Postul nu e post destul

Despre filozofia companiilor

Julius Constantinescu

Acu’ vreo doi ani, mă sună Pircă să-mi ofere o slujbă – era şef la o revistă care a sucombat între timp, vă las să ghiciţi singuri de ce.

– Mă, avem nevoie de cineva care să scrie cam patru texte pe zi.

Am precizat că Pircă îmi oferea slujba asta ca nu care cumva să credeţi că hărnicia mă recomandase pentru acest job.

Şi ca să fie oferta ispititoare până la capăt, precizează:
– Nu trebuie să fie haioase; doar ironice.

Cum ar veni, îmi dădeau bani degeaba. Un amănunt – trebuia să mă duc zilnic la redacţie.
– Da’ de ce, mă, n-aveţi internet?
– Asta e filozofia noastră, toată lumea trebuie să vină la serviciu.

Urăsc în general companiile, iar pe cele care au o filozofie cu atât mai mult. Cât despre Pircă, l-aş fi călcat în picioare.
– Şi unde aveţi sediul?
– În piaţa Domenii.

Îi explic că am de schimbat un metrou şi un autobuz ca să ajung acolo şi că aş putea foarte bine să folosesc acest timp scriind. Bineînţeles că asta nu s-ar fi întâmplat, dar, dacă Pircă şi compania pe care o reprezenta operau cu principii, trebuia să mă cobor la nivelul lor.
– Presupun că aveţi şi program fix.
– Exact. 9-18.
– Să ştii că eu mă pot trezi la 7, dar sper că după aia nu aveţi şi pretenţia să mai scriu ceva. Şi textul pentru ziar când l-aş scrie?
– Păi, dacă mergi pe burtă, îl poţi scrie aici.

O concesie, chiar mică, e mai mult decât nimic. Probabil ar trebui să deschid rapid un joc dacă vine şeful, să nu mă prindă scriind în timpul programului.

Deja începusem să cam intuiesc valorile care confereau forţă companiei reprezentate de Pircă şi m-am dus la sigur:
– Presupun că la voi în clădire nu se fumează.
– Aşa e. Nu se fumează decât în grădină.
– Mă, zic, voi nu l-aţi angaja nici pe Hemingway.
– Aşa e. Noi nu angajăm tipi cu tendinţe suicidale.

Share:

14 comments

  1. WaTzaP 13 September, 2010 at 19:40

    AHAHAHAHA

    Te-a cam ars Pirca la faza asta. Da’ te razbuni tu..

    ps : totusi n-a spus nimic de baut

  2. vizy 13 September, 2010 at 20:03

    Muama nene, a pus Pirca bicul pe tine, dar nu i-a iesit :))

  3. m3bis 13 September, 2010 at 20:04

    Şi mă mai cerţi că nu scriu! Nţ, nţ!

  4. sebra 13 September, 2010 at 20:14

    N-ai pomenit pe ce leafă, sau deja nu mai contau detaliile astea minore? :))

  5. costin 13 September, 2010 at 20:41

    sebra: de unde crezi ca a invatat J. sa plateasca cu felicitari si sincere felicitari? Alea sincere probabil erau prima de Craciun.

  6. JULIUS 13 September, 2010 at 20:58

    @sebra: jur ca nici n-am intrebat de salariu. pentru mine, principiile sunt mai presus de bani.

  7. BugsNanny 13 September, 2010 at 21:10

    Partea buna e ca nu aveai tendinte suicidale.
    Partea proasta e ca asta se intampla acum doi ani, si intre timp tendintele s-au mai schimbat.

  8. sebra 13 September, 2010 at 21:10

    @Julius,
    Principii pe care nu le-ai încălcat nici pe DC :)). Costin are dreptate, de acolo ţi se trage :))

  9. mifty 13 September, 2010 at 21:51

    partea proastă e că se cheamă “suicidare”, nu “suicidale”!!!
    partea şi mai proastă e că măcar aşa nu rămâneai încuiat în casă, fără ţigări!!!

    şi am ghicit de ce-a sucombat revista: nu m-au angajat pe mine!!! 😛

  10. andreic 13 September, 2010 at 21:55

    principii, principii dar fara bani?

  11. alexnicolae 14 September, 2010 at 08:53

    Julius, in acest text, face o analiza din propria perspectiva asupra reactiei pe care o are un patron, un fel de sef, cand angajatii mustesc de revolta ca nu primesc bani. Patronul, in acest caz, la fel ca in toate cazurile, porneste o ampla cruciada de exemple, de sfaturi, toate provenite din experienta proprie, prin care aduce un elogiu propriei organizatii, denigrand in aceste caz politicile sanatoase ale altor companii, care au prostul obicei sa ofere si bani. Comentariul la text, citat:” @sebra: jur ca nici n-am intrebat de salariu. pentru mine, principiile sunt mai presus de bani.”(cap1. paragraf 6) releva misterul catre cititorul neavizat si ridica o parte din corola de minuni a lunii astfel incat putem sa aruncam o privire. Opera literara are cu o atat mai mare valoare cu cat este inspirata din fapte reale, peste fondul documentar adaugandu-se si suprapunadu-se o puternica expresie artistica, asigurand o tusa de expresivitate, prin care, suntem siguri, acest text va ramane in constiinta muncitorimii cultivate. Inchei, cu indemnul ascuns pe care il putem considera o concluzie: la scris(sau citit) nu la munca!

  12. Ramses3 14 September, 2010 at 10:29

    Si Pirca din spatele sefului:
    – pfoai, eu ii intind o mana de ajutor da el… sa-mi cada tigara in bere, nu alta!

  13. nkm 14 September, 2010 at 13:11

    mno…acum inteleg de ce nu-l platesti pe Pirca..
    da` cu ceilalti ce ai?

  14. N.A. 14 September, 2010 at 21:35

    Da’ Pirca de cat timp te cunostea? :))

Leave a reply