Camera 101 – Endoscopul
Julius Constantinescu
În principiu, sunt un pacient curajos. Uneori, chiar şi dincolo de uşa cabinetului. Nu mă tem de ace, de bisturiu, de foarfecă, de fierăstrău, de daltă, de freza dentistului, ba nici măcar de linguriţa cu sirop de tuse – adică de lucrurile care îl pot îngrozi cu uşurinţă chiar şi pe cel mai brav şi neînfricat bărbat. Refuz anestezia, nu urlu, nu mă zvârcolesc, nu dau din picioruţe – practic, sunt visul oricărui măcelar care a terminat o şcoală sanitară.
Totul, până-mi arăţi o spatulă, o linguriţă, ceva de băgat pe gât. Numai când o văd, stomacul mi se ridică în gât. Când fierul rece luceşte în mâna ORL-istului, sunt deja pe jumătate leşinat. Când îmi ordonă să deschid gura, mă arunc la picioarele lui: „Doctore, ai milă! Amputează-mi un picior, scoate-mi toate măselele – poftim, întâmplător aveam la mine un patent!, omoară-mă şi fă-mi autopsie, fă-mi colonoscopie, orice, dar nu-mi băga mizeria aia pe gât!”.
Când am intrat în cabinetul de gastroenterologie să-mi fac o endoscopie, am ştiut că pentru mine asta e Camera 101, şobolanul lui Winston Smith – lucrul cel mai rău din lume.
– Întindeţi-vă aici, îmi spune doctoriţa, trăgându-şi mănuşile de gumă.
Am mai văzut privirea asta: o au toţi criminalii din filme când victima legată de scaun începe să se zbată la vederea drujbei.
„Ţi-ai pus mănuşile, scârbă, nu vrei să te umpli de bilă!”, îmi zic.
Apucă furtunul de un capăt, se asigură zgâindu-se într-un ecran că totul decurge bine şi se apropie cu unealta de tortură.
– Durează doar două minute, nici n-o să vă daţi seama când am terminat.
Sigur, şi la Auschwitz se făcea duş.
Cu o mână sigură, asistenta mă înşfacă de ceafă, în timp ce cu cealaltă mână îmi vâră un obiect de plastic sub nas.
– Ce-mi faceţi?, sughiţ.
– Vă băgăm inelul ăsta în gură, să nu muşcaţi furtunul.
Până să apuc să-mi încleştez dinţii, aveam deja obiectul în gură şi furtunul în gât.
– Dacă nu puteţi, îmi faceţi semn şi ne oprim, mă linişteşte doctoriţa.
Furtunul îmi râcâie gâtul. Îmi vine să vomit, mă sufoc şi guiţ de moarte. Flutur mâna disperat, după cum convenisem: asta e semnul, ne oprim! Doctoriţa se preface că nu vede nimic şi îndeasă furtunul şi mai abitir. Horcăi, mă zvârcolesc, ridic mâna: gata, gata, ne oprim!
O mână fermă mi-o suceşte la spate:
– Încă puţin şi gata.
Scutur din cap ca un apucat, dau din picioare, dar nu înduplec pe nimeni. Durerea e cumplită, dar încă e nimic pe lângă greaţă. Vomit violent. Nu mai pot respira, mă înec în propria vomă, totul se întunecă. Mă zbat cu ultimele puteri, dar nu mai pot da decât din picioare: jumătatea de sus a corpului e ţintuită acum de furtun.
– Dacă vă mişcaţi e şi mai rău.
Apoi nu mai aud nimic, urechile îmi ţiuie, întunericul e spart din când în când de jerbe de lumină colorată.
Nu cred că am murit. Printr-un soi de pâclă alburie, disting halatul alb al doctoriţei, văd furtunul, un scaun, fereastra – dar, nimic din toate astea nu are legătură cu mine. Sunt acolo, dar, în acelaşi timp, nu eu sunt acolo, altcineva e ţintuit de patul rece de spital, altcineva suferă, eu sunt dincolo de fereastră, afară, bucurându-mă alături de alţi oameni de viaţa care pulsează printre copacii înfrunziţi.
Vomit liniştit. O dâră gălbuie se prelinge pe cămaşă, apucă în jos, pe piept, şi picură într-o mică băltoacă formată pe muşamaua ce acoperă patul.
– după o idee de George Orwell –
Citeşte şi:
Cu uşile închise. Piesă într-un act. – după o idee de Jean-Paul Sartre
Si nu puteai sa-l trimiti pe Camionagiu in locul tau. Uite vezi poti sa-i treci in contract sa faca endoscopia in locul tau. Si daca esti sadic il pui sa faca endoscopii zilnic. :))
[…] Julius Constantinescu povestește o endoscopie. […]
Ăăă, e ceva în neregulă cu sexualitatea mea dacă am simţit că încep să mă excit la faza cu asistenta care te ia de ceafă şi…
Sebra? Rosen? Profesore Tzică?
(apoi am râs, apoi m-am emoţionat. Un text al naibii de măiastru. Deci nici tu nu meriţi să fii plătit!)
@camionagiu: Nu te excita prea tare, ca a omis sa spuna ca l-a dat apucat de ceafa si l-a dat întâi cu capu’ de-un perete. “Asta, preventiv, ca sa-ti faci o idee despre ce te asteapta!” =))
Daca n-as fi facut endoscopie, “m-as fi ras” un pic. Dar asa nu ” ma rad”.
Oricum cel mai tare este RMN-ul, la care a trebuit sa stau nemiscat, dar nemiscat, 45 de min.
@pepe: și exact atunci ești curios să vezi ce michael jackson zace în tine!!! ;))
nici Rashi nu se simte prea bine când îl iei în brațe: http://chzichcafterdark.files.wordpress.com/2011/05/funny-pictures-cat-in-pain.jpg 😀
I-ai spus şi un Hai sictir! doctoriţei de s-a purtat cu atâta blândeţe?
ulcer?
si cum se termina povestea asta? =))
si sper c-ai fost primul pacient pe ziua aceea… intreaba-l pe dr. Sendroiu de ce, dar zi mersi ca n-a trebuit sa-ti faci si o colonoscopie (de multe ori se confunda endoscopul cu colonoscopul si vitavercea). iar nitel spirt nu cred ca rezolva problema.
@Sare’n Ochi: Ce spirt, îl sterg cu mâneca de la halat! =))
urmeaza un telefon astazi, dupa ce laurii textului se vestejesc:
– Mii de scuze, s-au pierdut rezultatele, mai veniti o data sa refacem analiza!
Asteptam continuarea.
Aştept un articol după o idee de Mihail Sadoveanu. “Nada florilor”, de exemplu, ar fi un bun început.
… și mâine, în can-can, vedem un titlu de-o șchioapă ”JULICĂ, ce-ți mai place endoscopia!!!” 😀
ti-a fost rau, ma? or fi confundat nemernicele alea endoscopul cu furtunul de la clisma…
@Dan1: Daca nu aveti spirt, va recomand (ce altceva) nitel formol…
“sunt barbat, nu sunt genetic structurat…. “
@mifty
Nu stiu frate, daca e vorba de MJ, dar aveam o picatura de transpiratie care atunci mi-a intrat in ochi. Am denumit-o Cea Mai Mare Picatura Chinezeasca.
…și apoi nici măcar un vîrf de cuțit de sincere felicitări de la doamna doctor. răzbunare pentru concursurile mînărite
Nu stiam ca fratii Strugatki publica pe blogul asta. Absolu edu.ca.tiv.
Deci, e bine, nu?
Puneai voma în sticluțe si o vindeai pe e-bay.
Ce meserie…
Curajosule 😀
Un tip agata o femeie intr-un bar, o duce acasa…
Dupa consumarea faptelor, in pat:
Ea: Eu ma pricep la oameni, si chiar fara sa-i cunosc dinainte pot sa stiu o gramada de lucruri despre ei.
El: Nu mai spune! Despre mine ce poti spune?
Ea: De exemplu pot spune ca esti doctor.
El: Formidabil, dar cum ti-ai dat seama?
Ea: Simplu, de cum ai intrat in casa, te-ai spalat pe maini.
El: Excelent, ce altceva mai stii?
Ea: Pot sa-ti spun si ce specialitate ai!
El: Asta n-o mai cred.
Ea: Bine, esti anestezist.
El: Formidabil, cum ti-ai dat seama?
Ea: Pai, n-am simtit nimic!
Veste buna pt Julius, ca sa-i mai treaca suferintele: Unchiul Ofer a murit!
(primim salarii)
@RoseN: Sunt curios cum ar arăta bancul dacă ar fi vorba de un endoscopist… ;))
@Cms:
El: Formidabil, cum ti-ai dat seama?
Ea: Pai, mi-a venit sa vars!
=))
ciudat, asta imi aminteste de tortura basharului din Dune. (Chapterhouse)
@Cms:
A văzut furtunul? :O
@Dan1:
=))
@Julius
Degeaba dai vina pe doctoriță, că n-a respectat semnul pe care-l conveniserăți. N-ai fost tu atent.
Deci, ca să se oprească la nivelul stomacului, trebuia doar să scoți limba prin colțul stâng al gurii și s-o fluturi de la dreapta spre stânga.
Ridicarea mâinii era semnul că trebuie să oprească înaintarea endoscopului până la capăt. Bine că măcar pe ăla l-ai făcut, altfel acum erai ca o mărgea uriașă, străpunsă de un tub cauciucat. 😀
@ano: Nu e vorba de gom-jabbar? Dacă da, chiar că se potriveşte. 🙂
@Dan1: Cum vezi tu numai partea bună a lucrurilor… =))
@sebra: Da, şi era gradat… =))
@silavaracald: Cre’ ca doctorita si-a zis: “Asta oricum da din mâini si la televizor, nu cred ca acum îmi face semn sa ma opresc!” =))
Poate chiar invers: ”Hai, cucoană, mai cu spor!” =))
abia acum am priceput de unde au apăreut ultimele selecții DJ Cotco. ne pregătim pentru un Carcass diseara?
a vrut omu’ sa impartaseasca cu voi un moment de frica , durere si umilinta , iar voi il batjocoriti si il rideti !
De JUlius , daca nu dai zmeu ‘ cui trebuie
Eu stiam ca mogulii n-au sentimente, d’aia mi-am permis
@stalker: ba uite ca se cobori Mogulul printre muritorii de rind , bieti comentatori rataciti ce sintem pe DC !
lui ii e frica de endoscop , noua de M3Bis !
Ce-mi place mie cât de violent reacţionează bărbaţii la orice ar semăna cu un simbol f a l i c introdus pe vreo parte a tractului lor digestiv.
Şi cât se plâng pentru o amărâtă de sondă care-i cât un deget, dar nu văd nimic anormal în a li se face deep throat.
Data viitoare du-te la endoscopie cu un biletel pe care scrie doar atat: MIDAZOLAM. Va trebui sa te uiti dupa aia la cd ca sa te convingi ca aia chiar ti-au facut endoscopie si nu ai dat banii degeaba.
@ela, nu-ţi fie frică! Dacă ajungi în vizită pe la Toader ridică o mână şi te scap eu de el.
Maestre, nu vreau sa te sochez dar endoscopia digestiva se face cu analgo-sedare. La oameni cel putin.
Imtreaba-l pe Sendroiu.
Sau e tot o amintire din tinerete?
@M3bis: yeappppp , mi-am pus o pila la boss-ul spamului ! offff mai respir si eu , ca numai intr-o apnee am tinut-o pina acum !
No, acuma intelegi de ce unele femei nu mai fac “treaba aia”? Ca degeaba au dat ele din maini … 😉
Deh, măh, Julius!
Vezi, vezi, cum e? Când împărtăşeşti, cu alţii, experienţe personale? Şi te iau toţi în balon (că în zmeu, nu-mi permit să zic)?
Şi nu te crede nimeni, oricât ai suferi?
Vezi, vezi, cât de crudă şi nemiloasă este realitatea?
😀
@cms nu, nu m-am referit la gom jabar. Pur si simplu am vazut poza aia in minte cand il torturau pe bashar iar frankie H. nu se pune sa zica: “BA DECI MA DUREA DE IMI PLESNEAU OCHII” ci se pune sa faca o alegorie a durerii exact ca tov. Julius aici.
Baietii, atentie marita aci: “Vă băgăm inelul ăsta în gură, să nu muşcaţi furtunul”. :))
Daca nu refuzai anestezia, cosmarul tau ar fi fost un vis frumos. ti-ai cautat-o, maitre.
@Stephanie: O sa te urasca colegele pentru asta. Buna idee…
Sunt alaturi de tine in greaua suferinta. Constat, totusi, doua greseli fatale: nu ti-au spus sa nu mananci nimic in ziua torturii (ca sa nu ai ce sa vomiti, nici verde, nici altceva din paleta ROGVAIV). Apoi, daca te duceai la o clinica privata si cereai SEDARE, erai ca dupa etnobotanice plus vodca, nu simteai nici pe dracu, te implorau ei sa te trezesti si sa pleci acasa (asa am patit eu, radeam ca proasta cu endoscopul pe gat, habar n-aveam ce-mi fac aia). Mai vorbim pe tema asta, sunt tabacita de endoscopii. :))
@Simona Catrina: n-am mancat nimic, era bila pura, neindoita cu nimic.
la o clinica privata am fost – asigurarile medicale la Daily Cotcodac sunt foarte bune.
Hei, sa ti se faca o colonoscopie e beyond this…Horror
Serios…la articolul asta nu pot sa rad. Imi pare rau c-ai trecut prin toate celea.
Sa-ti fie rezultatele bune!
@Hapi: Si echipa buna.
De pomana rad.
:)si echipa buna. Mergeti cu el data viitoare!
Bun text, ma, bravo. Vezi, se confirma ca tu numai cand suferi scrii minunat. Acum intelegi de ce erai asa talentat cand eu iti eram sef, da?
@bihoprel: poti sa râzi si pe bani dar nu stiu daca o “sa-ti iasa”
@Hapi: Pe bani sunt bocitoarele 🙂
@Petreanu: Se stie in zbor de suferinta se naste alta fiinta iar aeropostul jos, mai mic, nu-i este de folos.