Evenimentul zilei de ieri

30 noiembrie 1700: Bătălia de la Narva

Radu Pircă
Puţini oameni în istorie au exercitat o fascinaţie atât de mare în timpul vieţii lor şi au fost apoi atât de complet uitaţi precum Carol al XII-lea al Suediei. La începutul secolului al XVIII-lea era glorificat ca un nou Cezar, care va schimba Europa; la sfârşitul veacului, lumea îşi amintea de el doar ca subiectul unei cărţi de tinereţe a lui Voltaire. Mitul lui Carol al XII-lea s-a născut la Narva şi s-a stins câţiva ani mai târziu în stepa îngheţată a Rusiei, acolo unde şi alţi mari cuceritori şi-au lăsat mai târziu miturile.

La începutul veacului al XVIII-lea, frumoasa ţară de unde ne vin azi mobila greu de asamblat şi trupele pop penibile era o superputere imperialistă. Armatele suedeze câştigaseră practic pe cont propriu Războiul de 30 de ani (mă rog, cu ajutorul francezilor, deci, cum ziceam, pe cont propriu) şi o mulţime de alte războaie mai mici şi aproape cuceriseră Polonia şi Danemarca. Ce nu reuşiseră să cucerească era inima vecinilor lor care, atunci când, în 1697, pe tronul Suediei a urcat un băieţandru de 15 ani, s-au unit pentru a-i împărţi regatul. Tânărul Carol al XII-lea (foto) s-a trezit astfel că, la vârsta la care alţii epuizează pornachele, el trebuie să învingă Danemarca, Polonia şi Rusia.

Danezii, cel mai apropiat şi teoretic, şi cel mai periculos al membru al coaliţiei anti-suedeze, s-au dovedit de fapt cei mai uşor de bătut. Folosind o strategie întrebuinţată în general împotriva francezilor, Carol le-a atacat direct capitala în august 1700, silindu-i să capituleze pe loc (trebuie totuşi spus că danezii, nefiind francezi, nu i-au cedat jumătate din ţară cu această ocazie). Regele Suediei avea acum mână liberă să-i bată pe ruşi.

Pe vremea aceea Suedia stăpânea şi actualele ţări baltice, cucerite în războaiele de care vă spuneam la început. Ţarul Petru cel Mare nu era însă încântat de această situaţie, care pe lângă că-l făcuse vecin cu o superputere extrem de agresivă (pe atunci, Suedia era considerată mult mai periculoasă decât înapoiata Rusie), îi mai şi tăia accesul la Marea Baltică, de care Petru avea nevoie din motive strategice, dar mai ales pentru a face comerţ cu statele occidentale. Ca urmare, în vreme ce Carol îi bătea pe danezi, Petru începuse deja să asedieze Narva (în Estonia de azi), una dintre cele mai importante fortăreţe – şi porturi – suedeze la Marea Baltică. 35.000 de soldaţi ruşi au înconjurat Narva, apărată de o mână de suedezi; dar trupele ţarului erau complet lipsite de experienţă – nemulţumit de tradiţioanala armata feudală a Rusiei, Petru începuse recrutarea unei forţe militare moderne abia cu câteva luni în urmă. Mai mult, soldaţii erau supăraţi că ţarul îi pusese sub comanda unor ofiţeri străini pe motiv că niciun general rus nu ar stăpâni noile tactici folosite în vest. Petru însuşi îi lăsase conducerea armatei lui Charles de Croÿ, un mercenar belgian cu un renume excelent, dar care nu mai participase la o bătălie de vreo 10 ani şi nici nu vorbea vreo limbă pe care soldaţii săi să o înţeleagă.

Deznodământul a fost previzibil. În noiembrie, Carol a debarcat în apropiere de Narva, cu 20.000 de soldaţi. N-a avut însă nevoie decât de mai puţin de jumătate dintre ei pentru a-l bate pe de Croÿ. Profitând de o furtună de zăpadă care-i împiedica pe ruşi să tragă (Carol a aflat după bătălie că recruţii lui Petru oricum nu apucaseră să înveţe să ţintească), suedezi au năvălit pur şi simplu peste poziţiile inamicului din jurul Narvei. Prima linie a ruşilor a luat-o la fugă aproape fără să tragă niciun foc şi a antrenat şi celelalte linii după ea. Doar regimentele de gardă ale lui Petru au rezistat eroic mai mult de o oră, în principal pentru că aveau de apărat proviziile şi rezervele de vodcă ale armatei. Podul pe care au încercat să se retragă ruşii, cu duşmanul pe urmele lor, s-a rupt sub greutatea fugarilor şi câteva mii de oameni s-au înecat. Supravieţuitorii care au ajuns pe malul celălalt au dat vina pentru dezastru pe ofiţerii străini şi i-au linşat fără milă, şi pe bună dreptate: mulţi dintre ofiţeri erau francezi şi ar fi trebuit să-i înveţe măcar să se retragă ca la carte. De Croÿ a avut noroc şi a căzut prizonier; la el şi vreo 20.000 de soldaţi de-ai săi – atât de mulţi încât Carol a trebuit să-i elibereze, fiindcă nu avea destui oameni ca să-i păzească. Suedezii au sărbătorit apoi cu rezervele de vodcă capturate.

Această victorie, considerată de contemporani incredibilă, a dat naştere mitului invincibilităţii lui Carol al XII-lea, mit în care în cele din urmă şi regele a ajuns să creadă, aşa că a decis să invadeze Rusia. Dar despre această invazie, în care şi-au găsit sfârşitul şi gloria lui Carol, şi superputerea suedeză, în altă zi…

Share:

25 comments

  1. Dan1 30 November, 2010 at 12:34

    Anul viitor, pe vremea asta o sa scrii: “30 decembrie 2010: Batalia de la MTV”! =))

  2. Cougar 30 November, 2010 at 12:43

    petru cel mare ăsta e bun de patron de echipă de liga întâi: face lot de juniori la echipa mare şi aduce antrenor străin şi stătut.

    hai dozatorul! (dacă nu funcţionează votul pozitiv pentru dozator, fiţi români până la capăt: intraţi la voltaj şi daţi vot negativ. da, se poate.)

  3. Dan1 30 November, 2010 at 12:53

    Scuze, noiembrie, vrusei sa zic! Vezi, ma luai cu dozatoru’ si gresii!

  4. Dan 30 November, 2010 at 13:04

    Au astia numai 30 in fata, hai ca se poate:
    http://concurs.mtv.ro/15ani-de-top/index.php?uid=511531

  5. Cougar 30 November, 2010 at 13:09

    de la un kilometru se vede că e mânărie. voltaj e-n faţă, nu? e, aţi auzit voi, de când e concursul ăsta, să voteze cineva dintre cunoscuţi (mai ales ăia online) cu voltaj? nici eu. de unde tragem concluzia: ori suntem noi prea elitişti şi nu ne-nvârtim în orice societăţi, ori ăia de votează cu voltaj sunt nişte zombies în carne şi oase, care doar mormăie satisfăcuţi când îşi ronţăie propriul creier. şi, cum ambele-s perfect adevărate, e clar mânărie.

    bun, şi dacă nu iese dozatorul, uite jucărie nouă, cu MULT mai multe butoane (mai precis, 4): http://concurs.profm.ro/trupa-trupelor/

  6. Dan1 30 November, 2010 at 13:14

    @Pirca
    Na, ce postezi tu si ce comenteaza ei! N-aaaai ce sa le faci!

  7. Ciprian 30 November, 2010 at 13:16

    @Dan1
    Carol asta oricum a fost ca Dj Boros. Doar cativa au mai auzit de el. Asa ca toti sunt ontopic. :))

  8. Dan1 30 November, 2010 at 13:21

    @Ciprian
    Da’ macar nu era ungur! :))
    Oricum, suna ciudat “Prima linie a ruşilor a luat-o la fugă aproape fără să tragă niciun foc şi a antrenat şi celelalte linii după ea.” Sigur erau rusi? Ca mie-mi aduce aminte de altceva! =))

  9. anndryusha 30 November, 2010 at 13:23

    Stau şi mă minunez cum or fi cucerit ruşii Rusia, din moment ce toţi ăia care au încercat, după, n-au reuşit, şi nu neapărat datorită vitejiei armatei ruse. Asta e ca în bancul ăla cu doi tipi care discută peste o stradă aglomerată:
    – Băi, tu cum ai făcut de-ai reuşit să traversezi?
    – Păi, eu m-am născut pe partea asta…

  10. asteris 30 November, 2010 at 13:24

    Daca acest Carol se facea presedinte era mai eficient. Monarhia e slaba si se vede ca suedezii n-au invatat nimic din istorie. O tin langa punand rege dupa rege. Si nici Turcescu nu se mai astampara ( el cu Norvegia…)

  11. Ciprian 30 November, 2010 at 13:26

    @Dan1
    Doua posibile explicatii:
    1. Rusii s-or fi taiat la stomac de la buzum.
    2. Suedezii au venit imbracati ca la parada gheilor. :))

  12. Dan1 30 November, 2010 at 13:31

    @Ciprian
    Sau niste batalioane de francezi deghizati i-au imbatat si le-au luat locul, sperând sa se acopere de glorie se distreze pe câmpul de lupta. =))

  13. Ciprian 30 November, 2010 at 13:36

    Asa s-a remarcat si Ivan Turbinca.

  14. asteris 30 November, 2010 at 14:27

    Eu nu inteleg ce-au avut suedezii cu rusii; mai bine ne atacau pe noi ca aveam acum si imn de circulatie internationala: Ace of Base !

  15. Dan1 30 November, 2010 at 14:40

    @asteris
    Asa, poate o sa avem “Dozatoru'” ca imn! =))

  16. asteris 30 November, 2010 at 14:53

    @Dan1:

    Si ce-ar strica ? Cu Desteapta-te romane nu tine!

  17. giana 30 November, 2010 at 14:55

    măi, lăsaţi dozatoarele şi concentraţi-vă pe lecţia de istorie! Dan1, dacă mai comentezi în timpul orei, pe lângă subiect, te scot la tablă! 😛

  18. asteris 30 November, 2010 at 15:02

    comenteaza pe langa Dozator!

  19. Tzica 30 November, 2010 at 16:02

    ehhmmm…buni si francezii la ceva, totusi…desi am o vaga banuiala ca nu pierd decat atunci cand vor ei…altfel nu imi pot explica …infrangerea de la Stalingrad (de ex)…daca rusii ii mai aveau la suflet pe francezi (pe vremea lui Tolstoi se pare ca analizau, gandeau in franceza chit ca vorbeau rusa)nu pot fi convins ca germanii au avut francezii lor!! (sau oarece influente franceze)

  20. Etnobotanicele, moartea din dulapul cu vopsea » Daily Cotcodac 30 November, 2010 at 16:27

    […] mai scris şi altădată despre etnobotanice, dar cum era clar că azi n-o să facem trafic cu nu ştiu ce bătălie a lui Pircă (mă, tu chiar nu înţelegi că lumea vrea să citească despre viaţa lui Nil Sinaitul, nu […]

  21. Claudiu 30 November, 2010 at 16:31

    Pirca, scrie si tu despre Nil Sinaitul, sau asa ceva:P

  22. Balşoi Piotr 30 November, 2010 at 16:51

    Bre, guleai Pirkov,

    Vîi text minciunov esti. Şvejii n-au bătut, golubcik! Iereau beţi gospodinii şi când svejii au venit urlând la noi cî cicî au pus dija mînurile lor pi vodka noastrî, s-o făcît balşoi buluc. Maladeţ, vitiejii or dat buzna să vază de nu cumva îi chiar pravda strigarea svejilor.
    Mno, guleai Pirkov, rău îi cî şinii o ajuns primu’ la vodki, o verificat să nu hii apă în loc de şei trebe, şi or beut ca porcii, ‘tvoi matiu de mârşavi!
    Ş-oricum, pi spaima şeia di viskol, şei se mai faşi, cî nu si vidia ţava flintii di viforniţî.
    Îi fîcîturî capitalistî victoria lui Carlov şela, l-om pîcîlit mai poi ca pi frantuz, Bonparti, care tot aşiea o spus cî ne-o betut la Borodino. Phii, şi colcăialî o fo’ ş-acol…
    Bre Pirkov, dacî mai vîri voroavii d-astiea di spaimî ş’ neadivăr, o să lăsăm prin testament nu sî s-ntindî Maica Rossia pîn la Mariea Nieagră şi pisti Nicredincios, ci în loc, gaz nicevo să vă mai deie, când s-o descoperi.
    Panimaieşi?

  23. oltenasul 30 November, 2010 at 21:20

    aoleu, alt serial. pun pariu ca in ultimul episod, in ultimele clipe de viata, carolic afla adevarul: era ruda cu celebrul mc frobisher, un personaj demn de/a fi rememorat 🙂

  24. dyers_eve 1 December, 2010 at 03:54

    Da’ n-ai zis si cum a reusit sa-i bata pe polaci; sau n-a mai fost nevoie, ca s-au dezmembrat singuri, dupa obicei?

  25. 9 decembrie 1594: Se naşte Gustav Adolf, fondatorul superputerii suedeze » Daily Cotcodac 9 December, 2010 at 13:18

    […] şi tânărul i-a urmat pe tron, moştenind trei războaie: cu Danemarca, Rusia şi Polonia. Da, exact cum a păţit şi Carol al XII-lea – suedezii nu-s lipsiţi de originalitate doar în materie de […]

Leave a reply