Micii giganţi ai literaturii ruse |
Julius Constantinescu
Presupun că numele Feodor Sologub nu vă spune absolut nimic. E un scriitor rus (logic, chinezi cu numele ăsta sunt foarte puţini) contemporan niţel şi cu ţarul, niţel şi cu puterea sovietelor. Şi niţel şi cu Dostoiesvki şi Tolstoi, un caz tipic de ghinion la ruşi: literatura rusă a dat lumii atâţia scriitori mari, încât printre ei au trecut aproape neobservate talente pe care, dacă le-am fi avut noi, de pildă, ne-am fi lăsat plini de mândrie în fiecare an plasa la coadă la Nobeluri. Ca să mă susţin, vi-i înşir din memorie pe primii care îmi vin în minte – şi vă jur că nu mă ajut deloc de google: Dostoievski, Tolstoi, Turgheniev, Goncearov (părintele lui Oblomov, idolul putorilor şi, deci, şi al meu), Gorki, Ilf şi Petrov, Soljeniţîn (lăsaţi Arhipelagul Gulag, aia are mai mult valoare de document, nici Goma nu scria mai rău; citiţi-i “O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”), Şolohov, Bulgakov, Pasternak, Gogol, Puşkin, Esenin. Am un lapsus şi nu-mi amintesc un laureat Nobel, sunt sigur că a mai luat un rus Nobelul – v-am promis că nu mă uit pe google. Pe Andrei Makine nu-l trec la ruşi (cu toate că, deşi şi-a scris primele două romane, în fundul Siberiei, direct în franceză, editurile pariziene nu l-au publicat până n-a pretins că le-a tradus din rusă, ca să-l poată prezenta publicului pe “exoticul scriitor siberian”). L-am uitat pe Cehov, îmi cer scuze.
Câteva exemple de scriitori foarte buni care n-au avut loc mai în faţă de alde Tolstoi şi Dostoievski: Leonid Andreev (celebru în viaţă, aproape anonim după moarte – sunt curios dacă Franz Kafka ar fi făcut schimb cu el), Viktor Astafiev (a luat, prin anii ’60 parcă, Premiul de Stat al URSS, un fel de al doilea Nobel – cu menţiunea că pe atunci Nobelul nu era luat de Gerda Muller), Valentin Rasputin, Vasili Şukşin (“Călina roşie” – poate aţi citit măcar filmul) sau, că de la el ne-am luat, Feodor Sologub.
Eu vă recomand “Demonul meschin”* al lui Sologub, un soi de Caragiale, dar cu ruşi – mai profund, ceva mai îngăduitor şi, să mă scuze nenea Iancu pentru impoliteţe, cu valenţe universale.
PS: L-am uitat pe Lermontov. Iartă-mă, Mihail Iurievici!
* Demonul meschin, editura Corint, 2005
UPDATE: Observ ca am scris Gerda Muller in loc de Herta. Nu-i cer scuze – sa scrie intai ca Mihail Iurievici si dupa aia o asigur ca n-o sa mai uit cum o cheama.
Twitter
Facebook
Dan1
mifty
Belle d”Imagination
8 Mai 2010 la 7:12 pm
[...] avut noi, de pildă, ne-am fi lăsat plini de mândrie în fiecare an plasa la coadă la Nobeluri. (more) De la Julius citire Niciun comentariu X1_AdParams = { 'pub' : '560302451683403', 'site' : [...]
8 Mai 2010 la 7:20 pm
[...] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, Mihai Mateas. Mihai Mateas said: Daily Cotcodac» Micii giganţi ai literaturii ruse http://bit.ly/bASP6G [...]
8 Mai 2010 la 7:30 pm
primu’ comentariu netweetuit…
fraţilor, am învins!!!
tiranul s-a predat!!!
8 Mai 2010 la 8:14 pm
Ca sa devii scriitor vestit si mai ales in Rusia trebuie mai intii sa stai la pirnae si sa fii nimeni .Si de cele mai multe ori vestiti ei devin numai dupa moarte.
8 Mai 2010 la 8:46 pm
Ma rog , in legatura cu Solohov am oarecare rezerve . Inafara lui Galsworthy e scriitorul pe care l-am citit cu cea mai mare osteneala . Imi amintesc , ca vorbim de scriitori anonimi rusi , ca am citit o carte care atunci(acum vreo 23 de ani) mi-a placut , “Insomnie” – Aleksandr Kron . Semana putin cu romanele noastre despre “obsedantul deceniu” – mai ales cu Constantin Toiu . Mie-mi place si Gorki sau “contele rosu” Tolstoi (Aleksei) .
PS Oblomov e eroul vietii mele
8 Mai 2010 la 8:47 pm
Cu postarea asta m-ai uns la suflet. Iar faza cu Gerda: superbissima!
8 Mai 2010 la 8:49 pm
Scuze , pe Gorki l-ai amintit si tu (n-am observat) .
8 Mai 2010 la 9:15 pm
@Julica – Bine ai zis cu no-belitza! N-ai gresit numele! Hertha e, de fapt, Berlin si e echipa de fotbal! Fosta Dinamo, meine Julius!
Mai era si un tun cu numele asta, daca nu ma insel, adica tot cam asa cum e scrisul mulleritzei!
Si apropos de mullerita: se dovedeste inca o data ca mioritza e vesnica!Pai iti trebuie resemnare de secole in fata scrisului no-belitzei, pardon muioritei, Schaise!, mulleritzei!
8 Mai 2010 la 9:25 pm
Julius, fără să mă uit pe goagăl, aș cam băga mâna în foc că Pasternak a luat Nobelul (de fapt nu l-a luat, că l-a refuzat, nu l-au lăsat rușii să meargă să-l ia, dar a fost desemnat câștigător…
Aaaaaaaaaaa, și l-ai uitat pe Tolstoi. Nu, mă, nu pe ăla, pe celălalt! că au fost doi, bre!
8 Mai 2010 la 9:29 pm
Parcă se terminase cu week-end-urile culturale. Da’ ce pretenţii să ai, dacă la noi nici politicienii nu-şi respectă promisiunile…
8 Mai 2010 la 9:48 pm
Poate ia si Cornel Dinu un Nobel pentru literatura daca ar scrie O zi din viata lui Vasile Turcu.
8 Mai 2010 la 10:15 pm
anndryusha: aici a fost vorba de victoria întregii clase cititoare, în frunte cu reprezentanţii săi, sindicatul!!!
8 Mai 2010 la 10:25 pm
Adică un fel de “box populi, box dei”, cum ar veni…
8 Mai 2010 la 10:34 pm
@scufita rosie:te inseli….. tunul era numit Bertha (Dicke Bertha..WW I)
8 Mai 2010 la 11:27 pm
Sa bem o vodca in cinstea micilor giganti rusi! ca tot e sambata seara…da’ oare e voie? bolnavi cu ficatu’ fiind?
8 Mai 2010 la 11:59 pm
Eu zic ca e unul mai tare decat toti, dar care a fost privat de Nobel din considerente evident politice. Cred ca e cel mai citit ever, dintre rusi!(ma rog, a scris in rusa desi el era conational de-al lui Saakasvili.) Scrierea, desi scurta, s-a tradus in cele mai multe limbi pamantene si …nepamantene (pt aia din Gulag). Cartea e “Cursul scurt…” si autorul e un oarecare anonim Iosif Dugasvili.
Tari rusii astia la literatura!
9 Mai 2010 la 12:16 am
Si-as mai adauga ca intreaga scriere e impregnata de un soi ciudat de mesianism si bigotism cvasireligios! Ceea ce nu e de mirare avand in vedere ca autorul nu reusise sa termine seminarul teologic din localitatea unde Beria ajunsese student! Asa ca si-a luat un pseudonim literar demn de invidiat, Koba, adica numele unui celebru bandit in epoca! Se pare ca numele asta i-a prins bine pana sa devina celebru deoarece a fost in parnaie pentru jafuri de vreo cateva ori!
O viata de roman! Ai naibii rusii astia!
9 Mai 2010 la 12:31 am
Ca sa nu mai vorbim de Yevgeniy Valentinovich Kaspersky
9 Mai 2010 la 2:04 am
@Raul Pai ce, numai Julica sa greseasca? Ma pun bine cu Tiranul, in semn de solidaritate! Poate ma loveste si el cu ceva! Cu vreun galben, Divine!
9 Mai 2010 la 9:07 am
@Scufita
Pai daca vrei un galben du-te-n China…Sigur o sa ai de unde alege…
9 Mai 2010 la 10:39 am
Imi amintisi ca am niste rude in Blagovescensk,spre Vladivostok,departe,tocmai la granita cu China.Rusii si chinezii nu se suporta iar vara,cand se scalda in Amur,isi fac semne obscene de pe un mal al raului pe celalalt.
Insa cand e vorba de comert se inteleg de minune-economicul bate politicul si emotionalul.
Imi plac mult Dostoievski si Bulgakov.Question de gouts.
9 Mai 2010 la 1:23 pm
@georgiana sau de Bit Defender
9 Mai 2010 la 4:19 pm
@Ciprian
Cred esti in eroare. Bit Defender a fost fundas in echipa de soccer cu piciorul a Statelor Unite. A jucat cu Romania in 1994 in meciul ala in care a marcat Dan Petrescu.
Mare atentie te rog!
9 Mai 2010 la 6:27 pm
Ti-nşăli stimabile Nihai, pi apărătorul cela care o grăşit la marcaj îl chema Trăjan, Uărm Trăjan. Da’ noi am avut noroc cu difendărul nostru ca a jucat puţin mai incisiv si chiar si ofensiv şi i-a bagat in carantină pe neştintonţii de americani.
9 Mai 2010 la 7:19 pm
@Julius
Câtă făţărnicie…
10 Mai 2010 la 11:49 am
Nabokov intra la categoria rusi ? M. Agheev si Romanul Cocainei ar trebuii mentionat, cel mai celebru gigant anonim al literaturii ruse.