Stagiul de malarie (2) |
Ionuţ Şendroiu, medic de bord
A doua zi dimineaţă, după cafea, am început să combatem malaria cu gin tonic. Culoarea albastră a oceanului s-a transformat treptat în verde, apoi am văzut ţărmul, pe care se lăfăia, nesimţită, o imensă rafinărie. În scurt timp am fost înconjuraţi de pirogile pescarilor.
Fluviul Niger se scurge în Atlantic printr-un estuar larg. Bourbon a navigat cumva mai aproape de malul sudic. Jungla era întreruptă de sate pescăreşti neelectrificate, colibe de stuf, epave ruginite acoperite de vegetaţie şi de cîte o instalaţie de foraj, care duhnea îngrozitor. Stoluri de păsări incredibil de frumoase işi luau zborul la trecerea remorcherelor. Din cînd în cînd, din lăstăriş, ţîşnea piroga vreunui pescar musculos care se pierdea apoi printre tancurile petroliere ce se tîrau pe fluviu, huruind ireal.
Portul Onne
Portul Onne duhnea a peşte prăjit. O adunătură de clădiri şi depozite degradate, în faţa cărora se legănau în radă nave colorate, ce păreau din alt film. Am tras la doc încet de tot, profilaxia cu gin tonic îşi arăta discret efectele secundare. Pe chei mă aştepta un jeep cu un şofer şi un bodyguard transpirat, care căra un kalaşnikov. Am demarat în viteză, şoferul anunţându-şi pe mobil superiorii că l-a identificat pe doctor şi că l-a luat. Adică pe mine.
Teoria vinului roşu
În Port Harcourt am ajuns după vreo oră de hurducăieli pe un fel de şosea plină de gropi şi ierburi tropicale, ce tăia jungla. Din momentul în care am intrat în oraş, ne-a mai luat două ore să ajungem la clinică, timp în care şoferul a claxonat încontinuu. Dealtfel, toată lumea claxona.
Clinica, în care trebuia să mă specializez în malarie, era o clădire cochetă cu un copac tropical ţepos la intrare. Pe acoperiş se odihneau doi vulturi hoitari. Cîteva şopîrle cu cap portocaliu se însoreau pe pereţi.
Personalul era format din doi medici nigerieni, unul bulgar, care era şeful clinicii şi unul filipinez. Asistentele erau nigerience.
Aveau cîteva cazuri de malarie la localnici, nu foarte spectaculoase (la localnici, care sunt semi imuni, malaria se manifestă ca un fel de răceală) şi un caz care se anunţa de-a dreptul captivant, la un expat francez.
- Cam în 30 de minute va intra din nou în criză, mi-a explicat Ivan, medicul bulgar, rugînd-o pe Julieth, asistenta, să îmi arate analizele francezului.
L-a subestimat. În 10 minute s-a auzit un urlet. Cei doi vulturi hoitari şi-au luat zborul de pe acoperiş, iar şopîrlele au dispărut sub streaşină.
Am lăsat buletinul de analize şi ne-am întors rapid în salon. Francezul avea frisoane rău de tot, mişcîndu-se cu tot cu pat. Tăblia patului se izbea ritmic de zid, nu mai vazusem aşa ceva decît in filme porno. Era mai palid ca cearceaful iar ochii arătau de ca şi cum s-ar fi întîlnit cu Sfîntu Petru, care i-ar fi zis «Bau!».
Julieth i-a luat cu măiestrie temperatura, i-a recoltat nişte sînge şi i-a injectat două fiole de Paluther în timp ce îmi recomanda cele mai puţin periculoase baruri din oraş (vreo trei, în total). Asta în condiţiile în care pacientul se zvîrcolea ca băgat în priză.
Criza a durat cam 20 de minute, după care francezul a adormit buştean. Părea anesteziat, puteai să-i scoţi apendicele pe viu, aşa, ca să-ţi omori timpul.
Ne-am retras în cabinet, la o cafea. L-am întrebat pe colegul bulgar, cum îşi explică faptul că acest expat francez, care teoretic ar trebui să urmeze un tratament profilactic antimalarie cu Malarone, s-a îmbolnăvit de malarie.
- Păi, nu lua nici un fel de Malarone, e chestie de concept …
- De concept?!!?
- De concepte, de fapt. Francezii au două concepte. Unu: nu concep cina fără vin roşu … şi, crede-mă, nimic nu se vomită mai uşor decât o pastilă de Malarone după câteva pahare de vin roşu … Şi doi: ginul tonic, după vin roşu, e de neconceput!
Twitter
Facebook
RoseN
Costi
Dan1
costin
30 Septembrie 2011 la 11:35 am
Doc, pana la urma te-au supt sau nu?
30 Septembrie 2011 la 11:37 am
30 Septembrie 2011 la 11:42 am
Până la urmă, consumă cineva Malarone, sau e produs numai aşa, să facă statul nigerian nişte licitaţii aranjate?
30 Septembrie 2011 la 11:57 am
In primul rand, schema de personal era gresita. Seful clinicii nu trebuia sa fie un bulgar, ci un vasluian destoinic. Asa era toata lumea multumita, inclusiv vulturii hoitari.
In al doilea rand, francezul , ori nu era francez, ori era un francez atipic. Regii Frantei mureau otraviti de metresele sau chiar de mamele lor. Arsenicul se gasea in fiecare Gostat, la plicuri ca si praful de copt.
Deci, bolnavul era urmas de-al lui Mitriade, care, de frica sa nu moara otravit, bea zilnic un amestec din 50 de otravuri. Era un fel de gin tonic, pentru el. De-aia n-a putut saracul sa se sinucida cu otrava, cand a fost cazul. Era imun.
30 Septembrie 2011 la 12:00 pm
domn’ doctor, apreciez misiunea dvs de crestinare a bastinasilor prin dailicotcodacizare.
30 Septembrie 2011 la 12:19 pm
Bine, dar poate un calvados, un absint ceva, ar fi avut acelasi efect (ca ginul). Frantuzul ala chiar era prost.
30 Septembrie 2011 la 12:20 pm
Inteleg ca, exact ca in bancul cu baXea, berea la cutie si brisca, Malarone e pentru aia care n-au gin tonic…
30 Septembrie 2011 la 12:24 pm
@Dan1:
Pai, io de ce zic ca acolo trebuia sa lucreze un lot de mitilici?
30 Septembrie 2011 la 12:26 pm
Doc, e ireal de fantastic ce si cum povestesti!!! Sau fantastic de ireal, nu m-am hotarat…
30 Septembrie 2011 la 12:29 pm
Si cum a decurs imunizarea pana la urma?Sau tantarilor nu le place sangele romanesc.
30 Septembrie 2011 la 12:33 pm
@andryusha: Din ce descrie Doc, e folosit în principal ca vomitiv.
30 Septembrie 2011 la 12:35 pm
Doc, eu propun sa folositi Malarone profilactic in felul urmator: cate o pilula pe zi, invelita bine in hartii, cartoane sau balega uscata, care trebuiesc aprinse sa fumege. Puteti incerca si cu cafea macinata, aprinsa si lasata sa mocneasca, scoate un fum ingrozitor. Avantajul este ca metoda mea merge si cu vin rosu si cu gin tonic
30 Septembrie 2011 la 12:39 pm
@Cms:
Sub lozinca: “Malarone! În tine va încăpea mai mult.”
30 Septembrie 2011 la 12:40 pm
@Sendroiu: Ala era “pacientul francez” din nomenclatorul de tipuri de pacienti?
30 Septembrie 2011 la 12:47 pm
Facem ce facem, si iar facem misto de frantuji
30 Septembrie 2011 la 12:53 pm
Domnule Doctor, va rog, scrieti mai des.
Sunteti motivul pentru care intru pe DC.
De cand julius nu mai scrie si doar aduce la suprafata articolele vechi de pe visurat, restul e doar asa, sa umple paginile..
30 Septembrie 2011 la 1:09 pm
Domnii doctori ar fi trebuit să examineze mai atent cazul.
Faptul că cei doi vulturi şi-au luat tălpăşiţa a fost in indiciu clar pentru un prognostic optimist.
30 Septembrie 2011 la 1:17 pm
@Andrei: am vorbit cu Doc si e de acord sa lase munca deoparte doar ca sa scrie. Problema e ca daca nu mai pleaca, ramane fara subiecte…deci mai bine il lasi sa scrie cand poate.
30 Septembrie 2011 la 1:17 pm
Chestia cu vulturii hoitari pe acoperisul spitalului cred ca ar putea fi luata in considerare si de Ministerul Sanatatii din Romania. Aud ca acum se face o noua lege a sanatatii si ar putea sa includa si vulturii in schema, salariu nu le trebuie, se multumesc cu putin. Despre soparlele cu cap portocaliu ce sa mai zic, astea fac deja legea in Romania si nici macar nu se sperie de pacientii care au cam inceput urle si sa tremure numai la gandul ca gigacaloria e mai scumpa decat tratamentul cu Malarone.
30 Septembrie 2011 la 2:17 pm
@4mall: vocea experienței???
))
)
(dacă află coana Aldehida… eu nu mai zic nimic. că n-o să mai am cui!!!
@Lecteriţa: Mithridate. și n-ai precizat care din ei… că au fost mai mulți!!!
”Pe acoperiş se odihneau doi vulturi hoitari.”
nasol.
doar atât mai pot să spun, că mi-au luat-o alții înainte
30 Septembrie 2011 la 2:40 pm
@mifty:
MITRIADEEEE !!! Ca asa vreau eu si ca asa il am in cartea mea, si asa e si pe Wikipedia, vad, si caruia i se mai spunea intre timp si MITHRIDATES. Si e ala care s-a nascut inaintea lui Hristos si a murit dupa el, si era rege. In Pont.Si nu putea fi otravit.Deci, Mitriade! Ce, te sculasi, Constant1ne ?
30 Septembrie 2011 la 2:45 pm
@Lecteriţa: … știam eu de ce n-am încredere nici în țuichipedia (îi zic așa că pare scrisă de indivizi beți-morți), și nici în ”cărțile” de istorie postdecembriste editate și publicate de edituri din românia…
30 Septembrie 2011 la 2:55 pm
@mifty:
Breee, e Ovidiu Drimba, ICC, prima editie! Si Editura Enciclopedica, la vremea aia era scula! Io lucrez la biblioteca, abia in ultimul rand ma uit pe wiki!
30 Septembrie 2011 la 3:02 pm
Daca dl Sendroiu e la fel de bun medic pe cat e de bun scriitor, eu ma las de gin tonic si ma iau de vin rosu chiar daca nu-mi place. Ma sacrific de dragul artei, cum ar veni. Dar astept sa vad daca va trai francezul zbuciumat, mai intai.
30 Septembrie 2011 la 3:04 pm
doc… nigerieni au centrala nucleara langa atlantic?..foarte tare…
30 Septembrie 2011 la 3:24 pm
io-s mai nepriceputa la vin rosu, gin tonic si alte “antimalarice”. dar nu vad legatura dintre cele doua concepte enuntate si consumul de gin tonic.
ginul tonic nu se poate consuma la pranz, dupa-amiza, inainte de cina? (observati ca n-am spus “de dimineata”; nu-s din vaslui). in acest fel se poate ocoli fara efort vinul rosu de la cina, protejandu-ti sanatatea.
doar zic, v-am zis ca-s nepriceputa.
30 Septembrie 2011 la 3:38 pm
Doc, ca de obicei, exceptional!!!
30 Septembrie 2011 la 4:27 pm
@Eftimie: no acuma, spune tu cinstit, privindu-ma-n ochi, e plictisitor Sendroiu? Nu e!!!
30 Septembrie 2011 la 8:05 pm
dar este important de stiut ca “potiunile, limonadele si formele lichide alcoolice sunt forme farmaceutice”- curs de farmacologie (sau lucrare practica, dupa caz).
deeci, dom’le doctor, va felicit ca nu v-ati plafonat si inca mai studiati intens.
30 Septembrie 2011 la 10:40 pm
@dyers_eve: Noi sau natura?
30 Septembrie 2011 la 11:13 pm
Doc, eu cred ca daca luai cu tine niste tuica de Vaslui si beai din ea ca din ginul ala tonic (tonic pe dreaq, sunteti toti niste barbati porci si betivi), tantarii anofeli sau cum s-or numi ei fugeau de tine ca de bacilul de malarie!
30 Septembrie 2011 la 11:39 pm
“puteai să-i scoţi apendicele pe viu” – eu i-as fi extras banii din cont, dar eu nu sunt doctor.
1 Octombrie 2011 la 10:56 am
@xyzt: Aia e centrală nucleară!?!?? Eu am crezut ca e o rafinarie. Un oil terminal cu rafinarie.
1 Octombrie 2011 la 5:05 pm
Eu am alta teorie la faza cu ginul. Din cate stiu eu, doar tantaroiacele sug sangele oamenilor, tantarii masculi sunt vegerariei, se hranesc cu nectar.
Ce femeie se apropie de un barbat care duhneste a beutura cu alt gand decat sa-i traga un facalet peste cap? Nici una. In schimb un vin rosu, frantuzesc, parca e preludiul unei aventuri, cum zicea reclama.
De aia l-au muscat pe francezul ala saracul.
1 Octombrie 2011 la 5:18 pm
doctore, pune mana pe Malarone si lasa beutura, ca sa dea naiba sa mori pe acolo si sa inceapa astia de la PRO TV cu circoteca “medic erou mort in Niger” ca ne strangem la priveghi in jurul sicriului si citim toata noaptea cu voce tare si pe roluri texte amuzante de pe DC, sa facem un pr si-o caterinca
1 Octombrie 2011 la 8:11 pm
De cand imi petrec serile pe aici am inceput si eu sa am o atitudine usor anti-franceza!
Dar acest francez imi inspira respect: nu renunta la conceptele lui nici cu riscul mortii!!