Bârna din ochiul meu
Simona Catrina
Dacă părinții mei nu luau măsuri, m-aș fi făcut gimnastă. Peste ani, le-am mulțumit, spășită, pentru predici, țipete și amenințări. Oricum, eram în afara oricărui pericol de a ajunge campioană. M-aș fi ales, după zece ani de clacă periculoasă, cu gât gros, sâni turtiți și o statură de cel mult 1.55. Căci nu speram să fiu o excepție estetică și să rămân zveltă și arătoasă, ca Nadia Comăneci, Andreea Răducan, Cătălina Ponor și puține altele.
Când eram mică, eram obsedată de gimnastică, gimnaste, gimnaști, costume de gimnastică, aparate de gimnastică. Și când scriam poezii, ele aveau două teme majore: primăvara și gimnastica. La Tinere condeie, concursul pionieresc de literatură, am câștigat un premiu cu o povestire despre o gimnastă rusoaică. Ea era surclasată măr de o gimnastă româncă, normal.
Când, după șase ani de tăvăleală la școala sportivă, ai mei mi-au interzis să mai fac gimnastică, am jurat că mă fac biolog marin și mă mut în Madagascar, ca să mă răzbun pe ei. De fapt, nu mă mai lăsau acolo fiindcă antrenorii mă cafteau. De talentată ce eram, cădeam în fund la fiecare linie acrobatică și, de un număr semnificativ de ori, era să-mi rup noada pe bârnă. Căzusem și-n cap ocazional, incident care explică multe aspecte din viața mea ulterioară. Și, cum spuneam, ciufuleala de la antrenori era obligatorie. Nu făceai performanță fără șuturi în fund și palme peste ceafă.
Deși luam bătaie la clubul sportiv, antrenorilor le țineam partea, iar pe părinții mei îi contestam vehement. Încleștarea a durat mult, n-au reușit nici ei din prima să mă ia de la școala sportivă. Odată, am fost la un campionat, la Sibiu, și acolo am căzut de pe bârnă de trei ori, iar a patra oară nici nu m-am mai aburcat, am bălăngănit mâinile a deznădejde și m-am întors pe banchetă. Mi s-a pus nota unu douăș‘cinci, sau cam așa ceva, pentru abandon. Când ne-am întors la Buzău, m-au exclus din lot, dar eu n-am spus nimic acasă, din orgoliu, ca să nu-i aud pe-ai mei cum triumfă gălăgios. Așa că, atunci când ei chiar mi-au interzis categoric să mai merg la sală, am făcut pe victima.
Multe dintre coechipierele mele de-atunci n-au putut avea niciodată copii, din cauza loviturilor repetate cu abdomenul de bară – pe vremuri, paralelele erau fabricate dintr-un material foarte dur. Eu, fiindcă eram bleagă și mă pliam cu milă și teamă pe bară, n-am avut niciun fel de urmări clinice. Deci n-am nicio scuză.
Poti sa crezi ca inca mai exista antrenori (de diverse sporturi) care inca mai caftesc copiii?!
Nadia Comaneci la inceputul carierei a cazut de trei ori de pe barna la un concurs. Dar s-a urcat a patra oara si a terminat exercitiul. Nu glumesc, intamplarea este reala.
P.S. pentru faptul ca nu ai ajuns biolog marin in Madagascar ce scuza ai? :))
ai ratat sansa de a deveni zvelta si aratoasa? Si tot pe parinti dai vina?
Nu-i bai, Simona , dansezi frumos ?
De la căzăturile în cap de pe bara de bătut covoare, cănd o imtam pe Nadia, mi se trag şi mie, cred, diverse aspecte ale vieţii mele ulterioare. Dacă nu de la alea, siiiigur de la căzăturile în cap din leagăn. Copii am doi. Că n-am găsit nici o scuză, când mi s-a întâmplat.
@Insignifianta: Complementele mele (nu de mod ci de sincer)
Bataia e rupta din rai..da in sport nu as aplica-o [-x
Simona, pe mine bunicul m-a retras de la gimnastica pentru o singura cazatura de pe barna (atat a vazut el). 😛
Un prieten sigur ar zice ca a fost obligat sa ma retraga pentru ca aratam ca o bila. 😛
@Rushenne: Siii, noi il cunoastem pe prietenu ala? nu de alta, dar sa-i zicem si noi parerile :))
Cred ca politicienii din zilele noastre au facut multa gimnastica cand erau copii. :)) Unii au fost pasionati de “paralele” si asa au ramas, altii sunt compioni la mersul pe “barna” si astazi. =))
Eu n-am făcut gimnastică, nu mi-am luat chelfăneli în afara cadrului familial, deci ce scuză am că încă nu am reuşit să produc moştenitorul?
@Belle d”Imagination: poti sa dai vina pe parinti, ca nu te-au dus la sport sa te dezvolti 😀
Nu ca din avatar nu se vede “dezvoltarea” :))
Cred ca toate fetele ne-am dorit cand eram mici sa devenim gimnaste.
Eu am jucat șah. Tot fără urmări clinice.
@Raluca:… si mirese. :))
@unmihai: asa crezi tu. 😀
@Simona Catrina : for the record, tu vorbesti la fel de bine pe cat scrii (asta in legatura cu discutia de la TV). si de ce toata lumea pronunta “giulius” ? initial credeam ca e un fel de gluma 😀
eu vroiam sa fiu zubizareta…
@Alex: Sa nu-ndraznesti =)) ca ajungi in spam!
@Aapi V: da 🙂 http://joyflint.wordpress.com/2012/04/04/pedeapsa-din-rai/
Simona, banuiesc ca stii ca si Nadia a cazut de 3 ori de pe birna. Si, ca un facut, tot la Sibiu. Dar ei i-au dat 6,25.. Si le-a demonstrat pe hirtie antrenorilor ca, daca nu cadea, ar fi fost cistigatoarea concursului. Dar si-a luat ulterior revansa cu virf si indesat.
Oricum, faptul ca ai facut gimnastica ti-a folosit mult, presupun.
Ma alatur echipei de gimnaste aproape olimpice prezente mai sus, cu mentiunea ca eu n-am apucat sa evoluez prea mult la paralele deoarece am cazut fix in gura si mi-am rupt doi dinti, moment in care cariera mea stralucitoare s-a terminat, aș zice, cu mult inainte de a incepe. Asa ca eu nici macar nu pot spune ”fara urmari clinice”. 🙁
Oooo, da! Faceam niste “linii acrobatice” in fata blocului, printre sarmele de intins rufe… de era nevoie sa vina parintii, sa ne descalceasca dintre ele. 😀
Meeey..dar toata lumea a fost la gimnastica???
ce de talente :)))))
@nina: ouch.. Nina .. eu mi-am rupt citeva coaste .. 😐
@RoseN: da, vezi, toata lumea a fost la gimnastica, avem deja echipa de gimnaste “aproape olimpice”, cum zice Nina :))
@RoseN: Ba, pardon. Unele dintre noi am jucat şi fotbal! Bineee, şi şah. Dar nu chiar atât de bine ca fotbal, totuşi… Şi şeptic şi renţ şi bridge! Şi table. Şi mai mă gândesc. C-am schimbat sporturile între ele ca pe mănuşi.
P.S. Şi, dacă te interesează, acum un an am aruncat cu mingea de baschet la coş ş-am băgat de 3 puncte şi l-am umilit pe însuşi Stelea (da, da, ACEL Stelea!)…bine că nu l-am recunoscut de la început, că altfel cred că nu mai marcam, mă inhibam, naiba! =))
@Insignifianta: Uau, numai fete active aici 😀
@Cristina Ş.: Hmmmm, eu am facut muuulti ani de gimnastica ritmica de performanta… si nu a fost prea…frumos :)) zi de zi antrenamente ore intregi…oare cine le da idei de astea parintilor? Chinul nu e prea amuzant pentru copilasi :))
@Insignifianta: Stelea, huh? Cu Tatarusanu n-ai fi avut curaj! =))
@Cristina Balanescu: A demonstrat partial pentru ca nu a putut spune de ce credea ca i s-a scazut un punct pentru fiecare cadere.:)
@Cristi: Mare jurnalist Ioan Chirila 🙂 Daca cei de azi ar scrie pe jumatate ca el, peste 20 de ani nepotii nostri s-ar juca de-a Banel si autogolul. Deci bine ca Tolontan se joaca de-a calistrat hogas :))
@Dan1: Io, să n-am io curaj cu Tătăruşanu?!…Ăăă, cine naiba mai e şi Tătăruşanu? =))
(Simona n-a spus tot, ca sa nu fie sfada dar tot un biet pirat, pe piept isi pune o spada)… Gratii femei si generoase ! Stiind balet in plus, inebuniti barbatii (si-asa rapiti, in mers normal, de forme), le dati in minte, griji enorme…
@joyflint: cu n de la innebuniti,transpiram toti 🙂