O. Eftimie și 4mall

Mă contactează Julius C. pe messenger să mă întrebe dacă am primit banii ce părere am despre textul Demascarea lui Julius C, care nu este unul și același cu “Defăimarea lui Paganini”, ultimul fiind un roman (Paganini – violonist și compozitor italian; nu atât de faimos ca Evagrie Ponticul, dar relativ cunoscut – n.J). Citesc pe sărite postarea și aflu că bunul meu amic Julius (pe care l-am văzut prima oară acu’ două luni la Roblogfest, dar și atunci eram destul de făcut) este defăimat în mod ordinar şi asemănat cu preşedintele chel al patriei noastre. (more…

16 mai
1938 În New Jersey ia fiinţă prima societate de protecţie a animalelor, lucru pe care opinia publică îl aștepta de multă vreme, pentru că nu era normal ca, în secolul XX, animalele să mai fie tratate la fel de rău ca negrii.

Ovidiu Raeţchi

Ca să vedeti cum lucrează Julius: mă sună acum vreo trei săptămâni, mieros, si îmi oferă nebănuita sansă de a-i scrie cronicile literare de week-end. Pe lângă valoarea îndoielnică a condeiului meu, cândva-Divinul are două obiective mârsave. În primul rând, i s-a acrit de creativitate si în week-end, când traficul e slab si trebuie să dea curs (aparent agasat) presiunilor prietenei de a merge în mall, la film. În al doilea rând, vrea să-l rezolv cu o duzină de probleme juridico-edilitaro-administrative (trebuie să stiti că Julius, în ciuda aparentelor de intelectual abstrus, e mereu implicat în certuri cu politisti, vecini, primari, inspectori de la gaze; plus că are o nevroză cu parcările, vrea vreo opt locuri pe numele său si pe urmă e mereu în alertă că i se ridică masina); si ce mod mai bun de a se asigura că nu uit să-mi fac datoria fată de el decât ăsta – să mă momească cu o cronică de carte?

Constient de toate aceste dedesubturi (altfel bine disimulate de Julică, un Richelieu al on-line-ului românesc) mă pun totusi pe treabă, asumându-mi profilul cenusiu si lipsit de sex-appeal al recenzentului cultural. Ce credeti că face, la schimb, cândva-Divinul? (more…

Locul I – Sincere felicitări

Nu se acordă

Ne pare rău, dar comentariile voastre din ultima săptămână au fost cel puţin la fel de anoste ca textele noastre, așa încât nu prea am avut de unde alege un câștigător. Asta ne îngrijorează, pentru că Daily Cotcodac își datorează în bună măsură traficul faptului că, spre deosebire de alte site-uri, aici comentariile sunt de regulă mai haioase decât posturile. În speranţa că a fost doar un incident izolat, vom considera această săptămână cu texte slabe și cititori lipsiţi de umor drept un mic omagiu adus Academiei Caţavencu.

Locul II – Felicitări simple
Petrov: “multam mult de carte, domnu’! am constatat ca e foarte usor sa agati cu carti in baruri” (more…

Deschidem acest week-end mai mult muzical decât cultural (nu sunt convins că reușesc să-i mai păcălesc pe Pircă și Raeţchi să scrie vreo recenzie – sunt cam bosumflaţi, cică oricum nu citește nimeni; chiar nu înţeleg ce-i atât de greu, când intraţi pe Daily Cotcodac să citiţi o glumă cu moldoveni, să lăsaţi un comentariu și la textele de cultură ca să creadă că vă interesează – de pildă, aţi putea scrie “Extraordinar!”, am văzut eu pe TVR Cultural, la Patapievici, că ăsta e cuvântul cel mai des folosit de către intelectuali. Închei aici această paranteză aproape pirciană rugându-vă încă o dată: dacă îi duc de nas și week-end-ul ăsta să scrie vreo recenzie, lăsaţi-le neapărat un comentariu de genul “Extraordinar!” sau “Admirabil!”) cu o piesă pentru domni (da, Pircă, are sens, dacă excluzi paranteza și recitești ce e scris înainte de ea o să vezi că se leagă; acum înţelegi cât de greu ne vine și nouă când te citim?). (more…

Julius Constantinescu

Au ocupat locurile din capătul vagonului, s-au strâns să încapă toţi pe cele două banchete aflate faţă în faţă și acum, că s-au aranjat bine aici, în colţișorul lor, discută de una, de alta.

În Apuseni, casele se întâmplă să fie una pe dealul aista, alta pe dealul cela, vecinii se strigă hăulind – așa ajung moţii, pe nesimţite, să strige unul la altul și când se întâlnesc pe drum. Așa hăuleau și moţii noștri în acceleratul de Satu-Mare, ca și cum între ei, deși stau strânși unul într-altul, tot o vale sau o coastă de deal ar fi fost. (more…

Groparu

Io abia azi mi-am luat verighetele. Inca nu am costum si pantofi de mire, dar sunt relaxat – e plin Clujul de magazine cu treninguri noi.

Două păţanii:

1. Magazinul Central, “un loc în inima Clujului”. Fiţe. Vânzătoare severe. Săru’mâna! Săru’mâna. Săru’mâna??? Alo, tanti??? Heeelllooooo! Tu, doamnă!!! Aşa, vă mulţumim că ne băgaţi în seamă. Putem vedea un pic verighetele astea? Da, drăguţ. Astea sunt toate mărimile? Aha. Cât durează să le modificaţi să ni se potrivească pe geget, să le gravaţi? (Continuarea o puteti citi pe blog la Groparu… )

Vivi Floricica

Știți cum toarce pisica? E, cam așa se auzea și la noi în cameră. Când mă uitai mai bine, Balonu sforăia de n-avea aer. Îl strigai repede pe ta-su:

-Bă, hai să auzi cum sforăie fii-tu!

Veni el, se uită, începu să râdă, după care îmi zise:

- Vicule, și lui de ce nu-i dai un picior? (more…

Dr. Ionuţ Şendroiu

- Ai numărul ei de telefon?
Julien privea absent două fetiţe cu coafură afro, care se jucau cu o păpușă albă, aproape cheală, lângă stiva de navete de cola sprijinită de zidul cârciumii. Aeroportul din Luanda era în reconstrucţie, în vederea apropiatului campionat african de fotbal, care urma să înceapă luna următoare, aşa că a trebuit să mergem pe una din străduţele de vizavi, în căutarea unui bar în care să bem o cafea.

Aeroportul „Quatro De Fevereiro” din Luanda nu este situat undeva în afara orașului, precum aeroporturile din Europa, ci este situat chiar în Luanda, într-un cartier. Probabil că luandezii care își potrivesc ceasul după cursa de Frankfurt se află într-o polemică permanentă cu cei care și-l potrivesc după aterizarea Ethiopian Airlines. Cum ieși din aeroport, ajungi pe o strada obișnuită, cu frizerie, cârciuma, rufe întinse la balcoane și butic cu de toate, inclusiv cu cetăţeni stând pe trotuar, sub umbrela din faţa buticului, la o bere. Diferenţa e că, în loc de seminţe, ei ronţăie un fel de alune prăjite într-un amestec de sare, zahăr, piper și (more…

Julius

Moți din Brad, în acceleratul de Satu-Mare.

- Blaju’!, anunță rotofeiul care ocupă locul de lângă fereastră.
Apoi se apleacă și cercetează cu privirea peronul pustiu, însă, negăsind nimic demn de atenție, se întoarce spre tovarășii săi și dezvoltă subiectul:
- Însamnă că am trecut de Cluj.

Toropeala care se înstăpânise de o bucată de drum se risipește ca fumul; pe dată, vagonul se însuflețește.
- D-apăi n-am trecută, că Cluju-i după.
- ‘nainte! Îi ‘nainte. Întâi vină Cluju’, după ceea Blaju’. (more…