Un an cu Daily Cotcodac
ErRon
Parcă a fost ieri, dar, na, mă uit în oglindă şi-mi dau seama că n-a fost ieri. A trecut un an de când am pus primul meu comentariu pe DC. Nu eram lămurită cum apare avatarul în dreptul comentariului, nu ştiam de mogul, de M3bis şi spam, citisem doar despre sindicat. Am citit o mulţime de texte, am râs când mai tare, când mai încet, şi nu mi-am cerut niciodată banii înapoi.
În seara zilei de 15 iulie mi-am luat inima în dinţi şi am intrat în acest spaţiu virtual. Mi-era cam frică de comentatorii veterani, chiar şi de Sebra – părea un spaţiu închis, cu limite bine stabilite. Dar tentaţia de a face parte din această comunitate selectă, exclusivistă, fină, aleasă şi distinsă a fost mai puternică (v-a plăcut cum v-a periat, domnilor comentatori? credeţi că noi, autorii, nu ne-am dori câteodată să auzim asta de voi, în loc de eternul “trebuia să râd, sau cum?” – n.red.).
Am făcut pasul, am scris o cerere adresată sindicatului, cerere aprobată pozitiv de purtătoarea de cuvănt şilavarăcald . Am mai primit câteva poveţe de la unmihai, încurajări şi sfaturi practice de la Dan 1 şi M3bis (o listă cu emoticoane), lista celor de care să nu mă iau (cuprindea parcă un singur nume – Julius) şi iată-mă comentator cu acte în regulă.
E adevărat şi că aveam de scris lucrarea de grad, deci orice părea mai atrăgător.
M-au intrigat, la început, câteva lucruri, dar m-am obişuit pe parcurs. Pentru un începător, pot fi deconcertante:
– lipsa subiectelor de natură politică
– faptul că se râde de orice (chiar dacă, uneori, se mai supără fratele Andryusha)
– lipsa greşelilor de exprimare, a celor gramaticale sau a înjurăturilor
– siguranţa, care răzbate din toate textele şi comentariile, că acest blog nu este pentru oricine, că aici e o societate aleasă compusă din “aristocraţi, intelectuali şi miliardari plictisiţi”.
Sigur, lipsesc câteva rubrici (Julius e total împotriva discuţiilor despre căcuţa copilului, de exemplu, sau a textelor de genul “ce mişto a fost la nunta lui Cutare”), din cauza misoginismului declarat al acestui site, presupun. În schimb, există textieri bestiali, ca să mă exprim şi pe înţelesul elevilor de azi. Textele lui Julius sunt savuroase prin exactitatea, ironia abil ascunsă şi poantele din ultimul rând ( mi se pare surprinzător şi modul în care fotografiază o scurtă secvenţă şi ne face părtaşi la desfăşurarea ei); ale lui Şendroiu sunt copioase prin bogăţia şi exotismul imaginilor evocate, dar şi datorită limbajului elevat şi totuşi accesibil; Pircă face adevărate lecţii de istorie şi cultură, însă trebuie să fii foarte atent, că alunecă rapid în comparaţii şi paralele care te pot deruta: e de-a seriosul sau glumeşte?? Eftimie e un judecător împotriva căruia n-ai argumente (vezi rezumatele cărţilor adolescenţei noastre şi imbatabilele recenzii de bere şi vin); textele Vivicăi sunt extrem de vii şi amuzante, satul întreg, cu neamuri şi vecini e prezent, şotiile copilăriei şi jocurile sunt adorabil rememorate. Numele lui Călăraşu este, în mintea mea, legat de textul “Specii pe cale de apariţie” care m-a făcut să râd spasmodic; în ultimul timp are o inclinaţie spre morbid, dar sper să-i treacă (are rate la bancă – n.red.). M3bis e şeful unei represiuni necesare, 4mall e tipul care s-a dus la ginecolog fără nevastă, Camionagiu reuşeşte să evoce anii de liceu cu toate angosele şi teribilismele, penibilităţile şi rateurile specifice adolescenţilor; Cms povesteşte filme xxx pe un ton de cercetător de la Nat Geo şi experienţele personale cu detaşare şi sarcasm binevoitor (gata, gata, că exagerezi; partea cu Julius era suficientă – n.red.).
Am avut cinstea şi onoarea să-mi apară şi mie câteva texte în această extrem de onorantă companie, lucru care mi se pare unul dintre cele mai importante din ultimul an.
Şi datorită acestui blog, sunt încă un om cu psihicul întreg (Călă, ia mai bagă tu nişte texte ca alea de ieri, că încă mai sunt supravieţuitori – n.red.).
Şi acum, Julius, ţine-te de ceva, că pe asta n-o auzi prea des: Mulţumesc, Daily Cotcodac! 😀
(notă Julius: trebuia să plâng, sau cum?)
Fatăăăă!!! Cum să-ţi fie frică de mine??? Io sunt cuminte! 🙁
Laaaaaa muuulti aaaaaaani, param pam pam pam!
Bun. ErRon, zi-i repede cit ti-au dat mogulii, ca scriu si io unu’ de-asta daca-mi merita. Am inteles: ideea principala e “Julius- the best”; e simplu, hai ca ma apuc de scris.
Vaaai, lasaaati! “aristocraţi, intelectuali şi miliardari plictisiţi” ce suntem! =))
Bravo ErRon! Ai pus degetul pe rana!
Trebuia sa ne emotionam, sau cum?
@Dan1: Tu, de care esti? 😀
nu de alta, dar eu sunt indecisa inca cu care sa ma identific =)) astept sugestii
deci ne place, ne place cum ne-a periat 😀
@RoseN: Din toate, ca sa nu se supere miliardarii plictisiti pe aristocrati sau pe intelectuali! Si te sfatuiesc si pe tine sa faci la fel! =))
Si da, ne plaaace!
cum adică, bre, lipsa greşelilor gramaticale? numa’ eu ştiu câte am corectat, dar şi câte am lăsat să treacă neobservate, ca să ia şi ăştia bacul!
@Cougar: Auzi, tu iarasi ții cu zmeul miliardar plictisit intelectual si aristocrat?
Vezi, ErRon, vezi ca sunt adevarate zicerile: ce nu te omoara, te face mai puternic si orice sut in koor e un pas inainte?! Vezi, ca se poate? Ai reusit sa te infiltrezi in “cuibul de viespi”. Continua! 🙂
Am trait, ca si tine, cam aceleasi emotii, cam aceleasi frustrari si am savurat si eu cateva momente de glorie! Important e sa fii perseverent(a)! Te-au dat afara pe usa? Intra pe geam! Si-au mutaat sediul DC la mansarda? Apuca-te de alpinism edilitar! Cocoata-te pe ziduri! Trage cu urechea! Asteapta momentul potrivit! Zi-le! Trage foc automat, cand ii prinzi descoperiti! :)) O sa ajunga sa te accepte, ba chiar sa te aprecieze, daca nu sa te iubeasca! :))
P.S. Daca nu le stii p-astea cu bolduirea unui text si/sau taierea cu o linie a altuia, ca sa-i imprimi un caracter
usor ironicmalitios de-a dreptul, conteaza pe mine! M-au invatat, cu marinimie, Dan1 si RoseN! De la M3bis am chiar doua liste cu emoticoane! 🙂La partea cu avatarul mai am lacune… =))
Salariul lu’ Esca se mai afla, dar cat au dat mogulii DC pe textul asta cred ca n-o sa aflam niciodata! Si da, e ultimul bastion care rezista adorabilitatii cacutei de sugar, fapt pentru care multumim mogulilor, miliardarilor si intelectualilor din redactie.
Sa-mi explice cineva de ce nu trebuie sa ne luam de Julius.
@RoseN: Si abstrus! Si abstrus! =))
Ce dragut! Putem subscrie? 😀
M3bis, explica-i tu lu’ domnu’ ZeceDeZero
Tu ai facut cerere, la inceput? Esti cetateanul ideal! Eu am vorbit singura v’o saptamana, pana mi-a raspuns Dan1 si dupa aia M3bis (desigur, acesta din urma m-a persiflat).
Am vrut sa renunt de trei ori, si m-am intors de patru… N-am altceva, ce sa citesc. Sunt destule bloguri bune, sau mai bine zis celebre, ne tot directioneaza mogulul spre ele, dar nu m-am simtit niciodata confortabil prin ele, pentru ca pe fiecare blog, autorul tine neaparat sa domine si rubrica de comentarii, sau, lipsit fiind de respect, nu raspunde si nu multumeste atunci cand i se face o urare, ceva. Ignora total, partea de comentarii. Sunt astia, pretiosii…
Am avut conflicte in cadrul cuplului, because of DC, numai ca… la mine e comutatorul.
Ii “simt” la fel de bine pe cei cu simtul umorului, ca si pe cei aroganti, rautaciosi, obraznici, impertinenti, prietenosi, high-level.
Sunteţi mici copii! Io am vorbit singură vreun an pe aici! =))
@sebra: si acum? 😀
@Lecteriţa: Normal cred ca trebuia si o adeverinta de la C.O.M. atasata la cerere!… Ca asa era pe vremea mea! =))
@admin: Si-acum a câstigat un zmeu! =))
@ZeceDeZero: Pen’că nu muşti mâna care te hrăneşte cu umor, cultură a.k.a. hrană pentru suflet, da?
@admin:
Acum e la fel ca la început! =)) Şi nu ştiu de ce le e frică la copii ăştia de mine!!!
Eu sunt doar nitel necajit ca de concursu cu pisici n-a zis nimic… :-s
@Dan1:
Cu zmeul e ceva de genul “bună ziua ai dat, belea ţi-ai căpătat” :))
@sebra: povesteste-ne 😀
Pai sa’numar : apr , mai , iunie 2011 …ehe mai va pina departe !
Altfel spus , pina nu fac un an , ciocu’ mic si joc de glezne 😀
“Camionagiu reuşeşte să evoce anii de liceu cu toate angosele şi teribilismele, penibilităţile şi rateurile specifice adolescenţilor” –
Draga mea comentatoare, inocenţa ta imi face ochii fleaşcă!
Eram la seral, aveam 42 de ani cand mi se intamplau porcariile alea nedrepte!
@sebra: “doamna profesoara” =))
@camionagiu: Camionagiu, ia notiţe, aşa se bate un apropo de salariu nu ca tine, pe faţă, fără pic de subtilitate.
@camionagiu: Tu esti sigur ca ai atins macar acum cei 42 ani cu care te lauzi? :))
Eheei! ErRon, deseara parca te vad ciocnind cupe de sampanie scumpa, asezata picior peste picior pe una din canapelele din piele de strutz! 🙂
Frica de Sebra? 🙂
“Camionagiu reuşeşte să evoce anii de liceu cu toate angosele şi teribilismele, penibilităţile şi rateurile specifice adolescenţilor” – numai de pe vremea adolescentei???? :))
Mie nu mi-a fost frica de nimeni pe-aci, dar mie nu mi-e frica nici de tigru 😀 , in schimb aveam un fel de admiratie/veneratie pentru alde Dan1 – mereu primul la comentarii, Radu Udrescu – mereu ridicat in slavi la mima cu mitze, Serban – cel mai intelectual plictisit de pe-aici 🙂 … Acum mi-e doar putin teama de camionagiu, de cand mi-a propus intalniri in zori prin cimitirul Eternitatea :))…
@eftimie: :))
Pai io mi-s neam de razas! NOI VREM PAMANT! (si dupe aia furca vorbeste)
@RoseN: nu mai stiu, soro, ca in fiecare an se schimba, m-a zapacit
Pana am postat eu comentariul meu kilometric, deja mi-au luat-o inainte camionagiu si Radu Udrescu … brilliant minds think alike 😉
@ZeceDeZero: Ma scuzati, dar abia acu’ observai: dom’le, avataru ala e de-a dreptu’ obscen! Pai se poate? Daca am avea toti avatare de-astea?! Te rog sa-ti pui ceva peste… chestia aia! =))
@Dan1: Ala e nasul bre! si de altfel e un nas destul de mic, asa de aristocrat abstrus…cred eu :))
@Mortyse:
Nici lui fii’miu nu-i era frică de mine până nu i-am trimis aspiratorul poliţiei acasă =))
@RoseN: Aaa, nu, eu de creierul ala portocaliu vorbeam! Ia uite la ce te-ai gândit! =))
@RoseN:
Cum sa fie, fata, nasul? aia e limba! Cemeseule, adă planşele, că ne-am pierdut în detalii!
@Dan1: nu-s eu de vina. Partidul Daily Cotcodac mi-a repartizat avatarul respectiv si eu il port cu mandrie!
@RoseN: daca te-ai uita cu mai multa atentie ai observa ca degetele au lungimi egale :>
@ErRon:
Uite ce înseamnă atenţia la detalii! La mine s-a împlinit un an în ianuarie şi nu m-am gândit să aniversez. Deşi am trecut prin aceleaşi etape, şi încă de două ori, pentru că am întrerupt o jumătate de an orice participare, ca să revin anul acesta, practic de la zero. 🙂 Dacă nu mă înşel, mai ai şi în august o aniversare pe DC ;))
@Lecteriţa: Eu zic că e hipofiza. 😛
la mine aveţi să serbaţi un an de când n-am mai scris nimic pe daily cotcodac.
@Cougar: Julius stie?
Daca am uitat cand e aniversarea noastra DC o sa ma puna sa dorm pe pres?
am dat eu povețe acum un an… băi cum trece timpul!! :d
“aristocraţi, intelectuali şi miliardari plictisiţi” lipsește o virgulă după miliardari 😀
@Cms:
Ce dracu-i aia hipofiză? Măăă, ia vezi că io nu prea am încredere în cuvinte cu “z”, la feminin! =))
N-ai sarbatorit in ianuarie!!!! Ti-a fost greu sa dai un Napoleon! Si un parizer adevarat! Doctorii astia! Au mana numa de luat, nu de dat!
@admin
Daca ara Calarasu datorii, de ce nu-i dai salariul, sa se achite?
Eu am verificat, mi-au intrat cei 1000 Euro, desi te rugasem sa-i virezi numai in septembrie, atunci raman fara bani, ca zilele trecute m-a platit guvernul pe trei luni deodata!:D
@Lecteriţa: baliză, banchiză, valiză, cambuză, buză, duză, meduză, fază, rază, barză (înţeleg), mânză, brânză, viză, priză, lăuză şi, glorios, geneză.
Si pe mine m-au speriat candva comentatorii de aici, primul comentariu pe care l-am citit a fost ceva legat de latei, poezii si amantlac intre niste oameni de aici. M-am speriat, si pana pe la jumatatea lui 2010, n-am mai citit vreun comentariu, se termina textul si inchideam repede pagina =))) . Memories 8-> :))
@ZeceDeZero: Mie mi-au pus manusi de box! Le-a fost frica de lungimea degetelor mele, cre’ca, sa nu se vada ce si cum, daca le-as arata! =))
Da’ mi-au pus trei ochi! Ba chiar patru, daca il socotesc si pe ala mai mic, cu cataracta! =))
@V3nt0R:
Erau comentatori care se pipaiau in vazul lumii??? Si aveau chitaristi? Pai tu ai prins vremuri bune, frate, nu te mai plange! Eu am intrat cand se manca istorie pe paine, si toti barbatii sunt mai mici decat mine cu cel putin 115 ani! =))
@Cms: Eu aniversez si dau, cu marinimie, tuturor cate o bere rece, online!;)
Nu doresc sa devin patetica, dar efectiv DC mi-a schimbat viata in bine!
Vin uneori suparata foc de la scoala, nervoasa si frustrata ca nu am permis de port-arma (pentru sefi, o parte dintre colegi si inspectori) si intru pe DC, unde e o alta lume! Mai buna, desigur!:))
@Lecteriţa: 😀 Pai e bine asa mai tinerei, si daca mai prezinta si degetele la control…
@ErRon:
Pe DC n-ai nevoie de permis. Trebuie doar sa stii sa folosesti o arma! =))
@Lecteriţa: Nici de arma nu e nevoie , M3bis vegheaza !!!
😀
Bre, deci recitesc acu’ la rece atât postul cât si comentariile si ma înduiosez! Bah ce bun am fost eu cu toaaata lumea! Bah ce rapid am fost eu de comentam primu’ la posturi! Bah ce… ma rog… ce-am mai facut!… =))
Cu o bere rece în fata am vrut sa zic! =))
@Dan1: Protestez! Adică berea rece dată de ErRon a ajuns de 4 ceasuri la Dan1 şi eu încă nu am văzut nimic! De ciudă, o dau pe National Geographic!
Dan Intaiule, ia zi, cum te vezi in oglinda acu’? :))
@Mortyse:
Uite-aşa!
=))
Nu pot sa dau like la text fara feisbuc, sau cum?
@Martin: Din păcate, nu. Încearcă şi tu cu metoda veche:
– ErRon, ţine un like!
– Să scrie doar ErRon, că ea se pricepe!
– Trebuia să râd, ErRon, sau cum?
– Aşa un text bun n-am citit de când scria încă Pircă (poţi după aia să-l întrebi şi pe Toader, o să-ţi confirme)!
etc.
Julica…. Trebuia sa i maresti Simbria bre …