Escargotu’ de Crăciun este porcul cel mai bun
Ionuţ Şendroiu
În semn de protest faţă de avalanşa naţională de caltaboşi, cârnaţi şi sarmale m-am decis să mănânc melci la Paris (puteai să zici şi tu “din salariul de la Daily Cotcodac”, nu te durea gura – n.J.).
De la Tanti Elvira la Zaraza
Am plecat de la Bucureşti cu o aeronavă Tarom, botezată Brăila, probabil în amintirea alfabetului Braille, numit aşa în cinstea oraşului care s-a lăsat nimerit de un orb. După aproape 3 ore de zbor, am aterizat pe Charles de Gaulle, de unde am luat trenul spre Paris, fapt ce mi-a oferit şansa de a asculta Dunărea albastră, maltratată la două acordeoane de către doi tineri compatrioţi. Singurul pasager din vagon care a băgat mâna în buzunar a fost un mustăcios înconjurat de geamantane cu eticheta Aero Mexico, ceea ce i-a făcut pe cei doi ţigănuşi să se posteze imediat lângă el şi să atace cu aplomb Zaraza. Legătura neclar de subtilă dintre faimosul tango şi patria lui Banderas nu l-a impresionat deloc pe turistul mexican, care, spre dezamăgirea acordeoniştilor, nu îşi căuta prin jachetă câteva monezi rătăcite, ci harta Parisului, pe care şi-a întins-o tacticos pe o valiză.
După melci, printre rigi Crypto
Am coborât din metrou la Notre Dame, unde, încercând să îmi fac loc printre sutele de aparate foto, iphoane si smartphoane care focusau catedrala, am pozat un concetăţean obez care cerşea boem cu doi şorecari în braţe. “Ce sont mes bibelo, madame! Bi-be-lo!” explica el, cu accent dâmboviţean unor asiatice care se călcau pe picioare să-I fotografieze potăile. Scăpând din mijlocul milionului de turişti cu toate degetele de la picioare integre, am pornit pe Cheiul Senei spre Chatelet, unde am găsit ceea ce căutam: un bistro cochet, cu melci în menu.
Am comandat şase.
Cum se face gasteropodul
Cleştele de melci, pe care chelnerul mi l-a aşezat în faţă imediat ce a notat comanda, părea un instrument de tortură, aşa cum îl vedeam eu, cu turnurile catedralei Notre Dame, ţâşnind pe fundal, din spatele unor acoperişuri. Mai mâncasem melci cu circa 3 ani în urmă, în delta Nigerului – nişte moluşte negre cu cochilii mari cît mouse-ul unui calculator de birou – dar ăia se mâncau cu mâna, după standardele locale, nu era politicos să-i înţepi cu furculţa.
Am cerut un Grimbergen şi am început să fac cîteva flotări cu degetele de la stânga, pentru a-mi îmbunătăţi flexibilitatea. După nici jumătate de halbă, am tras concluzia că e mai uşor să mânuieşti cleştele de melci decît beţele chinezeşti.
Ca să vă reveniţi după dezgustătoarele fotografii ale sacoşelor pentru roşii, postate de Pircă, am ataşat cîteva imagini ale delicioaselor gasteropode, gătite cu sos busuioc, mărar şi usturoi.
Cred ca din salariul de la DC nu-i ajungeau dl. dr. nici sa-si ia o pereche de slapi sa poata alerga dupa melci.
“Am plecat de la Bucureşti cu o aeronavă Tarom, botezată Brăila, probabil în amintirea alfabetului Braille, numit aşa în cinstea oraşului care s-a lăsat nimerit de un orb.” – amuzant 🙂
Cred ca sunt deliciosi, aparatul dvs. a surprins foarte bine aromele si gustul. Ma duc sa-mi urez un Bon Appétit printre porcarii, ca asa mi-ai deschis o pofta.
La multi ani tuturor autorilor DC, celorlati comentatori si cititori. Un 2011 cu trafic cat pentru un cincinal. Petrecere frumoasa!
Doctore, ai zis că ai scăpat cu degetele de la picioare întregi… Important era să scapi cu portofelul întreg…
Totuşi, n-am înţeles mesajul ascuns al textului: Ai vrut să zici că din banii daţi de Julius pentru acest text ai putut să-ţi iei bilet de avion? Sau ai vrut să subliniezi că din banii daţi de Julius pentru textul ăsta ţi-ai putut permite doar 6 melcişori? 😀
ai dreaq carnati ce coaja tare are!
N’aş mânca din ăia 😀
@sebra Nici daca Hp-ul iti repara imprimanta? ;))
Eu as manca, daca nu-s buni ii intinzi bine in usturoi si ii inghiti miseleste. Arata tare bine melcisorii din pozele alea.
@sebra de ce sa nu mananci? poate erau niste melci gatiti in mod traditional ptr craciun…..deci erau de aia tinuti la fum si aveau si un pic de slanina=))
@Sebra
Dar din care ai mânca? Ăştia cu cochilie par totuşi mai normali decât limacşii… 😀
Să nu-i văd în cochilie. Că mă gândesc doar la “melc, melc, codobelc/ scoate coarne boiereşti…” :))
@Arsulici,
Îmi plăceau rapanele de la On Plonge.Numai că servirea cam lăsa de dorit.
@Sebra
Chestie de gust…
(PS Mie nu-mi plac deloc, nici melcii, nici scoicile sau alte moluşte)
@Sebra
Mie la On Plonge îmi place ciorba de văcuţă şi ceafa la grătar cu cartofi prăjiţi… 😀 🙂
@Arsulici,
Deci, cel mai bun melc e porcul :))
Am mancat pe vremuri melci autohtoni,preparati by myself.Nu pot spune ca nu mi-au placut,dar e al naibii de greu sa-i pregatesti.Asa ca merita sa platesti cand sunt facuti de altii.
Un an nou fericit tuturor!
@Arsulici: din salariul de la Daily Cot (cotu’ & pishcotu’) as fi putut sa urmaresc directzia vantului, in caz ca mi-as fi construit un deltaplan din cearceafuri si tricouri mai vechi, iar gasteropode mi-as fi permis doar culese personal din vreo livada de pruni, dupa metoda prezentata in Senatorul melcilor 😉
@Bear Grylls
De ce e greu să-i pregăteşti? Fug de pe grătar? Sar din oală? 😀
@Sebra
Just!
@Şendroiu
Lasă, doctore, că la anul îţi măreşte Julius salariul, şi-o să-ţi ajungă suma măcar pentru un pliculeţ de maioneză pt melci 😀
Textul asta e bun de citit in zilele de iarna. Te indeamna la mancare, muzica si la depanat amintiri. Eu asa am simtit:
-mi-a facut foame, iar im lipsa melcilor o sa caut ceva caltabosi. Maioneza sigur am. Si usturoi.
-Mi-a amintit de Dupa melci a lui Alifantis. Asa am rezolvat usor cu radio 3 net.
-Si mi-a starnit nostaligia dupa “drumurile noastre toate” cantate tot de doi compatrioti in metroul parizian.
@Arsulici: nu imi place maioneza, asa ca o sa-i maresc cheltuielile lui Julache nu aplicand pentru vreun salariu, ci refuzand sa-i mai fac cinste cu bere :)) )))
@Sebra&Arsulici
Cand am fost eu ultima oara la On Plonge, aveau in meniu muste. Nu glumesc. Erau acolo la propriu, ca in abecedarul lui creanga :). Desi imi promisesem sa nu mai calc pe acolo de multe ori, asta chiar m-a facut sa ma tin de cuvant 🙂
@Lulu
Muştele erau ca momeală pentru peşti de apă (că de ăia de uscat era plin, cu fetiţe cu tot… )
Dar mare diferenţă între muşte şi moluşte nu prea e… 😀
Sau tu eşti vegetariană şi de aia nu vrei muşte?
Pe mine la On Plonge m-a deranjat doar ritmul servirii… În fond stăteam la mare doar 3 săptămâni, mă grăbeam, ce dracu
Doc, da’ la melcii astia nu trebuia sa comanzi un vin (unii zic rosu, altii alb)? Nu e o impietate sa bei bere (si belgiana pe deasupra)? :))
Aaa da imi place subiectul. Pe cand studiam la Paris, asta in urma cu vreun an, zic sa fac si eu melci. Cumparam melci, facem la farce maison, sub stricta supraveghere a colegului Guy, si mama mama totul e gata. Vin colegii pe 24 in vizita, fiind si ziua subsemnatei, pun pe masa melcii. Toata lumea ii lauda. La final ma intreaba cum i-am incalzit, la care eu naiva si sincera raspund: la microunde.In acest moment toti invitatii mei mai de sange frantuzesc s-au schimbat sensibil la fatza.
Pana la urma s-au dedat la vin si n-au strambat nici la merele mele cu boudin blanc, facute ele pe argaz, dar mai gustoase decat ale colegului Guy, ca noi nu ne zgarcim la alcoolul din mere 😀
@Arsulici:Nu voiam sa provoc indigestie oamenilor de bine cititori de bloguri tocmai azi,dar iti spun la ureche:melcii sunt balosi si trebuie fierti MULT timp,apoi curatati de intestine si iarasi fierti…Asa-i ca te-am pus pe ganduri si ca ti-am taiat elanurile culinare?
@Bear Grylls
Stai liniştit, oricum n-aş mânca aşa ceva nici mort…
@Arsulici,
Mofturosule! =))
@Dan1: berea a fost ca aperitiv, sa beau ceva cat exersez cu clestele 🙂
Pentru melci am comandat un pahar de vin rosu (La Baume Syrah)
Se stie, cine mananca melci de Anul Nou alearga tot anul!
Doctore, frumoşi melci, ai un emetiral?!
La multi ani, DC!
domnu’ doctor,
stiti dumneavoastra ca aproape jumatate din melcii pe care ii gasiti in Paris…vin din crescatoriile romanesti??
LA MULTI ANI!!
Ai batut atata drum pana la Paris, in loc sa iti iei foarte frumos o shaorma de la Dristor… ntz, ntz …
@Alinuta – stiu, tocmai de-aia am cerut melci: sa stimulez cumpararea de produse romanesti!
@Sebra – apropos de melc melc codobelc: cand vezi un carnat nu iti amintesti de ce 3 porcusori cantand “Cine se teme de lupul cel rau”?
@V3nt0R: repet, eu nu iau salariu de la Daily Cot 😉
@toata lumea: dragi cotcodaci eu va zic la multi ani si ne auzim pe la anu cu aceleasi glume bune
hopa…ca eu abia acum incep sa rationez…si deci, va vedem diseara la turn???
@alinuta
Vrei să ne vezi aruncându-ne din vreun turn?
@Doc,
Când văd cârnaţi, mi-aduc aminte cum m-am luptat eu cu un porc de 90 de kile (cu ani în urmă, că între timp m-am învăţat minte) şi-mi trece 😛
hopa din nou…inca unul la Paris???….da’ s-a mutat redactia cu totul??
(hmmm…nu stiu de ce am o senzatie ca se fac bani grei pe seama eforturilor noastre de a citi articolele voastre )
@sebra
“porc de 90 de kile”? Era fotomodel? =))
@Alinuta
Stai liniştită, că nici nu sunt la Paris, nici n-am fost vreodată la Paris, prin urmare nici nu m-a repatriat Sarko din Paris, şi nici nu fac parte din redacţie… sunt doar un comentator…. cu prea mult timp liber, că-s de serviciu la telefon şi aparatul se încăpăţânează să rămână mut…. Dar de era musai, găseam turnul primăriei, numai bun de aruncat din el pe tarabele cu dulciuri din faţă…. 😀
@Dan1,
În neamul lui, aşa părea, dar mie mi s-a părut imens!!! :))
@Dan1: sebra a zis 90, nu 90/60/90 😉
@Doc,
Pe Dan1, l-au luat
gânduriletastele pe dinainte 😉@sebra & Doc
Un porc de 90 de kile mi se pare mie
aschilambicsuplu! Imi imaginez ca avea si un gât lung si subtire! =))Ma facusi curioasa, don’doftor, scarboseniile astea sunt singurele pe care nu le-am gustat, cred. Ma duc sa caut pe langa bloc.
@Bear Grylls – da’ la masina de spalat – daca-i bagi la un program de bumbac, basca o prespalare, or fi mai usor de facut? 😀
@Sendroiu: si dupa ce ai mancat melcii, ce le-ai zis alora? “No acuma, dupa gustarica asta, aduceti la baiatu’ o ceafa de porc si un mujdei de usturoi!” :))
@Arsulici
eu sunt relativ linistita mereu…:).. si stiu cu cine vb (desi nu prea comentez, citesc site-ul), deci stiu ca nu faci parte din redactie…dar faci parte din comentatorii obisnuiti (in directia aia bateam eu)
iar la partea cu turnul, ti-as fi propus o sincronizare :)…dar a trecut moda saritului de pe Eiffel…acum se poarta aruncatul in fata matroului – cam 3 astfel de incidente saptamanal. Oamenii astia chiar nu stiu sa isi taie venele/spanzure singuri la ei casa.
Doc, să nu uiţi să-i ceri lu’ Julică mărire de salariu pentru la anu’! Am auzit că Eftimie a luat şi primă de Crăciun! 😀
hai s-aveti un an nou! 😀
sa beti pana nu va doare capul maine! .. si chiar mai mult decat atat!
Io vă urez ca şi la anul să aveţi comentatori aşa faini ca noi =))
trebuia sa pozezi si maxilarele cazute ale celor doi virtuozi ai acordeonului cand mustaciosu a scos harta si nu bani…
@ALL LA MULTI ANI :d SI AM O NEDUMERIRE
Băi, cine compune toate micropoezioarele alea (re)transmise prin SMS şi mass-uri pe post de urări de bine? E cineva angajat full-time? Le compune în timpul anului şi de sărbători doar stă cu burta-n sus şi-şi colectează drepturile? Sau e ocupat până peste cap doar de sărbatori compunând texte poetice dar insipide în loc să se bucure de sarmale şi piftie? Sa nu spuneti la nimeni dar eu cred ca e cineva de aici de la Daily Cotcodac :)) sa fie domnul P ?
@je
Nu, e Hrusca! =))
@Dan1 multumesc marea enigma a fost rezolvata 😀
1. când cineva recomandă vinu’ roşu în loc de bere, are întotdeauna un like de la mine.
2. dom’ doctor s-a angajat ca Aumădoare pe sondă cu şpaga dată din banii câştigaţi ca redactor DC!!! 😀
3. sebra, ţi-ai schimbat avatarul??? UAU. iar. şi din nou.
4. alinuta, fii deschizătoare de drumuri: aruncă-te de pe tocuri!!!
5. Juleux (şi restul proprietarilor de pisici locali), iată o listă de cărţi pe care sigur n-aţi citit-o:
…
lasă, mai bine căutaţi lista pe blogea lu’ moa… mai ştiţi adresa??? 😀
@mifty
da, mai, pifty, ai ghicit: nu am dat shpaga sa ma angajez medic pe sonda 😀
In legatura cu vinu’ rosu, sunt situatzii in care berea merge, pur si simplu, mai bine (de exemplu, heringul crud cu mushtar, ceapa, marar si ridichi – o specialitate traditionala scandinava – se haleste cu bere, nu cu vin rosu). In cazul de fata, am comandat Grimbergen ca aperitiv si am asociat melcii cu La Baume (un vin rosu din Sudul Frantei).
Noroc ca nu toata lumea este interesata sa primeasca un like de la tine, incearca sa te obisnuiesti cu asta :))
Dom’le,am mancat si eu melci la Paris,dar mi i-au servit fara cochilie.A venit chelnerul cu un fel de tigaie groasa cu 6 adancituri-in fiecare adancitura de asta era cate un melc-sau o bucata de melc.Am luat chiar de 2 ori ca mi-au placut !In zile diferite,nu in aceeasi zi.Aia cu usturoi mi-au placut,aia cu verdeata nu prea.Neavand cochilie mi-au dat o furculita normala.Sa-i reclam la protectia consumatorului ?
Doc,
In primul rand la multi ani!
Acum vine intrebarea: ti-au crescut coarne sau ti-au iesit ochii din cap dupa o asa experienta? Ma refer la cea culinara, desigur! Esti sigur ca ce ai pozat tu acolo pe farfurie nu erau bucati din sorecarii lu’ nenea ala din fata de la Notre Dame? Cel putin mie asa mi se pare…bine, prin vreo 6 beri…Hai sa fim sanatosi!
Farfuria aia e murdara tare 🙂
@buboo: pe masura ce cochiliile sunt mai goale, farfuria e mai murdara, ceea ce, zic eu, e normal 🙂
(am observat ca farfuriile din care mananc eu se murdaresc: tie nu ti se intampla asa?! 😀 )
Domn doctor… nu lucrezi steril domle … strici reclama la maioneza , susti exportu pe bani putin si profit mare la alte tari … exporti informatie si inteligenta gratis … sa mai spun ? poi se poate domnle ? si sa nu uit .. distrugi spiritu national de porcusari domnle … tradareeeee…. :))