Chenodoxie (+18)*
Ovidiu Raeţchi
Intentionam să mimez smerenia cu ocazia acestui week-end cultural pe Daily Cotcodac; mă gândeam să provoc doar vreo 16 comentarii politicoase, fără să mai rănesc vanitatea de mascul alfa literar-artistic a lui Julius si fără să mai stârnesc geloziile lui Eftimie si 4Mall (acesti Andreea Pora si Radu Moraru ai intereselor juliusconstantinesciene); vroiam, pe scurt, să mă limitez la a spune:
a. ”Explozia întârziată a fructelor de mango” (A case of exploding mangoes) a lui Mohammed Hanif e un roman tocmai bun pentru un cititor Daily Cotcodac (l-am putea încadra în categoria ”L-ar citi si Julius” – care presupune recomandări calde de lectură). E o poveste cazonă, creativă, ludică (găsiti: poante cu caporali; poante cu homosexuali; poante cu gaura din saltea) în manieră Hasek ori Heller, tesută în jurul prăbusirii avionului presedintelui pakistanez Zia ul-Haq în 1988 (în plină agitatiune strategică URSS-SUA-Afganistan; URSS s-a destrămat atunci, apropo de Charlie’s Wilson War, si pentru că americanii au furnizat arme eficiente talibanilor prin intermediul presedintului Zia).
Hai să vă dau si citatul persuasiv: ”Păsind pe coridorul care ducea la moschee, presedintele Zia a trecut prin fata propriului dormitor. A deschis delicat usa si s-a uitat pe furis înăuntru. Lampa de pe noptieră era aprinsă, iar sotia lui dormea cu fundul ei amplu înspre el. De fiecare dată când o vedea în această pozitie, îsi amintea ce îi spusese printul Naif despre motivul pentru care beduinii au mădularele atât de lungi. În opinia printului, ele evoluaseră în functie de măretele dosuri ale femeilor acelui neam. Evolutia are loc foarte rapid în desert, glumise generalul Zia”.
b. ”Netherland”, romanul lui Joseph O’Neill, ar intra mai degrabă în categoria ”Ar fi gustat de Pircă” (recomandări prudente; lipsesc poantele). Foarte premiată si iubită de critici (a luat PEN/Faulkner Award în 2009, era să ia si Man Booker Prize), cartea e făcută după tot retetarul zilei: angoasa americană post 9/11, criza familiei (tratată cu moderatie, fără iluzii), lumea încă bizară a imigrantilor din Caraibe ori India. Nu-i o capodoperă, dar are pagini excelente despre New-York si despre cum se construieste universul unui copil în jurul sportului. Si, pentru că stiu că asta nu v-a convins, o să simplific: are o crimă si câteva scene de sex.
Citatul persuasiv: ”Odată, chiar la începuturi, în momentele noastre cele mai intense, de sinceritate, încercase să minimalizeze importanta unui fost iubit, descriindu-l ca fiind un ”expert”
– Ce vrei să spui prin expert?
– Ei, stii tu, genul de bărbat care se mândreste că face o femeie să se simtă ca un star porno.
– Si reusea? am întrebat-o eu, scandalizat.
– Păi, da, dar… a zis nevastă-mea
– Deci eu nu sunt un expert?
Si-a sprijinit capul în podul palmei si a cugetat la întrebarea mea:
– Nu, a zis, privindu-mă fix în ochi. Dar esti mai bun. Mai pasional.”
În mod normal – ziceam mai sus – intentionam să mă opresc aici. Dar am simtit din partea publicului, camuflată sub o pojghită timidă de ironie (”Mosule, mai bagă un Nil Sinaitul!”; ”Un Chiril si Metodiu, ceva?”) o anumită sete de elevatie duhovnicească. Drept pentru care mă grăbesc să vă prezint si ”Terapeutica bolilor spirituale” a lui Jean-Claude Larchet. Premisa cărtii, care probabil îl va enerva pe dr. Ionut Sendroiu, sună asa: ”Dorim să arătăm în acest studiu că ascetica ortodoxă oferă o descriere amănunită a stării de boală în care zace omul căzut, iar această descriere constituie, în planul spiritual în care se situează, o adevărată semiologie medicală si, datorită caracterului său sistematic si coerent, o autentică nosologie.”
Boala, va să zică, e un efect al păcatului originar, o formă de suferintă morală si spirituală. Iar autorităti în domeniu (să vă aud ovatiile: Sfântul Talasie, Sfântul Serapion de Thmuis, Sfântul Nichita Stithatul, Sfântul Chiril de Scythopolis) propun chiar o terminologie medicală alternativă:
1. Filautia – iubirea egoistă de sine, transformată în iubire trupească sau pătimasă fată de trup si fată de aplecările lui păcătoase (Cin’ să fie?)
2. Gastrimarghia – poate fi definită ca neînfrânare a gurii si a pântecului – plăcerea de a mânca, dar si alte patologii orale (Mă abtin).
3. Desfrânarea – se stie!
4. Arghirofilia – plăcerea de a avea bani, grija de a-i păstra greutatea de a te despărti de ei si neplăcerea resimtită atunci când îi dai (Ăla eu, ăla eu… )
5. Pleonexia – vointa de a dobândi lucruri noi si de a avea cât mai multe (Aia eu, aia eu… )
6. Akedia – o combinatie de lene si plictiseală (Spiritul Dailycotcodac poate fi numit akedic).
Mă opresc aici, păstrând pentru săptămânile viitoare surprize plăcute precum Sfântul Varsanufie sau tehnica înfrânării chenodoxiei.
* contine glume cazone si cuvinte gen „nosologie”, „akedic” sau „chenodoxie”, care ar putea fi vulgare
mau! julius a blocat internetul, a deschis 7 taburi cu dexonline sa caute cuvinte. raetchi rullllz! (aceatea este postarea nr. 46. primele 45 au fost cenzurate)
Uau! Bolile astea pot fi luate toate odata sau numai cate una sa ajunga la toti? Mie mi-ar placea 2,3,5 si 6.
ce e important de retinut: daca lu’ nevasta-mea ii creste fundu imi creste si mie madularu.
bun!
Mă simt “akedic”, cred că m-am trezit prea devreme. Mă duc la nani.
@unmihai
Speranţa moare ultima!
ava Isaia: “Chiar daca nu ne-am pazit inima noastra ca parintii nostri, de ne vom pazi trupurile noastre fara de pacat, cum cere Dumnezeu, va face si cu noi mila”
@cronos
Tare joint-ul ăsta, frate!
Deci in familia noastra nu s-a verificat teoria printului arab.dimpotriva!
Aplauze pentru Sfântul Talasie, Sfântul Serapion de Thmuis, Sfântul Nichita Stithatul, Sfântul Chiril de Scythopolis (am dat copy paste).Si mai multe aplauze pentru cel care incearca sa-i faca “comestibili”!
Tu în care din cele şase categorii te situezi?! Doar aşa, să ştim cu cine vorbim… 😉
[…] Chenodoxie (+18) | […]
“Eftimie si 4Mall (acesti Andreea Pora si Radu Moraru ai intereselor juliusconstantinesciene)” =))
Cu riscul de a ma repeta:
”Raetchi e cel mai bun!”
”Ti-a copt-o Raetchi”
am zis eu ca raetchi e de fapt ala care tine situl asta in picioare. bravo maestre.
[…] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, Gabi. Gabi said: Daily Cotcodac» Chenodoxie (+18)* http://bit.ly/be1p3n […]
Pentru ca textul asta sa-si atinga scopul e nevoie de cel putin 17 comentarii politicoase. Asta e al 14-lea. Se mai baga cineva?
Hop si eu cu al 15 lea comentariu! 😀 Salutari Julius!
@Stephanie: macar pe mine m-a comparat cu un barbat…
@Georgiana: 16
@4mall
Esti sigur? Nu a precizat ca se respecta ordinea:D
Si esti constient ca pentru comentariul de aici nu-ti mai primesti salariu de la Julius cel putin doua luni?
#16, ultimul din seria comentariilor plicticoase, pardon, politicoase. next!
tchâm-hâm-tchâmmm…
La 5 minute dupa ce am citit recomandarile tale, am comandat cartea cu madularul arab pe Amazon. Cred ca ar trebui sa scrieti la Amazon sa cereti cota parte din vinzari 🙂
@4Mall: stai cuminte ca nu m-a distrat comparatia 4Mall-Moraru, nici macar Eftimie-Pora, ci Julius-Traian 😉
Bine, mint, Eftimie-Pora m-a dat pe spate 🙂
Raetchi asta e subtil, frate!
:))
@Raetchi: da’ nu ma enerveaza deloc! pe vremea cind eram dom’ doftoru’ unui sat pitoresc din Muntii Carpati, medicina holistica era cam singura la care pacientii mei erau complianti, localitatea nefiind dotata cu farmacie 🙂
(ma refer la medicina holistica pura, sau combinata cu multa medicina alcohohoholistica, asa, ca pentru pofta de mancare) O:)
Deci cat a putut munci Raetchi saptamana asta numai ca sa sparga aceasta gasca a lui Julius , rezultatul e super-satisfacator,v-a bagat pe toti in colt si a aplicat numai lovituri puternice.Hahaha plangeti.Cred ca si eu sufar de akedia dar si de flatulatie acuta. 😀
Inafara de Ovidiu Raeţchi a mai observat cineva ca numele Ovidiu Raeţchi nu apare inca la sectiunea “Echipa”?
@Ferdinand: Da, echipa!
Și nici la blogroll… 🙁
Dacă îmi aduc bine aminte, în Timișoara, la akedie îi spune târșă… sau vorbim despre boli diferite?
“de a avea cat mai multe”? sau de “a le avea pe cat mai multe”?
@Anne: ‘akedie’ e stiintific, ‘târșă’ e popular. Sau, cum ar spune Pirca: ‘mașină de gatit’ e chestia aia la care poporul ii spune ‘aragaz’ … sau poate ca invers?
Masina de gatit e nevasta… Nu stiu ce-i cu aragazu…
[…] mulţi intelectuali suferă de mahmureală şi doar simpla trimitere la Hegel sau la poveţele lui Nil Sinaitul le provoacă dureri de cap, săptămâna asta am decis să-l lăsăm pe specialistul nostru în […]
[…] Nobel pentru critică literară. Da, Raeţchi, ştiu că am căzut în nefericitul păcat al chenodoxiei, dar nu mă pot abţine, la fel cum un tânăr de 14 ani cu internet de mare viteză nu se poate […]