Eftimie & Julius

Dintre toţi protestatarii din ultimele zile, cei care prezintă un potenţial cu adevărat periculos sunt pensionarii (angajaţii de la stat, logic, întârzie la miting, când ajung îşi beau cafeaua şi citesc ziarele pe mobil, iar apoi dau o fugă până în oraş să-şi rezolve nişte probleme personale, deci, în total, le mai rămâne cel mult o oră pe zi să facă efectiv grevă). Gândiţi-vă doar că, în urmă cu două luni, pensionarii veniţi să le ia o bormaşină la nepoţi au călcat în picioare o bătrânică într-un magazin de bricolaj din Iaşi, cu ocazia unei promoţii.

Aceşti pensionari de mulţime au fost pregătiţi pe vremea lui Ceauşescu (more…

Până acum, am evitat cu bună ştiinţă să scriem despre reducerea salariilor, în ideea că poate ne citiţi de la serviciu şi nu vreţi să vă indispuneţi aducându-vă aminte unde sunteţi (deşi, logic, dacă pierdeţi vremea pe net, unde aţi putea fi dacă nu la serviciu?). Ne facem totuşi datoria şi vă întrebăm dacă vreţi sau nu să scriem despre măsurile luate de guvern şi mişcările de protest din ultimele zile – nu vă faceţi însă griji, nu vom ţine cont în nici un fel de opinia voastră. Aşadar, întrebarea la care vă rugăm să răspundeţi astăzi este:

 Loading ...

Ovidiu Eftimie

Anul acesta, fiind criză economică, am decis să-mi petrec concediul în ţară. Am căutat pe net, soţia a căutat prin agenţii turistice şi am găsit Hotelul Germisara din Geoagiu Băi. Pe net, arăta destul de bine.

All inclusive, două piscine, tratament balneoclimateric (e bun la mahmureală), sală de fitness, castelul Huniazilor prin preajmă, părea fain. Preţul, şi ăla, era ok. Deja mă vedeam lenevind la marginea piscinei, cu o bere în mână şi un julvern în cealaltă. Atâta doar că mă pune nevastă-mea să caut mai departe pe net ceva de genul “Cum e la Hotel Germisara?”(formularea exactă o s-o dea Julius la următorul text cu google). (more…

Dr. Ionuţ Şendroiu

Julien avea faţa unuia care îşi petrecuse revelionul la Tanacu.
Mi-a povestit că a fost cu Monique la un bistro din cartierul lui, în seara dinaintea zborului spre Bruxelles. Ea a fost extrem de horny, a dărâmat cu ţâţa dreaptă un pahar de vin roşu, în timp ce se sărutau, s-au urcat în taxi clătinându-se, ea cu pata de merlot întinsă pe jumătate de piept, el cu degetele vinete de la vinul din sutienul ei. La el în apartament au mai băut o sticlă de vin, plus una de şampanie (more…

Blogonovela doctorului Șendroiu a ajuns astăzi la final. Va reuşi Julien să treacă peste drama despărţirii de Stephanie şi se va culca, în sfârşit, cu Monique? Se va întâmpla oare ceva cu adevărat dramatic în final? Tolstoi, Dosto, pregătiţi-vă să luaţi notiţe!

Ultimul episod, la 14.20.

Pircă şi Julius

- În memoria lui Ronnie James Dio -

Cel mai plăcut aspect ale decesului unei personalităţi culturale, fie ea vedetă rock sau regizor de scurtmetraje de artă finlandeze, este că brusc toată lumea descoperă cât de mult îi aprecia opera. Cu două-trei zile înainte ca personalitatea să moară, pe când avea doar leucemie, ciumă bubonică sau lupus (asta e o boală de care am aflat de la doctor House, pentru care e la fel de comună ca răceala), nimeni n-ar fi intrat nici măcar pe Demonoid să-i pirateze opera, iar foştii colegi de liceu spuneau despre el: “Ratatul ăla? (more…

Daily Cotcodac a depăşit astăzi un milion de vizitatori. Înainte să deschidem o sticlă de şampanie (de pălincă, Eftimie, aşa e, ne-am exprimat noi greşit) şi să chiuim: “Zoso, Tolontane, la o parte, terminaţilor!”, să vedem şi cum am reuşit asta:

- jumătate dintre cei un milion de vizitatori sunt de fapt Julius care intră de pe ip-uri diferite; îl veţi recunoaşte, chiar dacă postează sub diverse nume, după faptul că lasă cam acelaşi comentariu: “Să scrie numai Julius, că el ştie, restul sunt de umplutură”.

- o altă parte e formată din postacii lui Raeţchi şi subalternii lui Eftimie de la ziar; pot fi recunoscuţi cu uşurinţă după comentariile gen “Julius, chiar te plăteşte cineva să scrii plictiselile astea?”, “Trebuia să râd, sau cum?” sau “Înainte scriai mai bine, da’ acum te-ai prostit de tot”.

- un procent important îl reprezintă piraţii din Angola. Ei sunt cei mai mari fani ai doctorului Șendroiu – nu ratează nici un text al acestuia şi visează, desigur, să-l întâlnească într-o bună zi pe autorul lor preferat. (more…

Julius Constantinescu

Când nu sunt un pensionar odios care denunţă cu voce sugrumată de indignare specula neruşinată din piaţa Berceni, sunt o mână-spartă fără pereche.

Iată-mă aşadar sâmbătă seara la Marks & Spencer, magazinul meu preferat – dacă nu ştiţi, la Marks & Spencer preţurile sunt atât de mari încât, în mod normal, ar trebui să scriu texte mult mai bune ca să-mi permit să mă-mbrac de-acolo.

Doamnele vor înţelege cel mai bine mica mea problemă la cumpărături: cât de cumplit e să ţi se ofere opţiuni. Ar trebui să existe un singur articol, disponibil într-o singură culoare, de o singură mărime, ca să izbutesc să ies în mai puţin de o oră dintr-un magazin; altfel, chiar şi Claudia Schiffer dă disperată cu pungile de pământ: “Să mor io, Julius, prefer să ne uităm cum pierde Craiova decât să mai merg cu tine la shopping!”.

Car cu hărnicie în cabina de probă cam la doi baloţi de haine (more…

Groparu

E foarte mult de zis şi mai mult de scris, iar vreme nu prea am, că mă car în Tenerife să stau cu borta la suare şi să ascult manele la telefon pe plajă, să oripilez turişti nordici cu obraz subţire.Voi lipsi de la lansarea oficială a trupei Maya, din păcate, dar presimt că voi recupera io cu băjeţii!

Nunta a fost 110% tot ceea ce mi-am dorit vreodata – si credeti-mă că sunt foarte exigent la capitolul ăsta. Am făcut caterincă cât am putut de oricine, şi nimeni nu o putut să-mi zică nimic, că eram mire. (Continuarea o puteti citi pe blog la Groparu… )