Gentleman in red
Adrian Călăraşu
Nu pricep de ce conducerea magazinelor îşi îmbracă angajaţii în roşu. Probabil pentru că ţine mai bine la tăvăleală? Din această cauză nu pot evita situaţiile în care, îmbrăcat într-o bluză roşie fiind, sunt abordat în supermarket de tot felul de indivizi care îmi cer detalii despre tot felul de lucruri: cât de sănătoasă este carnea roşie, unde e mălaiul, care este preţul acestui produs fără preţ, de ce kilogramul de faină are 900 de grame, sau – un caz în care colegul Eftimie ar fi cel mai în măsură să ofere consultanţă – câte kile are de fapt petul de bere de 2,5 litri.
În prima fază nu mă sfiesc, încerc să îi lămuresc, dar odată plictisit întorc foaia: carnea roşie e mai bună atunci când e verde! Apoi încep să trimit oamenii în munţi cu barca după produse imaginare, sau îi îndrum direct către concurenţă, le şoptesc ştrengăreşte să nu cumpere salamul ăla pentru că e expirat şi tocmai m-a pus şefu’ să-i prelungesc termenul de garanţie şi în general îi asigur că orice ar cumpăra, odată ajunşi cu produsul acasă vor fi dezamăgiţi, pentru că ori e gata stricat, ori va face implozie la primul contact cu aerul.
Odată m-a plictisit atât de tare o tanti nehotărâtă în legătură cu ce anume mâncare să îi cumpere motanului ei mofturos, încât am invitat-o politicos să vină mai bine cu pisica, ca să-şi aleagă ea cu lăbuţa ei. Nu ştiu dacă mi-a urmat întocmai sfatul, dar judecând după expresia feţei am avut impresia că nu i s-a părut tocmai o idee de lepădat.
