Ovidiu Eftimie

Probabil ştiţi de iniţiativa aia tâmpită, sau hai să-i spunem pe nume, eco, ce presupune să stingi lumina în casă o oră pe an. Este o chestie menită să atragă atenţia omenirii că distruge planeta cu becul, mai ales că restul chestiilor care poluează le-am cam rezolvat. Mişcarea a început să prindă şi în România, că aşa e poporul ăsta, se repede la tâmpenii ca găina la muci.

Mă gândeam că după vreo 30 de ani de sărbătorit Ora Pământului săptămânal nimeni n-ar mai avea chef de aşa ceva. Şi totuşi, uite că prinde. În cazul meu, care sunt mai eco decât mulţi dintre concetăţenii mei, sărbătoresc Ora Pământului cel puţin o dată pe anotimp. Dacă e iarnă, sting lumina în casă câteva ore, dacă-i primăvară şi bate vântul, la fel, dacă e vară, cum se întâmplă zilele astea, sting lumina de fiecare dată când fulgeră.

Nu că aş vrea neapărat să atrag atenţia omenirii că distrugem planeta, dar sunt racordat la unul din cele mai moderne transformatoare de energie electrică, după cum mi-a explicat recent un inginer cu câteva minute înainte să rămână fără suflare (şi pe bune că n-am strâns tare), care crapă de fiecare dată când se întâmplă vreun fenomen meteo banal.

Ieri seară a fost furtună şi astfel am putut şi eu să mă ciondănesc romantic cu nevastă-mea la lumina lumânării – “N-am luat pâine”, “Nu mă mai f.. şi tu la cap că mâine am zi grea”, “unde mi-s ciorapii”. A fost mai romantic ca “Slepless in Seatle”. În semn de respect faţă de stilul meu de viaţă Eco şi câteva cartiere din Braşov au decis să stingă lumina la sincron, tot cu ocazia furtunii.

Dar cea mai nasoală chestie în toată faza asta a fost revelaţia pe care am avut-o în plină beznă: băi, aţi observat că niciodată în satele ălea unde sunt sute de indivizi care fură curent nu cade transformatorul, orice ar fi? Aţi auzit vreodată să fie căzut curentul în Ferentari?

Eu cred că ălora nu le pasă de planetă.