Lebăda albă, Lebăda neagră |
Julius Constantinescu
Black Swan, Darren Aronofsky, 2010
Sper că nu există printre cititorii Daily Cotcodac cineva care să nu fi fost măcar o dată în viaţă suficient de tâmpit încât să părăsească o femeie perfectă pe motiv că-l plictisea. Despre soiul ăsta de întâmplări, oamenii au păreri uşor diferite. Doamnele, de pildă, suferă, îşi dau ochii peste cap şi suspină cu nesfârşită tristeţe, umezindu-şi delicat buzele într-un lichior de nuci: „fetele bune n-au noroc…”. Privind cu oroare la fiinţa iubită care a ajuns acum să ocupe în lăţime aproape în întregime canapeaua, domnii desfac o bere şi conchid cu năduf: „prost am fost eu că n-am luat-o pe Maricica”. În fine, intelectualii vor puncta la o vodculiţă, cu detaşarea pe care doar înţelegerea profundă a lucrurilor ţi-o poate da: „păţăşti!”.
Exact genul de fată bună dar fără noroc este Nina, personajul principal din Black Swan al lui Darren Aronofsky. Este cea mai bună balerină a companiei şi speră – pe bună dreptate – să primescă rolul carierei în Lacul lebedelor – cel mai greu rol dublu posibil: Lebăda Albă şi Lebăda Neagră. Nina e însă exclusiv o Lebădă albă şi directorul companiei o anunţă că nu intenţionează să-i dea rolul – vezi tu, Nina, ai fi Lebăda albă perfectă, dar eu am nevoie de cineva în stare să fie şi Lebăda neagră… care poate seduce, subjuga, manipula, muşca… părăsi… tu nu ai nimic întunecat în tine… eşti perfectă… deci bună de nimic… Ca să înţeleagă şi rafinaţii intelectuali care citesc site-ul nostru – nu eşti curvă nici în pat…
De fapt, directorul companiei ştie foarte bine că rolul e al ei, încearcă doar să o manipuleze ca s-o transforme în Lebăda neagră de care are nevoie. Personajul e jucat de Vincent Cassel, care în viaţa reală a manipulat-o pe Monica Belluci să-l ia de bărbat – asta ca să vă faceţi o idee.
Transformarea Ninei din Lebăda albă în Lebăda neagră nu are, în ciuda unor mici proptele suprarealiste ale poveştii, nimic din ce nu s-a mai văzut. Loviţi din toate părţile, oamenii buni se înrăiesc. Mânaţi de ambiţie, oamenii îşi abandonează principiile pe drum. Jucând un rol, oamenii devin adesea una cu masca (bibliografie obligatorie: „Hristos răstignit a doua oară”, Nikos Kazantzakis – săptămâna viitoare vă ascult). Şi ultima, vă rog să mai luaţi o vodculiţă acum fiindcă asta chiar v-ar putea surprinde – totul are un preţ.
În cazul filmului lui Aronofsky, dacă e să mă-ntrebaţi pe mine, preţul plătit e finalul: fie scenariştilor li s-au terminat ideile (deşi mă îndoiesc), fie s-au gândit că drumul cel mai scurt spre Oscar e o scenă de zguduit gospodinele – aşa, ca în Titanic. Dar, să nu-i blamăm prea tare, în definitiv nici Berghicev și Ghelzer, autorii îndrăgitului libret, nici scumpul nostru Piotr Ilici n-au avut altă idee.
PS: Dansul Lebedei negre trebuie neapărat văzut la cinema, e fabulos. Oricum pe youtube n-o să găsiţi mai mult, producătorii şterg cu hărnicie scena asta.
Twitter
Facebook
mifty
Cms
RoseN
Costi
20 Februarie 2011 la 11:08 am
Ştiu şi eu? E periculos să fii orice fel de lebădă, în zilele astea. Ştiu, n-au primit România în spaţiul Schengen, da’ orişicât, puţină prevedere nu strică.
20 Februarie 2011 la 11:11 am
Poate ar trebui sa-ti iei si o lebada, si sa infiintezi si o rubrica de mimat cu lebede.
20 Februarie 2011 la 11:12 am
Singurul lucru mai plicticos decat baletul este un film despre balet. Şi poate patinajul artistisic, fratele retard din nord al baletului.
20 Februarie 2011 la 11:17 am
bravo Julius, te vaz si io impresionat de altceva decat de mirc.
20 Februarie 2011 la 11:24 am
Se culca cu directorul operei sa-i dea rolul?
Ajunge la performanta de a deveni curva macar in pat?
Imaginile sunt superbe!
20 Februarie 2011 la 11:28 am
Ceva nu e in regula cu DC. Textul promis al lui Eftimie s-a transformat intr-un comentariu- bun, totusi comentariu; textul lui M3bis se lasa asteptat de parca ar fi Opere Complete; Julius e intr-o pasa depresiva, generata probabil de marile adevaruri de pe blogul lui Bucurenci.
In conditiile astea, eu nu pot decit sa citez din clasici: trebuia sa ridem, sau cum?
20 Februarie 2011 la 11:31 am
M-am dus sa vad filmul dupa ce am vazut si auzit ca a castigat niscaiva premii, iar asta mi-a starnit curiozitatea: “Cat de misto poate sa fie un film cu balet si balerine?” Si este un film bun, pentru ca nu despre balet e vorba sau, mai bine spus, baletul este doar decorul. Mi-a placut mult cum a jucat Natalie Portman. Personajul ei este enervant de cuminte si de sfios, exact ca o moldoveanca venita pentru prima data la Bucuresti. Transformarea ei este previzibila, insa nu dispare interesul de a vedea cum se intampla.
20 Februarie 2011 la 11:37 am
@Amza
Lasa-ma sa inteleg, pesonajul Nataliei Portman este un fel de Miruna!
20 Februarie 2011 la 11:46 am
ăsta e film de văzut la viena.
20 Februarie 2011 la 11:48 am
Miruna incepe sa devina un arhetip, asa ca Ana lui Manole, mama lui Stefan cel mare sau Agripina!
Miruna reprezinta feminitatea, sensibilitatea, sinceritatea si curajul de a si le asuma pe cele anterioare!
Ma intreb, insa, daca e fericita cu notorietatea la care a ajuns!
20 Februarie 2011 la 11:59 am
Uite-asa se face ,sfios, trecerea de la National Geographics, la Romania Cultural!
Propunem niste premii constand in bilete la Balsoi Teatr, si pe urma sa ne vezi !
20 Februarie 2011 la 12:27 pm
Daca tema de azi e baletul, cred ca cea de saptamana viitoare va fi mai degraba Cuore. Si despre prieteni imaginari cand vorbim?
20 Februarie 2011 la 12:30 pm
Eftimie a fost ingrozitor de sincer!
20 Februarie 2011 la 12:42 pm
Baletul este interesant.
20 Februarie 2011 la 12:42 pm
ha! Julius a fost târât cu forţa la filmul asta!
ha-ha-ha! şi s-a răzbunat scriind cronica asta! ha-ha-ha!
şi acum îl recomandă călduros şi altora ca după aia să se distreze pe seama lor – hai, băi, ce voi chiar aţi crezut că mi-a plăcut mie un film despre balet? eu m-am dus că n-am avut încotro! dar, voi fraierilor v-aţi dus de bună voie, nuuu? eiii, hai că acum chiar mi-au dat lacrimile! de râs!!!
20 Februarie 2011 la 12:46 pm
Natalie Portman era singura potrivită pentru rolul ăsta. Chestia cu crescutul penelor în direct, pe scenă, trebuie să fie un efect secundar al căsătoriei cu Anakin Skywalker. Ca şi pendulatul între partea întunecată şi cea luminoasă a Forţei, desigur.
20 Februarie 2011 la 1:06 pm
Induiosator. Mai ales cand ma gandesc ca aceste probleme pe care le are Nina a fost nevoit sa le depaseasca si baiatul bun VanDamme inainte sa`i dea rolul din Dublu Impact.
20 Februarie 2011 la 1:12 pm
Brianna l-a convins pe Julică să-o ducă la film.
Brianna + Julius = love.
Data viitoare Julică alege tu filmul, du-o la Discursul regelui, e un film sărăcăcios, dar măcar mai ai şanse să zâmbeşti.
20 Februarie 2011 la 1:13 pm
Pentru suflete sincere si sensibile, pe BBC este o analiza a ceea ce inseamna sa fii musulman si gay in ziua de azi.
Andryusha, eu cred ca baletul este un efect secundar al căsătoriei cu Anakin Skywalker.
20 Februarie 2011 la 1:14 pm
Oamenii buni nu se înrăiesc, oamenii slabi se inraiesc; omul cu adevarat bun este echilibrat si asta il face puternic.
20 Februarie 2011 la 1:17 pm
specifica , la cinema 3D
20 Februarie 2011 la 1:22 pm
Lepka, oare lui Vandamme i-or fi crescut pene? Si daca da, unde?
20 Februarie 2011 la 1:41 pm
@kilroy: Balet a învăţat de la Obi Wan Kenobi, că era băiet mai educat.
20 Februarie 2011 la 1:46 pm
Apropo de balet?
http://www.youtube.com/watch?v=TvC6VS4Np4U
20 Februarie 2011 la 1:50 pm
@Ciprian,
nu cred că J. ar face una ca asta! adică să acompanieze doamne în vârstă la filme! fie ele şi prinţese!
@Andryusha,
ai dreptate! chiar de două ori – 12.46pm şi 1.41 pm!şi… eşti de vis, se subînţelege!
20 Februarie 2011 la 2:06 pm
@kilroy
Lui Van Damme nu cred ca i-au crescut pene, da’ stiu eu pe unu’, badita Mircica… astuia i-au crescut, l-au dat si la televizor; da’ mi-e rusine sa spui unde!
20 Februarie 2011 la 2:16 pm
oare de la lebada neagra i s-a tras lui natalie portman impuiatul?after doar lebedele albe fac oua
20 Februarie 2011 la 2:21 pm
Cre’ ca barbati-miu te adora azi. Mi-am adus aminte sa izbucnesc, de dimineata, ca, daca nu ma aduce la un balet in cel mai scurt timp, bag divort. A promis ca ma duce.
20 Februarie 2011 la 2:26 pm
@eftimie – N-ai pic de sensibilitate?! Citeste si tu nitel pe la Bucurenci…
20 Februarie 2011 la 2:47 pm
Vis-a-vis am o vulcanizare. Am văzut atâtea pene încât m-a pocnit dorul, l-am luat pe ăla micu’ de-o aripă şi l-am dus la “Lacul Lebedelor”. La copcă. La râme în cutia cu enzima Q10.
20 Februarie 2011 la 2:57 pm
cine ești și ce-ai făcut cu Julius?
20 Februarie 2011 la 2:59 pm
Cand eram in clasa a doua am cunoscut un baiat care facea balet. Era cu cativa ani mai mare ca mine si extrem de dedicat. Ii scanteiau ochii de pasiune cand imi vorbea despre balet. Eu stateam langa el, stergandu-mi mucii cu dosul palmei si ametind mingea cu talpa, miscand-o cate putin in toate punctele cardinale. Spre final a vrut sa ma atraga si pe mine la balet. Am simtit asta ca si cum niste mormoni mi-ar fi dat chilotii jos in spatele blocului, in uralele gospodinelor vizionare de la geamurile bucatariilor.
Un bou, sunt convins ca a ajuns un ratat jenabil. Eu de atunci am facut multe lucruri mari: am incercat sa joc fotbal la o echipa de langa Bucuresti (mergeam la antrenamente cu trenul personal 15 minute, asa ca a doua oara nu m-a mai prins nimeni pacolo), mi-am luat carnet de sofer pe toate alea – tir, autobuz – si pe viata mea de va mint, daca n-ar fi Romania o tara suptezvoltata, adica de cacat, ca sa ma inteleaga si aia cu mai putina scoala, mi-as lua permis si pe submarin. Sal
20 Februarie 2011 la 3:15 pm
credeam că sunt singurul bărbat căruia 3 (trei) generații de foste iubite i’au spus: “te mai uiți mult la baletul ăsta, că pe digi e meci!”
cât poate să reziste un om?!?
20 Februarie 2011 la 3:28 pm
@al_core,
remarcabil!!! 3- trei- generaţii de foste iubite – adică ai fost, pe rând sau concomitent, iubitul bunicii iubitei tale, al mamei iubitei tale şi, surprinzător, iubitul iubitei tale! asta înseamnă fix 3 – trei – generaţii!
ps nu mă mir că acum sunt toate ex-iubite! dă-i pe gsp! e balet!
20 Februarie 2011 la 3:30 pm
In sfarsit l-am vazut si pe Julius ingrozitor de sincer!
@prietena lui Julius: Eu inteleg ca sunteti suparata pe Julius pentru cadoul de VD dar nu va credeam in stare de atata cruzime, adeca sa-l obligati sa vizioneze Black Swan si apoi sa afirme (pe DC si Facebook) ca i-a si placut!
20 Februarie 2011 la 3:31 pm
@stephanie: vezi ca mai spunea cineva – filmul nu e despre balet.
20 Februarie 2011 la 3:34 pm
@Julius: bine ca vii tu sa-mi strici poanta…
20 Februarie 2011 la 3:40 pm
@Julius,
ti-o spun eu asa, ingrozitor de sincera, cum ma stii: pe nimeni de aici nu intereseaza despre ce e filmul ala. De ce nu ne lasi sa ne simtim si noi bine? E-te, vii tu sa ne spui despre ce e filmul! Bine ca esti tu destept…
20 Februarie 2011 la 3:47 pm
@Ina: De fapt el doreste sa observam ce tip profund este, cum intelege el angoasele personajului si cum citeste pana in adancul fundului sufletului Ninei.
Da, stiam, filmul este un thriller psihologic, iar genul asta de film nu este printre preferatele mele.
20 Februarie 2011 la 3:48 pm
Ca tot veni vorba de balet. Uite aici: http://www.seenandshared.com/swan-lake.html
De cand asteptam sa scrie Julius si despre balet sa va arat si voua.
Si acum analizati-mi in 250 de cuvinte acel video- relevanta lui referitoare la conceptul de leadership. In engleza, evindent.
O duminica linistita in continuare!
Ps: si pentru tine, Julius, e valabila analiza. Ca daca noi trebuie sa citim si comentam Kazantzakis, tu ar trebuie sa comentezi un videoclip marca Youtube.
20 Februarie 2011 la 3:50 pm
@ramona: e vecheeee
20 Februarie 2011 la 3:53 pm
@aisha: Nu e meritul meu, crede-mă. După ce vezi de suficient de multe ori seria “Gâlceavî-n Şer”, anumite conexiuni se fac de la sine…
20 Februarie 2011 la 4:00 pm
42 de comentarii şi încă nu i-a dat nimeni nici un like lui @Sebra. Nu ştiu dacă-mi place direcţia spre care se îndreaptă blogul ăsta…
20 Februarie 2011 la 4:02 pm
@anndryusha – Pai stam toti la panda cu like-urile, cum intra pe usa – cum o tintim!
20 Februarie 2011 la 4:03 pm
@N.A.: Păi, tu ai mai intra pe un site unde nimeni nu ţi-a dat, în prealabil, măcar un like?
20 Februarie 2011 la 4:04 pm
Julius, înţeleg unde baţi cu postarea asta despre balet, dar, iartă-mă că sunt atât de direct, nu semeni nici pe departe cu Bucurenci. Penultimul lui post, “Ispitirea cafelgiului”, e pur şi simplu fără comparaţie. Vorbeşte până şi urât mai frumos decât tine.
Adevărul e că uneori visez cu ochii deschişi cum ar fi ca Daily Cotcodac să fie preluat de Bucurenci. Like-urile ar fi sub formă de inimioare roz şi fiecare ar fi liber să dea câte vrea, după pofta inimii. M3bis i-ar citi lui Dan1 povestea lui T0@der la telefon, înainte de culcare. Însuşi T0@der nu ar mai fi chinuit în spam, ci pus să planteze 10 copaci şi apoi iertat. Noi toţi am fi de vis şi am scrie pe blog numai în hexametru. La final, vestala Miruna ar pune coroniţa de lauri pe fruntea celui mai merituos dintre comentatori, iar Eftimie, abstinent convins, l-ar servi pe învingător cu ambrozie (sau, după caz, cu ceai verde sau cafea). DJ Cotco, sub îndrumarea lui Raeţchi, ne va oferi spre ascultare doar corale bizantine şi muzică hippie. Doar Adriana Metalista va fi păstrată în stare naturală, pentru a arăta delicaţilor cititori ai Daily Cotcodac primejdiile care-i aşteaptă în afara blogului.
Aaa, şi încă ceva: comentariile reuşite nu vor fi întâmpinate de admin cu vorbe de genul “cam lung şi finalul e slăbuţ”, ci cu “când am citit prima oară textul, mi-au dat lacrimile; e un text îngrozitor de sincer!”
20 Februarie 2011 la 4:13 pm
@Julius
Eu sunt mai inceata. 
20 Februarie 2011 la 4:18 pm
@Cms: Privind lucrurile din perspectiva minunată pe care ai prezentat-o, încep să înţeleg substratul ascuns, abisal chiar, al postării lui Julius. Aşa cum filmul nu este despre balet, tot aşa nici articolul nu este despre film, ci descrie antiteza comentator bun- comentator rău, din blogosfera românească.
Cu alte cuvinte, este povestea romanţată a celor doi protagonişti de pe DC, (i-am nominalizat aici pe T.oader şi Dan1), atât de ingrozitor de ingenios asemănaţi cu nişte lebede balerine. Sau balerine lebede, mă rog. Sau, poate, numai lebede.
În fine, nişte gâşte mai mari, înţelegi tu…
20 Februarie 2011 la 4:23 pm
@Cms Ti-am dat un hexalike
20 Februarie 2011 la 4:41 pm
Mai, eu n-am inteles doua chestii din textul asta.
Intai, din cauza dublei negatii din prima fraza, nu am inteles daca Julius spera sa existe sau sa nu existe genul ala de cititori.
Apoi, nu am priceput cum aceeasi persoana poate scrie, in acelasi text o asa prima faza si un asa PS. Desi tind sa cred ca PS-ul e a lui Rashi, care il citeste pe ascuns pe Bucurenci. Sau aculta Holograf……
20 Februarie 2011 la 4:42 pm
@anndryusha – Dom’le, nu stiu, io nu am prealabil, deci nu ma pronunt. Plus ca nu-s din localitate.
20 Februarie 2011 la 4:46 pm
@lulu: pai, eu pot sa joc si Lebada alba, si Lebada neagra, pe ambele in ştrampi.
20 Februarie 2011 la 4:50 pm
Julius, nu-i asa ca ti-ar placea comentariul asta la postarea ta cu balet care nu-i despre balet?
“Anna 18 Feb 2011 at 12:22 am #
Ce frumos mai danseaza cuvintele tale prin zambetul meu…”
Bucurenci rulz!
20 Februarie 2011 la 4:51 pm
@Julius
Pai,asteptam filmuletul!
20 Februarie 2011 la 4:52 pm
@admin
Da, dar numai ca tu inca te transformi din cea neagra in cea alba. Sau macar incerci, ca PS-ul asta e singura dovada
Sa intelegem ca dupa ce Metalista l-a cam concediat pe DJ Cotco, vrei sa schimbi ochelarii aia cu strampii de balet?
20 Februarie 2011 la 5:20 pm
Daaaaa, Julius, ar fi ca un cadou pentru cititoare, ca tot vine 8 martie
In loc de striptiz!
20 Februarie 2011 la 6:17 pm
@N.A.: ai grija ce-ti doresti…
20 Februarie 2011 la 8:26 pm
Cred că mesajul subliminal ce se desprinde din cronica făcută filmului, e că orice
) atâta timp cât are un scop. Această cronică se adresează în exclusivitate bărbaților, în special necăsătoriți, eu am comentat doar din dorința de a vă ajuta să vedeți adevărul 
femeielebădă perfectă, diafana, sensibilă, etc. se poate transforma întrun personaj malefic, subjugator, manipulator, chiar și cu calități deosebite în pat (aici se cuvine să vă rugați și să sperați să nu-și manifeste aceste calități și-n patul altorap.s. Machiajul lebedei negre nu-i de metalistă?? Întreb și eu…
20 Februarie 2011 la 8:27 pm
Pfuiii…am lipsit o zi și m-ați băgat lângă T0ader???
T0adere, dai și tu o cafea, dacă tot m-au trimis lângă tine?
Acum văzui ce-a spus Andryusha. Cum, n-am primit niciun like până la ora asta????
20 Februarie 2011 la 8:39 pm
Kilroy, mulţuhex! Sau preferi să-ţi spun că eşti de hexavis?
Andryusha, sunt lebădoi toată ziua!
20 Februarie 2011 la 9:27 pm
Mai draga, e vreo problema daca eu citesc intai cartea (ca abia am primit-o) si dup-aia vad filmul? Nu de alta, dar am senzatia pregnanta ca o sa patesc ca la “Zbor deasupra unui cuib de cuci” Am citit cartea, am vazut filmul, iar dup-aia piesa. Iar imi final, imi venea sa-l bat pe Piersic, mama lui de indian
20 Februarie 2011 la 9:51 pm
Nu mai tin minte… a povestit cineva de scena cu sex intre lesbiene din film?
20 Februarie 2011 la 10:55 pm
@sebra – Deci upgradarea dintr-o lebada alba intr-una neagra tine de un drum pe la starea civila, bag sama…
20 Februarie 2011 la 11:33 pm
Stiu putin romanesc de la bunica mea din kisinau. mersi, julica, pentru suport. o sa te trec primul pe pomelnicul de multumiri de la Oscar. daca vii, te invit pe scena. I pup u.
21 Februarie 2011 la 12:22 am
Mai, Juli, o data intra Natalie Portman la tine pe blog si-atunci nu-i nimeni la moderare. De-aia se duce Romania de rapa!
21 Februarie 2011 la 6:54 am
@eftimie: Maxim am zis! Sau epic?
Bun, bun tare comentariu tau.
21 Februarie 2011 la 9:56 am
Daca vezi pe lac doua lebede. Cum iti dai seama care este lebada si care este lebadoiul. Sa va zic eu. Faci asa, iei o bucata de paine si o arunci pe lac: daca vine ea – e lebada, daca vine el – e lebadoiu’.
21 Februarie 2011 la 2:12 pm
Am vazut si eu filmul intre timp si doar atata vreau sa zic: ai fost mult prea dragut cu el, vecine, mult prea dragut.
21 Februarie 2011 la 3:01 pm
Pe cand Lebada alba, Lebada neagra in concursul de mima cu pisici? Harun AR cu tutu cred ca ar face oaresce trafic…
21 Februarie 2011 la 4:05 pm
[...] N-am înţeles de ce vecinul Julius a fost aşa amabil cu filmul. Bănuiesc că a avut de ales între “speli vasele, o săptămână, şi duci [...]