Evenimentul zilei de ieri

9 decembrie 1594: Se naşte Gustav Adolf, fondatorul superputerii suedeze

Radu Pircă
Acum mai bine de 400 de ani, ducelui Carol Vasa, vărul regelui Suediei, şi soţiei sale, Margaret Leijonhufvud (afară de cazul în care numele înseamnă “frumuseţe neasemuită” sau ceva de genul ăsta, e clar că părinţii nu prea au iubit-o) li se năştea un copil blond şi dolofan. Dacă aceste lucruri s-ar fi petrecut mai aproape de timpurile noastre, copilul probabil că ar fi câştigat Eurovisionul şi s-ar mai fi vorbit despre el şi în ziua de zi (cel puţin, Ricky Dandel şi Horia Brenciu ar fi vorbit). Aşa, a devenit cel mai mare rege din istoria Suediei, astfel că aproximativ 10 din 10 europeni – şi chiar mai mulţi români – habar nu au cine a fost.

Cum în familia regală suedeză opţiunile în materie de nume se limitau al Carol, Gustav şi Sigismund (cel din urmă, probabil pentru copiii care nu erau cuminţi), micuţul a fost botezat Gustav iar, după o matură chibzuinţă, şi Adolf, ca să poată fi deosebit cumva de celelalte două duzini de Gustavi din neamul său. Câţiva ani mai târziu, tatăl lui l-a dat jos de pe tronul Suediei (presupun că i-a slăbit euroşuruburile) pe văru-său, un Sigismund pe care supuşii săi îl urau, şi s-a încoronat, devenind Carol al IX-lea. Carol a murit însă când Gustav Adolf avea doar 17 ani şi tânărul i-a urmat pe tron, moştenind trei războaie: cu Danemarca, Rusia şi Polonia. Da, exact cum a păţit şi Carol al XII-lea – suedezii nu-s lipsiţi de originalitate doar în materie de nume.

La începutul veacului al XVII-lea, când pe tron mai era încă odiosul Sigismund (foto), cu care ne vom mai întâlni, Suedia era o putere de mâna a treia. În 1611, la urcarea pe tron a lui Gustav Adolf, fiecare dintre vecinii ei avea motive să vrea să o cucerească. Danemarca, de care suedezii deveniseră independenţi cu mai puţin de un secol în urmă, îşi dorea din tot sufletul să pună din nou mâna pe fosta ei posesiune, şi ce ocazie mai bună decât venirea la putere a unui rege tânăr şi fără experienţă? În Polonia ajunsese pe tron Sigismund, cel alungat de suedezi, deci n-are rost să vă mai explic motivele. Cât despre ruşi, pe ei îi deranja foarte tare faptul că Suedia le bloca legăturile comerciale cu vestul Europei. În plus, când au avut ruşii nevoie de motive ca să-şi dorească să cucerească pe cineva?

La fel ca şi Carol al XII-lea, şi Gustav Adolf (foto) s-a ocupat, imediat cum a ajuns pe tron, de danezi. Războiul cu aceştia mergea foarte prost – mai multe fortăreţe importante fuseseră pierdute iar armata şi flota suedeză păreau să exceleze doar în folosirea steagurilor albe. În 1613, Gustav a reuşit totuşi să încheie o pace mai mult decât onorabilă, ajutat şi de faptul că regele Danemarcei se plictisise de război şi ar fi vrut să se întoarcă acasă, unde-l aşteptau amantele şi cei 26 de copii nelegitimi. Următorii au fost ruşii; împotriva acestora, trupele suedeze avuseseră mai mult succes, poate şi din cauză că Rusia trecea printr-o perioadă de anarhie, neavând nici măcar un ţar pe tron. Carol al IX-lea avusese ideea să-l înscăuneze pe Gustav la Moscova, dar planul picase, mai puţin din cauza vreunui mare succes militar al ruşilor cât a lipsei de apetit pentru vodcă a prinţului. În 1614, odată terminat cu danezii, Gustav şi-a îndreptat atenţia asupra războiului cu ruşii, care trena de câţiva ani, şi i-a bătut în repetate rânduri tot în jurul Narvei (v-am mai spus că originalitatea nu e punctul forte al oamenilor ăstora). În 1617, ruşii şi-au dat seama că arma lor tradiţională, frigul, nu prea funcţionează în cazul acestor duşmani, aşa că au încheiat şi ei pacea – de data asta, una extrem de avantajoasă pentru Suedia, care a primit toate posesiunile ţarului la Marea Baltică, o sumă mărişoară de bani şi dreptul de a păstra toate prăzile luate în cursul războiului (din păcate, astea fuseseră deja băute în cea mai mare parte).

Pacea cu polonezii s-a dovedit însă cel mai greu de obţinut, dat fiind că Sigismund tot mai trăgea speranţă să revină pe tronul Suediei. În 1621 trupele lui Gustav, de acum călite în războaie, au cucerit Riga, un port prin care trecea peste o treime din comerţul Rzeczpospolitei şi în următorii ani au pus mâna pe toată partea de nord a ţării, profitând de faptul că în timpul ăsta polonezii aveau treabă cu turci, în războiul despre care e vorba în Neamul Şoimăreştilor (sigur vă mai amintiţi, erau vreo două paragrafe cu bătălii printre descrierile alea frumoase). Abia în 1626 a reuşit Sigismund să-şi facă timp liber pentru a se ocupa de neamurile sale din Suedia, şi atunci a fost bătut măr; de pildă, în bătălia de la Wallhof Gustav Adolf a învins o armată poloneză de vreo trei ori mai numeroasă aproape fără a pierde niciun om. Sigismund, disperat, a făcut rost de nişte generali mai competenţi şi, pentru orice eventualitate, şi de o suficiente steaguri albe şi în următorii ani a reuşit, cu greu, să oprească înaintarea armatelor suedeze care mai aveau puţin până să cucerească întreaga Polonie (foto jos). În 1629 Gustav şi-a dat seama că mai are treabă şi în altă parte şi a semnat un armistiţiu cu Sigismund, prin care polonezii îi cedau o mare parte din nordul ţării, cu tot cu Riga, şi acceptau să-i plătească diverse taxe de trecere prin Marea Baltică.

Astfel, în mai puţin de 20 de ani, Suedia devenise superputerea Europei de Nord: Rusia era îngenuncheată, Polonia depindea economic de bunăvoinţa lui Gustav Adolf, care putea oricând să-i taie rutele comerciale cu Occidentul iar Danemarca devenise încet-încet o putere de mâna a doua. În acelaşi timp, însă, niţel mai departe, în Imperiul German, izbucnise un război şi mai atractiv pentru regele Suediei. O dispută pe motiv de drepturi constituţionale în Cehia se transformase rapid într-un război deschis între statele germane catolice, în frunte cu însuşi împăratul din dinastia de Habsburg şi cele protestante, în frunte cu nişte indivizi destul de incompetenţi. Regele Danemarcei le sărise deja în ajutor şi fusese bătut de trupele împăratului; aşa că acum singura speranţă a protestanţilor era Gustav Adolf. Însă cum şi-a găsit gloria şi sfârşitul regele Suediei în acest război care a durat treizeci de ani, veţi afla altădată…

Share:

25 comments

  1. Sare'n Ochi 9 December, 2010 at 13:31

    Gustav nu-i șvedul acela care a-ncasat bataie de le Sinkiewici in Potopul, coproductia cu Moise, Guran Moise?

  2. Tweets that mention 9 decembrie 1594: Se naşte Gustav Adolf, fondatorul superputerii suedeze » Daily Cotcodac -- Topsy.com 9 December, 2010 at 14:08

    […] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, Béranger. Béranger said: Ce Djuvara, ce Boia… Pircă! RT @JuliusDC: 9 decembrie 1594: Se naşte Gustav Adolf, fondatorul superputerii suedeze » http://bit.ly/gdMnI4 […]

  3. Ciprian 9 December, 2010 at 14:14

    Ar trebui ca dupa un text din asta sa publici si unul despre efectele unui pumn de aspirine, sau mai bine lasa-l pe Sendroiu, poate ne daruieste si el un text, asa ca de sarbatori.

  4. ionel gigel 9 December, 2010 at 14:28

    N-are legatura. Da sunt in franta si totul e blocat si sunt nevorbit de dimineata. Auzi cota istorica de zapada : 10 cm.

    Pai iarna trecuta in Rahova erau 100 si tot nu m-am enervat asa ca astazi.

  5. Ina 9 December, 2010 at 14:31

    Sa stii ca pe wikipedia zice ca s-a nascut pe 19 decembrie, iara nu pe 9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Gustav_Adolf. Noi ce sa intelegem?

  6. Dan1 9 December, 2010 at 14:32

    @ionel gigel
    Adicatelea tu vrei sa spui ca iarna i-a luat prin surprindere şi pe drumarii francezi? =))
    @Ina
    Wikipedia stinks! Pirca stie! Uite si dincoace: http://en.wikipedia.org/wiki/Gustavus_Adolphus_of_Sweden

  7. Ina 9 December, 2010 at 14:33

    Ehhh… pardon, versiunea in engleza zice ca pe 9.

  8. Iulian Rinder 9 December, 2010 at 14:36

    Domnu Pirca, apreciez inca odata eleganta si stilul cultural a lu matale. Plecand de la batalia de la Nerva, ieri, la batalia de la Ohaba, unde am doborat niste multe beri cu Efu, va transmit un mesaj.
    !)Pentru dl. Julius: nu, nu vreau sa castig concursul facut de dvs. deoarece am inteles ca platesti cafeaua. Da berile, maestre, berile cine le plateste?
    2) Fiecare Craciun are Grinch-ul lui La noi se numeste Stefan Banica Junior, baiatul care se gelatineaza pe ecran pentru a ne spune ,subi-suba, tra la la, la multi ani si dati-mi bani, Isus e bancomat si am iesit ( de Craciun) din rahat”
    3) Orice miliardar normal la cap isi doreste un copil. De exemplu unul-una de 16-17 ani cu care sa se joace a batrana, secretara de 22-23 de ani, cu catusele de plus cand filmeza mosu langa bradul flescait.
    Totusi, marja de eroare, chiar si basoldinei de nevasta-sa trebuie sa-i puna ceva sun capota jeepului unde e ascuns bradul. Un stripar mic de Craciun. Cu un numar mai mare in pantaloni decat ala de anul trecut.
    4) Asa ca domn Pirca spunei lui domn Julius ca nu conteaza daca da si niste beri. La urma urmai, vorba unui amic de al meu imaginar, ,,daca iti arde casa, te mai uiti la gard”?

  9. ionel gigel 9 December, 2010 at 14:38

    @Dan1

    I-a luat tot ce se putea sa-i ia pe drumarii francezi. inclusiv prin surprindere. Si nici astia p’aici nu au cauciucuri de iarna. E marfa.

    Da auzi stire : Cota istorica: 10 cm de zapada.

  10. Dan1 9 December, 2010 at 14:47

    @ionel gigel
    Latinitatea dom’le, cum nu se dezminte ea, vezi!? =))
    Apropo de cauciucuri de iarna, ian stai sa verific eu ceva!

  11. anndryusha 9 December, 2010 at 14:57

    Am o dilemă: să stau în continuare şi să mă screm, poate-poate reuşesc să comentez ceva despre Gustav Adolf, sau să achiesez cu entuziasm la topicul deschis, cu atâta generozitate, de @ionel gigel?

  12. ThoR 9 December, 2010 at 15:18

    daca gustav asta dadea de o oaste vasluiana inarmata cu baltage de la articolul de ieri clar nu avea nicio sansa….pun pariu ca isi baga picioarele in ea domnie si pleca undeva la all inclusive

  13. Dan1 9 December, 2010 at 15:23

    @ThoR
    Si înarmatâ şi cu nişti poloboaşi cu jân! Se-nfraţeau! :))

  14. Pirca 9 December, 2010 at 15:26

    @Ina
    9/19, stil nou/stil vechi. Wikipedia in romana se pare ca foloseste in continuare calendarul iulian.

  15. Dan1 9 December, 2010 at 15:31

    @Pirca
    Nu, diferenta intre calendarul iulian si cel gregorian nu e de 10 zile (19-9=10) ci de 14, din câte stiu eu (ex: 7nov – 25oct = 14). Diferenta de aici e clar de la o tasta apasata din greseala. =))

  16. silavaracald 9 December, 2010 at 15:32

    Propun scoaterea unui manual alternativ de istorie cu varianta Pirca.
    (S-ar putea să mai fi propus cineva chestia asta, dar cum de la unele lecții postări am mai lipsit, sper să nu-mi săriți în cap.)
    Cine e pentru? Cine e contra? Se abține cineva?

  17. Dan1 9 December, 2010 at 15:39

    @anndryusha
    Achieseaza-te, ca aud ca iar vine un cod galben! Uite si-un like, ca sa fie achiesarea mai entuziasta! :))

  18. Pirca 9 December, 2010 at 15:44

    @Dan1
    Diferenta creste cam un an in fiecare secol. La sfarsitul veacului al XVI-lea, diferenta era de 10 zile.

  19. Dan1 9 December, 2010 at 15:48

    @Pirca
    Mda, ai dreptate, asa e! O zi in fiecare secol! Ma rog, cu regula de 3 simpla ar fi 19 : 14 = 1,35 zile/secol.

  20. anndryusha 9 December, 2010 at 15:49

    @Dan1: Prea târziu. Deja mă screm ce să spun la articolul cu instalatorul… =))

  21. V3nt0R 9 December, 2010 at 19:24

    Ma enerveaza cand raman ultimul. Daca as comenta primul la fiecare articol as avea probabil mereu cele mai multe plusuri. Acum deja orice poanta as vrea sa o scriu este si 10 comentarii mai sus.

  22. Dan1 9 December, 2010 at 21:41

    @V3nt0R
    Da’ poti sa incerci! :))

  23. Ina 9 December, 2010 at 23:10

    Hooopaaaaa!!!! Mai e o Ina pe aici!
    Pirca, vezi ca eu sint Ina aia care admira priceperea cu care iti ucizi personajele principale, nu Ina asta care te corecteaza, da?
    Oricum, fazele astea cu “decesul prin violenta- in episodul viitor” ma dezamagesc teribil, asa ca te las cu cealalta Ina, sa te puna la punct.

  24. Dan1 10 December, 2010 at 09:28

    @Ina (cea cu avatarul cu post-it-uri :)))
    Credeam ca o sa spui: Eu sunt aia inalta, frumoasa si eleganta! =))

  25. 22 decembrie 1790: Ruşii cuceresc Ismailul şi omoară mai toţi locuitorii » Daily Cotcodac 22 December, 2010 at 13:37

    […] unui boier descins dintr-un strămoş suedez care-şi părăsise patria sătul de războaiele lui Gustav Adolf. Paradoxal, stră-strănepotul său avea să fie cel mai mare comandant de oşti rus şi unul […]

Leave a reply