ala din primul paragraf era probabil unul din cei mai sinceri barbati pe care i-ai intalnit..cred ca ai facut o greseala =))
Fiind considerat o persoana foarte inteleapta, mi se cere adesea sfatul in tot felul de probleme si eu intodeauna ama zis: “dragii mosului, in primul rand nu trebuie sa afle. Daca nenorocirea s-a produs, SUB NICI O FORMA, nu recunoasteti. Oricat de evident este, inventati orice poveste cat de cat credibila (gen ” pai daca tu acuma ai venit de la munca, asta din pat cine e?” “domnisoara sufera de o boala incurabila si daca nu face sex in momentul in care simte nevoia risca sa moara in chinuri groaznice. Practic i-am salvat viata”, “s-a anuntat la tv ca vine sfarsitul lumii azi, si tu erai la maica-ta la Poiesti” etc). O femeie ( fie ea si cu o inteligenta peste medie) care te iubeste se va agata de orice fir de par ca sa te creada. Si cu timpul, te va crede. Daca recunosti, indiferent ca ti se promite amnistia totala ba chiar recompensa pentru sinceritate, viata ta va deveni un iad. Pentru totdeauna! Acum mergeti si fiti fericiti !”
Toti prietenii care m-au ascultat au relatii foarte fericite!
@N.A.:
Clantanitul din genunchi pentru ceva ani imi e cunoscut.
Eram puiandru si nu era vorba de inselaciuni, dar prima dragoste “Mare” (urmata de mai muuulte mici) nu se uita, na.
Numa’ ca la mine nu a fost vorba niciodata de tradare, al naibii, ci de chestii mai domestice.
Unii/unele inalta stindardul netradarii ca pe dovada maxima a iubirii.
Zic insa si eu, in acord cu Simona : ori e iubire, ori nu e.
Insa vad ca nimeni nu aminteste faptul ca, intr-o relatie, sunt chestii care pot fi (mult) mai insuportabile chiar decat o tradare…
Oricum, subiectul a infierbantat : numai la bikini (rusesti), pistoale si sosete (tzapene) va sta capul … 😀
@Lepka: Si mai stiam un banc, apropo de ce-ai spus tu: cica intr-o seara, o femeie il trimite pe barbatu-sau sa-i cumpere tigari. Coboara asta la coltul strazii si vede ca inchisese deja, dar isi aduce aminte ca vizavi, la mall, e un automat cu tigari, asa ca traverseaza. La intrarea in mall vede o tipa care-i face cu ochiul, o invita sa bea ceva si, dintr-una-ntr-alta se duce la ea si fac sex nebun pana nu mai pot. Dupa care adoarme. Cand se trezeste, era 3 noaptea. “Aoleu, ca ma fac, ca ma fac?” O intreaba pe tipa “Ai prin casa niste talc?” Cauta tipa si gaseste o punga cu talc. Asta isi baga mainile in ea si pleaca acasa. Acasa, evident, nevasta-sa il astepta. “De unde vii nenorocitule la ora asta?” “Draga sa vezi, era inchis la colt asa ca am traversat la mall ca stiam ca acolo e un automat cu tigari. Pe drum am agatat-o pe una si-am invitat-o sa bem ceva, dupa care ne-am dus la ea si ne-am iubit cu pasiune; dupa care am adormit. M-am trezit acu’ zece minte si am venit acasa.” “Ce prostii tot indrugi tu acolo? Ia intinde mainile!” Intinde asta mainile cu jena, la care nevasta-sa “Vezi cum te-am prins? Iar ai stat la bowling cu neispravitii aia pana la ora asta!”
Interesant.
@Julius: când schimbi tema de wordpress cu una roz?
@Radu Udrescu: … ai stat prea mult de vorbă cu Frere Adnryusshaaa!!! 😛
@Raluca: deci, bărbații buni ie luați.
dar Julică e liber!!! 😛