si cand ma gandesc la campania furibunda pe care ati desfasurat-o impotriva bietilor caini vagabonzi… iata adevaratele pericole care ne pandesc.

În sfârşit, un cercetător, om de stiinţă, savant, specialist în ape dulci,ce-o fi el, dat în vileag, cu nume şi prenume!
“Biologul specializat în ape dulci Steve Ormerod, de la Universitatea Cardiff din Ţara Galilor.”
Mi-ar plăcea să cunosc mai multe asemenea dezvăluiri ştiinţifice, dar specializate, în afara celor (aproape exhaustive) despre crevetele psihopat. Mă ajută cineva?
😀

@RoseN: Aia voiam si eu sa zic: “Steve Ormerod, termina omule cu agresivitatea asta, poate e chiar gustos!” =))
P.S. vezi ca link-ul ala cu Yammy yammy da eroare 404 (page not found)!

Bine că ştim de unde se trage: “se trage din zona Mărilor Negre şi Caspică”. Să ştim din ce parte ne ferim şi în care munţi să ne ascundem.
Şi bine că am fost informaţi “via ce fluviuri, precum” ar fi, s-a răspândit: “în ultimii 20 de ani s-a răspândit în apele Europei Centrale şi de Vest via fluviuri precum Dunărea şi Rinul.”
Io zic să otrăvim fluviurile astea, să scăpăm de psihopaţi.

Într-adevăr, un pamflet cum n-am mai citit de mult pe Daily Cotcodac. Steluţa Voica vă ia la toate capitolele. Iar oamenii de ştiinţă britanici sunt din nou în prima linie.
Invazia a început, crevetele psihopat a ajuns în redacţia Realităţii şi se hrăneşte cu creierele jurnaliştilor (cred că acesta e şi norocul nostru, fiindcă riscă să moară de foame)

@ErRon: Ei, ce vrei, noi succesuri! =))

@Cms: Acu’ ar fi un moment propice sa bagi comentariul ala! Ma’c sa fac un dus si revin cu o bere sa-l citesc! :))

@RoseN: Buac! Cu sare si bere mai va! :))

@ErRon: Defineşte “terifiant”! Că nu toată lumea de pe aici e specialistă! 😉

@Cms: E-e! Baga-l acum! (Oricum, s-au inventat lunete in infrarosu si “nightvision”. Daca chiar vrea, poate! :))

@ErRon: Ce vrei tu! 😀 Acuma, nu ca m-as erija in IT-ist specializat in ape tulburi, dar la mine a functionat. 😉

Aventurile lui Dan Onewalker. „The Cotco-Jedi trial of the spirit”

Dan Onewalker gâfâia din greu, străbătând în fugă jungla nesfârşită care acoperea întreaga planetă Dagobah. Era obosit, picioarele îi tremurau şi sudoarea îi curgea în voie pe tot trupul. Maestrul Jul-Yoda se instalase comod în rucsacul din spinarea tânărului Padawan şi supraveghea tacticos chinurile fostului inginer. Dan îi zise nişte urări de bine dar în gând – respira atât de greu, încât nu ar fi putut articula nici două cuvinte.
Ciudatul cuplu ajunse într-o poieniţă acoperită cu muşchi gros. Jul-Yoda dădu o lovitură de baston în capul ucenicului său alergător – semnalul de oprire. Dan nu aşteptă altă invitaţie şi se trânti la pământ, epuizat. Doar că Jul-Yoda nu terminase antrenamentul pe ziua respectivă.
– Un Cotco-Jedi adevărat nu obosit atât de uşor. Când tu cavaler vei fi, să alergi prin junglă trei zile vei putea, şi pe urmă o sută de comentarii şi două articole pentru DC (Daily Council, ziarul oficial al Consiliului Cotco-Jedi) vei scrie!
– Dar, Maestre, îmi ceri imposibilul, răspunse obosit Dan. Ce are su-la cu prefectura? Cum să alerg şi pe urmă să mai şi gândesc?
– Judeci, îi replică tăios Jul-Yoda. După mărime pe mine mă priveşti?
Dan clătină din cap.
– Şi bine faci, urmă Jul-Yoda. Când 1956 de prieteni pe Facebook ai, multe tu poţi. Acum concentrează-te! Simte Forţa, în voia ei lasă-te!
Dan se concentră, încercând să gonească orice gând din minte. Imagini neclare se formară încetul cu încetul în întunericul conştiinţei.
– Ce vezi, îl întrebă Jul-Yoda.
– O mare de oameni, într-o piaţă însorită, răspunse Dan, ca în transă. Universitatea Craiova face eventul, câştigă Liga Campionilor şi Super Cupa Europei.
– Viitorul îl vezi, spuse Jul-Yoda. Mereu în schimbare, neclar viitorul este.
Jul-Yoda oftă şi se rezemă mai bine de piatra plină de muşchi lângă care se aşezase. Era fan al Craiovei de 900 de ani şi cu toate acestea nu reuşise să aibă nici o premoniţie în privinţa echipei. Însă Onewalker nu era încă pregătit pentru a deveni un adevărat Cotco-Jedi. Tocmai de aceea îl şi adusese aici.
Deodată mintea lui Dan fu invadată de un nor negru. Deschise ochii speriat.
– Maestre, simt partea întunecată a Forţei.
Se uită în jur şi îşi dădu seama că în cealaltă margine a poienii se afla un copac. Era bătrân, noduros, cu scoarţa înnegrită de vreme şi rădăcini mari, între care se căsca o văgăună ca o gură de balaur. Acum, că Dan se uita la el atent, părea învăluit într-o negură posomorâtă, care alunga orice rază de lumină.
Jul-Yoda dădu din cap, aprobator.
– Acest copac, slujitor al răului este. Să-l înfrunţi, trebuie.
– Păi şi ce o să zică Maestrul Bucurenci, spuse cu îndoială Dan. Nu avea nici un chef să se ia la bătaie cu un copac, fie el şi slujitor al părţii întunecate a Forţei.
– La naiba cu Bucurenci, urlă Jul-Yoda, folosind perfect sintaxa de data aceasta. De când a părăsit Consiliul, deoarece i-am respins cererea de înlocuire a săbiilor laser cu săbii cu led-uri, pe care le considera mai ecologice, nu vreau să mai aud de acest metrosexual al Forţei!
– Bine, Maestre, răspunse Dan. Nu-ţi ieşi din pepeni, am să lupt cu copacul.
– Copacul Spamului se numeşte. Să lupţi nu cu el trebuie, ci cu ce înăuntrul său găseşti, reveni Jul-Yoda la vorbirea normală. Acesta testul Cotco-Jedi al tăriei de caracter este.
Dan dădu resemnat să intre în peşteră.
– Stai, îl opri Jul-Yoda. Acolo armele nu folosesc. Doar Forţa va ajuta.
Dan ignoră sfatul Maestrului. Cum să intre neînarmat în spam? Cine ştie ce pericole pândeau acolo, pe care nici măcar Maestrul Raeţchi sau Maestrul Pircă nu le-ar putea prevedea, să fi fost în locul său. Aprinzându-şi sabia-laser, pentru a vedea mai bine în obscurantismul ce domnea în spam, Dan Onewalker se afundă în peşteră.

Va urma…

@ErRon: Parola de doua ori, bre! O data iterata, a doua oara, reiterata! =))

@Cms: Si ala negru, de respira greu… era ta’su mah! :))

şi eu… cred că m-am îndrăgostit!!! ;;)

Dane, apropo de săbii laser: tocmai bag SW: The Force Unleashed 2 😀
e mai tare ca filmele 😛

@mifty:
:))

@Dan1:
Ia să văd dacă pot să vă luminez :
http://www.facebook.com/profile.php?id=1263717455

eee??

@sebra: Are şi M3bis un rol în partea a doua, nici o grijă. Dar Forţa, aşa cum apare aici, e mai degrabă măsura talentului de a comenta/scrie şi se măsoară în like-uri (oficial, neoficial se măsoară în “de regula nu-mi place finalul, il dau la refacut, urlu si la sfarsit pretind ca eu am pus toate poantele in text” ( http://www.dailycotcodac.ro/2011/03/serata-muzicala-dj-cotco-5/#comment-109863 ).

mie-mi place la nebunie… ce scrie în fundal!!! 😀
http://www.facebook.com/profile.php?id=1263717455#!/photo.php?fbid=1636314948773&set=a.1636314908772.2079464.1263717455&theater

@Dan1: Ma pregatisem sa sar si eu … ca de ce nu ti-a placut. 😀

@Dan1: Te rog să nu strici “surpriza” :))

@mifty: E bun? Seamănă cu Jedi Knight Jedi Outcast şi Jedi Academy (pe care le-am jucat cu mare plăcere pentru buna simulare a duelurilor cu săbii laser şi abilităţi ale Forţei)? 😀

@sebra: Esteeee! 🙂 Sa vedeti ce de like-uri o sa ne luam, noi, fetele, de acu’ incolo, de la N.A. :)) Numa’ sa nu i se urce la cap… 😉

Heeei! Off-topic, la Observatorul de noapte, unii s-au trezit cu un struţ (nu de-ala, daaa?) in fata casei… =))

@Cms: Cred ca nu ti-ai gasit momentul potrivit sa-l contraataci pe Dan1. :)) E mai interesanta coafura lui N.A.! Si mai corect, sintactica! =))

@Insignifianta: Insi, mereu în schimbare, neclar viitorul este, dar dacă un text la fel de lung pun eu azi, atunci turcul plăteşte
P.S. “E mai interesanta coafura lui N.A.”. Păi da, că doar o poză face cât o mie de cuvinte, nu? :))
P.P.S. NA, îţi stă foarte bine aşa, zîmbetul face restul 😉

@Cms: Esteee! Că, ca turcul, şi pistolul! =))
P.S. Bravo, bre! :-bd

@CMS: da, mai ales că eşti sith, şi ai “permis de demolare” la greu!!! 😀
şi am zis că lupţi cu 2 săbii??? 😀

@mifty: >:D< =P~ 😡 <:-P
P.S. Bine, luptam cu două şi în Jedi Academy, dar mie îmi place tot cu una, sunt aşa, mai monogam ;)) . Sincer, nu ştiam de continuări, am încercat K.O.T.O.R. dar am fost cam dezamăgit. Mulţumesc, mulţumesc, de trei ori mulţumesc! :))

Hihihi, va multumesc frumos, sunt imbojorata toata! 😀
De tuns n-a prea mai tuns, mai mult a reparat ce stricase cea de dinaintea ei.

Fooooarte draguta N.A, si freza frumoasa 🙂 dar nah, barbatii astia!!!

@RoseN – multumesc, Rose, abia astept sa castige si Dan1 un barbierit, ceva, sa vezi ce misto fac si eu de el ;))

Lumina laserului abia risipea tenebrele, în timp ce Dan se afunda tot mai adânc în interiorul spamului. Umbrele celor ajunşi aici i se încurcau printre picioare, încercând să-l atingă cu mâini de fum. Pe pereţi erau săpate adânc cuvinte interzise – blesteme, obscenităţi, regionalisme sau argouri. Onewalker ajunse să se întrebe ce căuta într-un loc ca acesta.
Şşş! Fuu! Şşş! Fuu! Zgomotul apăru fără veste şi Dan se opri, simţind atingerea părţii întunecate a Forţei. În faţa lui se ivi din negură o siluetă impunătoare, înveşmântată complet în negru şi purtând o cască lucioasă, ce-i acoperea chipul.
– Cine eşti, întrebă Dan, purtându-se mai curajos decât se simţea în realitate.
– Nu mă recunoşti, îl întrebă silueta.
– După îmbrăcăminte aş spune că eşti Adriana Metalista, cu probleme de Feng-shui, răspunse sfidător Dan.
Silueta rămase o clipă nemişcată, rumegând parcă ironia, apoi îşi duse încet ambele mâini spre cap şi-şi scoase casca cea neagră.
– Darth T0@der, icni Dan fără să vrea.
Era într-adevăr Lordul Întunecat din Spam, cel mai periculos adversar al cavalerilor Cotco-Jedi. Respiraţia sa şuierătoare păru să umple întunericul cavernei.
Dan luă poziţie de luptă. T0@der îşi aprinse propria sabie laser, roşie ca sângele, şi cei doi combatanţi începură să-şi dea târcoale.
– Am auzit că sunt studiat la Academia Cotco-Jedi, iar tu ai publicat nişte articole despre mine în Daily Council, i se adresă Lordul Întunecat lui Dan, în timp ce săbiile se încrucişau cu un sunet grav.
– Am crezut la început că eşti un erou, replică Dan. Mi-am dat seama în timp că nu eşti decât un spammer ticăloşit.
– Jul-Yoda şi Camionagiobi nu ţi-au spus niciodată ce s-a întâmplat cu tatăl tău, nu-i aşa?
– Mi-au spus destule, strigă Dan, înfuriat. Mi-au spus că tu l-ai ucis! A murit de plictiseală pe când citea al zecelea tău comentariu din acea zi, cu acelaşi conţinut.
– Nu, Dan. Eu sunt tatăl tău (dacă vă gândiţi că sună mai rău decât originalul în engleză, ascultaţi vă rog varianta în japoneză – http://www.youtube.com/watch?v=cbpslRxy8T0 – sau în portugheză).
Dan înlemni momentan, apoi se afundă plin de entuziasm în etapa de negare.
– Nu, nu e adevărat! Nu poate fi adevărat
– Cercetează-ţi sentimentele, Dan. Ştii că e adevărat, spuse T0@der.
– Nuuu, urlă Dan, disperat. Se simţea la fel ca Florin Piersic jr. care-şi uitase cheile în maşină. Nu eşti tatăl meu!
– Uăi, se auzi de undeva, de sus, vocea lui M3bis. Voi cei din spam, terminaţi cu gălăgia, îmi tulburaţi zeama din borcanul cu murături. Mergeţi dreacu’ la culcare!
Dan profită de întrerupere ca să treacă la etapa de evitare. O luă la fugă prin întuneric spre ceea ce îşi închipuia că este ieşirea, în timp ce respiraţia şuierătoare a lui T0@der se auzea din ce în ce mai slab.
Afară, sprijinit în continuare de piatra plină de muşchi, Jul-Yoda rodea vârful bastonului. Se lăsase de fumat şi căpătase acest tic care îl obliga să-şi schimbe bastonul la fiecare două săptămâni. Ca să mai treacă timpul în aşteptarea reapariţiei lui Onewalker, Jul-Yoda începu să-şi amintească cu plăcere propriul său test al tăriei de caracter, de acum aproape 900 de ani: o noapte în aceeaşi cameră cu prinţesa Briana. Ca să reziste tentaţiei, se apucase să numere aluniţele de pe spatele gol al prinţesei. Şi tot numărând aluniţele din amintire, pe Jul-Yoda îl fură somnul.

Sfârşit

Cu riscul de a ma repeta: =)) =)) =))

@mifty:
nu, steluța are legătură cu steluța de mare că doar nu degeaba a fost înspăimântată de psihopatu’ ăla de crevete (ca armă pentru auto-apărare, steluța umblă cu un țipar în poșetă). Da’ dacă stau și mă gândesc (și mă regândesc) s-ar putea ca între steluța și marina să fie o legătură.

@CMS: şi restului de doritori: pe FB e un fel de trailer jucabil, în care puteţi să vă faceţi idee de jocu’ ăsta.
trebuie şi menţionat că părerile de pe internet sunt unanime: force unleashed 2 e mai tare ca FU 1!!!
nu mă pronunţ până nu îl joc şi pe ăla…

P.S. în jumate de zi am ajuns la jumătatea jocului… e drept, pe “easy”.
sunt 4 nivele de dificultate, şi evident că ultimul se cheamă, suav, “sith”! 😀

@Adriana Popescu: asa sunt astia. acu’ iti vine sa-i impusti, peste doua minute fac un gest care te impresioneaza pana la lacrimi…

da’ cu un crevete psihopat fugit din Marea Neagră și găsit prin vestu’ ( cred ca merge și restu’ ) Europei, n-a fost știre la Observatoru’ de noapte? Ori, dacă asta e prea horror, macar un cârduleț de creveței delicvenți.

@Cms la aceste texte minunate likeuri am dat… Darth To@ader…=))

Despre Steluta , ce sa zic, a fost indusa in eroare de domnul Steve Ormerod, pe care biologii marini cu care am vorbit l`au caracterizat cu lehamite drept “biolog de apa dulce”.

Jul-Yoda nu trebuia sa numere toate alunițele: le numara pe o suprafață de câțiva centimetri pătrați și apoi făcea statistică.

@mifty: Am multe sechele pe tema asta 😀 . Păcat că la noile episoade lipseşte “scânteia” din seria veche. În ceea ce priveşte jocul, mă documentez chiar în momentul ăsta asupra seriei. Forţa fie cu noi toţi, că păsăricile de la mansardă nu sunt toate din aceeaşi specie :))

@Constantin:
Ai dreptate, ar putea fi si in sertarul biroului (Zorro știe).
Cam pe când un concurs de mimă cu creveți sau steluțe de mare?

@Ina_adevarata: Da, aici: http://www.dailycotcodac.ro/2011/03/pune-o-poanta-in-acest-text/#comment-105731 . Dar tu ştii ce răspuns ţi-am dat atunci? E valabil şi acum: Mulţumesc, ăsta e un like adevărat! 😀

@Adriana Popescu: Curat scurtă!
@Anonimu’ Mihai: Judeci! Dacă făcea aşa, Galaxia era împânzită de Cotco-Jedi purtând nume de familie Yoda-Caragea. Se strica echilibrul Forţei! :))

@Cms: Cui, ai plătit, bre? Să ştiu de unde să-mi revendic dividendele!

Gata, trebuie sa ne organizam. Toate nestematele astea de textulete ar trebui culese din comentarii si puse intr-o categorie speciala, “iote ce comentatori talentati avem” gen. Ar fi pacat sa se piarda!

Da, mai e! :))
Sau un “colţul comentatorului”, ceva.

@dan intaiu’ mergator – da, bai, ironicule care esti tu ironic! =)) da’i maaare cat o zi de post, te ratacesti prin el, va trebuie si voua un coltisor al vostru (eventual in care sa stati pe coji de nuca)