Copiii altora sunt obligatoriu ai noştri
Ovidiu Eftimie
Scuzaţi-mă dacă vă plictisesc cu textul următor, dar staţi liniştiţi, dacă nu vă place ce vă spun aici puteţi da share la ultimul pe care l-am scris. Aşa, doar să-mi dovediţi că sunt prost sau ceva de genul.
Noi avem o problemă în ţara asta, urâm copiii. Ieşiţi un pic pe stradă şi uitaţi-vă, de exemplu, cam cum aţi putea şofa cu un cărucior prin urbea voastră. Sau faptul că încă se mai cere la bac “Concert din Muzică de Bach” de Hortensia Papadat-Bengescu. Asta e o dovadă irefutabilă în orice proces de maltratare a minorilor.
Şi-apoi avem copii urâţi şi mai mult. Ăia din orfelinate. Sunt ok doar acolo. N-am vrea să-i lăsăm să scape. Conform legislaţiei româneşti, deşi noi nu-i vrem, nu i-am lăsa pe alţii de pe mapamond să ni-i înfieze. Pe bune. Angelina Jolie, dacă ar vrea, ea sau Madonna, nu ar putea să înfieze un ţigan mic dintr-un orfelinat din România. Iar noi nici măcar nu ne gândim la asta.
Ei bine, nu toţi.
Mai e şi madam Azota Popescu, de la noi din Braşov. Femeia asta se luptă de ani de zile pentru ridicarea interdicţiei privind adopţiile internaţionale. Dar asta e doar un fleac. Cu asociaţia ei Catharsis, a ajutat mii de orfani. Cu donaţii, cu strângeri de fonduri, cu intervenţii pe ici pe colo. Cu “hai, angajează-l şi pe ăsta că-i băiat de treabă, garantez eu pentru el”. Cu sute de mii de ore petrecute în spatele uşilor pe la diverse instituţii de stat luptându-se pentru drepturile orfanilor. Cu glume pe seama ei, miştouri şi bănuieli “că sigur învârte ea bani şi face şi drege”.
E-adevărat că poate n-aţi auzit de ea. Pentru că nu prea are timp să apară la televizor să-şi dea cu părerea despre politicieni şi legile din România şi despre cum e în America. Nu de altceva, dar are treabă de făcut, chit că-i la pensie: să schimbe un pic ţara asta din interior, nu de la televizor.
Campania Avon 125 pentru schimbare îşi propune să descopere şi să scoată în faţă femei mai puţin cunoscute, dar care fac lucruri deosebite. Dacă ştii şi tu femei mai puţin vizibile care fac lucruri vizibile, propune-le spre premiere pe www.avon125.ro până la sfârşitul lunii iunie. Toate propunerile vor putea fi votate între 1 iulie şi 15 august.
Bravo ei. Personal am vrut sa infiez o fetita dar nu am putut din cauza parintilor ei. O lasasera la un orfelinat/fundatie caci nu vroiau copilul dar, nici nu erau de acord sa il infieze cineva. Niste retardati…. Problemele pleaca de la noi si apoi de la sistem.
Off, nici macar un banc nu poti zice la subiectul asta!
Problema e ca statul nu a sesizat “miros de bani” din afacerea asta inca. Atunci cand se vor gandi ca e loc de luat bani, cinic vorbind un fel de taxa pentru prima inmatriculare, si vor cere 5000 euro “pe bucata” de infiere, vor simplifica si procesul.
E vorba de 125 de femei de blog implicat în campanie sau în total, că le-am cam pierdut şirul?…
Hai că spun eu un banc cu tătici şi copii:
Soţia pleacă în delegaţie pentru câteva zile, aşa că soţului îi revine sarcina să se ocupe de junior. În prima dimineaţă îl scoală, îi face ceva de mâncare, îl supraveghează cât timp se spală, îl ajută să se îmbrace şi apoi pleacă împreună spre grădiniţă. Ajunşi acolo, directoarea îi spune tăticului că acest copil nu este înscris la grădiniţa lor, aşa că merg la o a doua grădiniţă, unde, iarăşi, copilul nu este recunoscut. În timp ce mergeau spre o a treia grădiniţă, băieţelul îndrăzneşte să îl tragă de mână pe tată, care mormăia furios printre dinţi:
Tăticule, ne mai plimbăm mult prin oraş, că eu întârzii la şcoală.
@Cms:
😀 nu te-ai abtinut 😀
Na, eu sunt mai poetica azi
Rainer Maria Rilke – Copilarie
Curg ale scolii ore nesfîrsite,
cu temeri si-asteptari învolburate.
O, timp ce trece greu, singuratate…
Si-afara: strazi rasuna si sclipesc
si-n piete largi, fîntînile tîsnesc,
iar prin gradini cresc lumi nebanuite…
Si-n haina de copil sa treci prin toate
cum nimeni n-a trecut si nu va trece
O, timp ciudat ce tainic se petrece,
o, grea singuratate.
Si de departe sa-i privesti pe-acei
barbati, femei; barbati, barbati, femei,
si pe copii, în altfel de culori trecînd;
o casa ici, un cîine cînd si cînd,
încrederi, spaime mute amestecînd…
O, fioruri, fara rost tristeti, o vis,
o, nesfîrsit abis.
Si sa te joci asa: inele, mingi si roata,
în parcul care încet-încet paleste,
si pe cei mari sa îi atingi cîteodata,
salbaticit de goana si orbeste;
dar linistit, cu pasi marunti, spre seara,
tinut de mîna strîns, sa pleci acasa.
O, întelesuri care-ti scapa iara,
O, teama, o poveri ce-apasa.
Si ore-n sir, sa-ngenunchezi la lac
cu o corabioara; sa o uiti deodata,
caci altele mai mîndre valuri fac,
mai colorate pînze ti se-arata,
si doar la fata mica, scufundata,
te mai gîndesti, ce palida se-ascunde:
Copilarie, oglindire tremurata,
unde pleci? Unde? Unde?
@Cms:
Eu am un amic care şi-a uitat copilul în taxi :))
Afara ploua (deja celebra fraza 😀 ) asa incat ia un banc cu ardeleni
Dupa ploaie, doi ardeleni se hotarasc sa mearga sa culeaga ciuperci. Si merg ei, si merg … si gasesc din belsug. Se intorc acasa cu acestea si, fiindu-le teama sa nu fie otravite, ii zic bunicii sa le pregateasca si apoi pentru a le verifica sa ii dea cainelui de incercare.
Eh, lucreaza femeia, face o tocanita buna si pentru a nu avea griji, ii dadu cainelui sa manance! Mananca acesta cu pofta (timp in care cei doi salivau fiind flamanzi dupa atata munca …) si dupa ce termina ce i s-a dat, iese afara satul.
Imediat cei doi sar asupra oalei de tocanita de ciuperci si incep sa manance.
La un moment dat se aude vocea batranei din curte …
– Aoleeeeeeeu … a muriiiit cainele muma meee!!! O muriit ….!!!
:(( disperare totala pe capu’ astora doi … moment in care batrana completeaza :
– L-o calcat masinaa…bat-o s-o bata!!!
Eu cred ca asta a fost din prostia politicienilor romani.Erau probleme cu copiii care erau vanduti in alte tari, asa ca au facut o lege sa-i interzica adoptia..
@RoseN: Foarte frumoasă poezie şi foarte bună traducere. Bine, şi o foarte frumoasă recitare, cum spui tu poezii, mai rar! :))
@sebra: Cred că aşa aş face şi eu ;)) Dacă voi avea vreodată copii, am să le pun etichete cu numele proprietarului, adresa şi numărul de telefon! =))
RoseN i-a dedicat lu’ Cemeseu o poezie????
Cemeseule, sa mergi numa’ pe la umbra, azi,ca altfel nu faci fata atator emotii! =))
Trebuie gândită cu cap problema adopţiilor. Să nu o transformăm într-o afacere de genul, cine are mai mulţi bani primeşte copilul.
@com.7: I somehow do not find that funny… Pentru ca imi aduce aminte de un articol relativ recent despre un italian care si-a lasat fetita de cateva luni in masina, pe o vreme caniculara, crezand ca a lasat-o la cresa, iar fetitei i s-au cam prajit creierii si a murit.
nici eu n-aș glumi pe tema asta, nu atîta vreme cît oameni care s-au ocupat de adopții internaționale încă sînt căutați de interpol prin africa
Sulfina, Azota, Heliade, Florica, Aurel etc.
Multe chimicale în ţara asta!
Dincolo de nume, e o madam misto.
@MonicaS: Ceea ce spui tu e cutremurator; am vazut si-n State reportaje pe tema aceasta.
Dar intamplarea amicului Sebrei mi se pare hilara!
Mi-l imaginez pe taximetrist, disperat, anuntand prin dispecerat ca i-a ramas un copil in taxi, se cauta proprietarul!!:D
@ErRon: Şi pe mine m-a uitat odată bunicul la coadă la lapte, înainte de revoluţie. Mi-a spus să stau într-un loc şi eu eram aşa de cuminte, încât nu m-am mişcat de acolo, nici când l-am văzut plecând cu sacoşele. Ceea ce a fost bine, pentru că m-a găsit imediat cum s-a întors (în 15 minute), acolo unde mă lăsase. :))
@Cms: Cuminte ai fost! Da’ ti-a trecut!:D
@ErRon: Crezi că mi-a trecut? Ar fi bine… ;))
@Lecteriţa: Am mers, da’ degeaba. Nu numai că mi-a dedicat o poezie, dar e şi despre copii. Aşa mă încearcă o tahicardie… :))
@Cms: Mai mai, da’ sperios mai esti =)) la ce va fuge voua mintea =))
“În autocarul trăsnit se aflau 36 de copii şi patru adulţi plus şoferul. Potrivit informaţiilor oferite de purtătorul de cuvînt al Inspectoratului de Situaţii de Urgenţă Cluj, Andrei Biriş, copiii şi adulţii din autocar vor trebui găsească o modalitate proprie de a se deplsa de pe autostradă deoarece autocarul s-a stricat, iar ISU nu poate oferi asistenţă în acest sens. Persoanel din autocar se află şi în acest moment pe autostradă. “
Biris asta e bugetar de-al nostru, clujean, concitadin cu boc!
Ce bine le zice el:”copiii şi adulţii din autocar vor trebui sa găsească o modalitate proprie de a se deplasa de pe autostradă “!
Sunt curioasa daca era si una dintre donsoarele boc, sau juniorul placinta, sau a lui apostu progenituri, daca se punea la fel problema!
“Tara de c….”!!
@ErRon: Cum p***a ma-sii ISU nu poate oferi asistenta? Inspectoratul Pentru Situatii de Urgenta nu poate sa rezolve o URGENTA?
De exemplu aici, cazul urmator: Vecin:” Aoleu i s-a facut rau lu’ bunicu’ de la caldura!” Io: Repede sa sunam la Ambulanta, care-i numarul? Vecinu’: “Da-i drek pa aia, suna la 18 (pompieri), ca astia se misca repede!” Au venit urgent pompierii, au luat mosneagul si l-au dus frumos la clinica.
Din fericire nimeni n-a fost ranit, deci din punctul de vedere al ISU, ei n-aveau nimic de facut!
Si profii aia, cu 36 de copii dupa ei, sa se descurce cum or stii!!!
@ErRon: Da, trebuia ca toata lumea in cor sa se planga de dureri de cap ca sa fie considerata o situatie de urgenta! Ce rahat!
Madam Azota le sta la multi in gat dar la si mai multi le este model de viata.Personal, o admir pentru tot ce face pentru copiii ORBI cat si pentru orfanii Romaniei. Statul roman a blocat adoptiile internationale ca asa au vrut muscii lui ION TIRIAC. Orfanii pe care el i-a dat afara de la Complexul educational Poiana Soarelui sunt astazi pe drumuri. Fetele se prostituiaza iar baietii fura. Foarte multi au dosare de cercetare penala la Sectia 4 de Politie, nu au terminat scolile si nu lucreaza. Ce le-a dat Tiriac ? Ce le-a oferit statul roman? Un tanar din acel complex a iesit recent de la Codlea,un altul, gay se prostitueaza, altii sunt la adapostul de noapte si nimeni nu are cum sa-i ajute. Daca erau adoptati undeva in lume era bine pentru ei.(fost politist)
Daca vreti sa stiti adevarul, atentie: eu am fost adoptata in anul 2000 de profi italieni dar her Tiriac nu m-a lasat sa plec cu parintii adoptivi. M-a purtat prin tribunale timp de 4 ani ca sa declar judecatorilor ca nu vreau sa plec din complex.M-au manipulat toti angajatii si toti avocatii care spuneau ca-mi vor lua organele daca plec cu italienii. M-au dat afara la 14 ani, m-au dus la un centru de copii handicapati din Fagaras.Nu am putut intelege de ce m-au transferat de la colegiul de silvicultura Brasov la scoala de constructii din Fagaras,de ce nu m-au lasat sa plec cu familia care m-a adoptat. Am fost si raman orfana.Astazi fac prostituzie in Germania si trimit bani colegelor mele ramase in Fagaras.Pe bune. Politistii din Fagaras ma cunosc bine ca mi-au facut dosare de furt calificat, asa ca, ar fi bine daca copiii ar fi adoptati nu batjocoriti .
Pe 9 iulie Am implinit 17 ani si tot in centru de copii abandonati din Fagaras ma aflu. Nu pot sa inteleg de ce protectia copiluilui m-a scos din familia doamnei Iby asistenta mea maternala cand am implinit 14 ani( la care m-a adus doamna Azota cand aveam 10 ani). Mama mea naturala este moarta. Mama sociala a plans cand m-a luat din casa ei dupa 4 ani ca sa ma duca din nou in centru. Familia care a vrut sa ma adopte la varsta de 9 ani si de atunci tine legatura cu mine nu ma poate adopta ca nu permite legea adoptiilor. Ce vina am eu si alti copiii ca mine ca desi avem familii care vor sa ne adopte noi trebuie sa pierdem timpul in centre, departe de cei care vor sa ne fie parinti si sa ne ofere o casa ?
Am ajuns la 23 de ani fara sa-i pese cuiva de mine.Mame mea m-a lasat in maternitatea din Sibiu. Poiana Soarelui m-a luat din leaganul din Sibiu cand aveam 4 ani si m-a dat afara din centru cand am implinit 18 ani.Am ajuns in strada cu o punga de naylon in mana si nu stiam unde sa merg.Speriat si disperat vroiam sa-mi iau zilele. Un gardian m-a sfatuit sa merg la Catharsis si m-am dus. Madam Popescu cum ii ziceti voi, doamna Azota cum ii spunem noi m-a indreptat la Protectia copilului despre care nu stiam nimic. Ca sa-mi pot continua scoala, am trecut prin toate centrele de plasament din judet:Ghimbav, Codlea, Sacele, Victoria, adapostul de noapte si acum, la 23 de ani, cand mai am un singur an de scoala,protectia copilului m-a trimis la Victoria desi scoala pe care o urmez este numai in Brasov. Am trait 23 de ani numai prin centre de asistenta sociala fara sa-mi dau seama ce este o familie. Am trei diplome de lucrator ca bucatar, ospatar, organizator de evenimente dar, nu are nimeni nevoie de munca mea, pentru ca am o stampila pe frunte: este de la casa de copii.Ce vina am eu ca nimeni nu are nevoie de mine in timp ce eu am nevoie de parinti, frati, rude, bunici. Cine este vinovat pentru ca eu nu am o familie si o casa? Cine este de vina ca toti copiii din toate centrele vor umbla ca si mine pe drumuri o viata intreaga? Cine?Mama mea ca mi-a dat viata desi nu m-a vrut sau statul roman ca nu mi-a gasit o mama desi eu imi doresc inca?!!! RADIO BRASOV tu implinesti astazi 18 ani si poti sa faci in fiecare zi o emisiune despre si cu tinerii AJUNSI IN STRADA.Vreu sa FAC CEVA ca sa-i ajutam impreuna pe copiii nimanui. Putem incepe cu cei care au picat la bac si i-a dat afara si din adapostul de noapte. Am incredere in tine, Radio Brasov si-ti doresc La multi ani, viata lunga si zeci de mii de ascultatori Te rog sa ne cauti.(0733533287). Viorel
orfanii, abandonatii,tinerii dati afara din orfelinate, boschetarii, batranii singuri si bolnavi ,saracii si handicapatii sint pe nicaieri asa cum este toata tara in prezent. Semnati petitia PROTV si sustineti adoptiile internationale pentru bietii copilasi inchisi cu lacate in casele de copii amenintati in fiecare zi de pericolul de a ajunge din nou in strada.
Poezia de mai sus este OGLINDA copilariei copiilor orfani, a celor abandonati de parintii lor dar si de autoritatile statului roman, uitati de ascunsi de toata lumea sub presul guvernului si al presedintelui tarii care calca in fiecare zi pe cadavrele lor.
am trait ca in iad in toate centrele din brasov, ghimbav, codlea, victoria si am ajuns printre boschetarii de la adapostul de noapte. Am umblat zi si noapte pe strazi nemancat si am ajuns la concluzia ca e mai bine sa fac prostitutie decat sa fur si sa ajung la puscaria de la codlea unde a fost colegul nostru
miam cautat mama si am aflat ca e moarta, miam cautat tatal care nu este nici pe certificatul meu de nastere, am cautat fratii si am aflat ca unul a fost adoptat in america iar pe surorile mele leam gasit in caminunl de la toplita in carucioare cu rotile. am 20 de ani si sa ales praful de viata mea
daca eram si eu adoptat as fi fost un copil fericit nu un gay nenorocit asa cum sint eu astazi