Ovidiu Eftimie

Într-o seară, ba chiar noapte, în timp ce Julius aştepta cu sufletul la gură încă un text prost de la mine, stăteam la o palavră cu amicul Cladiu Teohari, un om care, conform propriilor declaraţii, mai este numit aşa doar de bunica sa.

Acesta era destul de convins că de-a latul Europei se împrăştie un nor de fum atmosferic ce se transformă în tendinţe de legalizare a drogurilor uşoare. (more…

Julică

Pentru că Pircă e puţin plecat, am vrut să profit de şansă şi să organizez un concurs corect şi transparent, care să nu semene deloc cu obişnuitele noastre simulacre de concursuri (bineînţeles că sunt un model de corectitudine! Dacă aveaţi altă impresie, e doar pentru că mi se ascunde adevărul, eu nu ştiu nimic). Până la urmă, bunul simţ a învins: dacă vreţi concursuri corecte, în care toată lumea să aibă şanse egale, jucaţi la Loto. Noi nu avem inima să le răpim celor care pierd plăcerea de a ne acuza de mânării. Aşadar, am optat din nou pentru o jurizare haotică, specialitatea casei: am luat o carte de 160 de pagini din bibliotecă (“Mascarada” de Alberto Moravia, v-am spus ca să ştiţi pe cine să înjuraţi în caz că nu câştigaţi) şi am deschis-o la întâmplare de 3 ori. (more…

Radu Pircă

Două fete (au vreo 30 de ani, dar eu am văzut în toate comediile romantice că tinereţea durează cel puţin până pe la 65-70, când nici cel mai bun make-up artist nu mai poate scoate mare lucru din tine) urcă în metrou la o staţie din cartierul Berceni. Nu-s prea frumoase, dar pe de altă parte frumuseţea interioară contează mult mai mult (de fiecare dată când aud expresia asta mă gândesc la “Alien”, probabil singura creatură care crede sincer în asta). Şi oricum nimeni nu se aştepta să întâlnească în metroul de IMGB fotomodele. Plus că cititorii însuraţi ştiu că oricum nici fotomodelele nu sunt frumoase (mă refer la cititorii însuraţi care NU dorm pe preş). (more…

Julius & Pircă

19 martie
1330 Contele Edmund de Woodstock, unul dintre cei mai puternici nobili din Anglia, este executat din ordinul vărului său, regele Eduard al III-lea. Woodstock a fost condamnat pentru că a organizat în curtea castelului său un festival de artă medievală la care a chemat menestreli de culoare ce şi-au dat foc la mandoline, iar şerbii din public au făcut sex liber, au consumat droguri şi au cerut încetarea Războiului de o Sută de Ani.

20 martie
1076 Moare ducele Burgundiei Robert I Capet, un personaj remarcabil pentru faptul că, după ce şi-a alungat nevasta cu care avea cinci copii, şi-a ucis cu mâna lui cumnatul şi socrul fiindcă îi cereau dota înapoi. Pe de altă parte, Robert nu a rămas în istorie pentru cadourile exorbitante pe care le făcea de 8 martie sau pentru că, dacă îi cerea iubita lui soţie, se ducea după sifoane şi la 2 noaptea. (more…

Din acest motiv s-ar putea ca unele comentarii pe care le-aţi făcut între timp să se fi pierdut. Ne pare rău. Promitem să nu se mai întâmple.

Ovidiu Eftimie

Aflu că în îmbulezeala cu bătaie pe bormaşini de la un magazin de bricolaj din Iaşi o bătrânică a fost călcată în picioare de diverşi demenţi aflaţi în sevraj după unelte de casă şi grădină.

Sunt aproape convins că acea bătrânică este una antrenată (sper că s-a salvat mamaia), mai ales că în Iaşi au loc des astfel de grămezi organizate, cum e, de exemplu, cea de sf. Parascheeva. Altfel nu pot să-mi explic de ce a sărit cu capul înainte într-o asemenea manifestaţie. (more…

Pircă & Julius

Am văzut în primele două părţi ale mini-serialului nostru cum s-a manifestat tradiţionala ospitalitate românească de-a lungul veacurilor. Am mai putea adăuga şi alte exemple. Vlad Ţepeş le-a ţintuit turbanele în cap cu cuie membrilor corpului diplomatic otoman deoarece nu s-au descoperit în faţa lui – drept pentru care după aia nici taximetriştii n-au mai vrut să ia comenzi la el la palat, iar când suna Vodă după o pizza era minţit că nu se fac livrări la el în zonă, deşi Ţepeş vedea clar cum boierii se ascund prin cotloane ca să roadă la o focaccia. (more…

Radu Pircă

Românii se pot lăuda, asta e sigur, cu cei mai leneşi terorişti din lume.

În alte ţări, teroriştii se agită, îşi fac relaţii printre dictatori ca să primească bani pentru arme, schimbă 20 de telefoane şi de IP-uri ca să nu-i depisteze poliţia, îşi amenajează în subsol ateliere de bombe artizanale, se ascund prin peşteri în creierii munţilor – şi de obicei, pe lângă toate astea, mai au şi un serviciu de opt ore unde ajung primii la birou şi fac cele mai frumoase PowerPoint-uri numai ca să nu dea nimic de bănuit.

Teroristul român, în schimb, e de obicei şomer, stă toată ziua acasă şi îi e lene să iasă şi până la locul atentatului. (more…

Dragi cititori, dacă nu ştiaţi, Daily Cotcodac împlineşte astăzi un an (noi, de pildă, nu ştiam, ne-a spus Ciprian). Pe 17 martie 2009, publicam primul nostru text – cei mai optimişti dintre voi încă aşteaptă probabil un text haios pe Daily Cotcodac, dar n-am vrut să exagerăm chiar din primul an. În schimb, dacă ne putem mândri cu ceva, acel ceva e că am reuşit să adunăm pe Daily Cotcodac cea mai mişto comunitate de cititori, care postează comentarii ce suplinesc cu succes lipsa noastră de umor. Vă mulţumim şi vă asigurăm că vom scrie şi pe viitor texte pe lângă care comentariile voastre vor părea mici nestemate ale spiritului.

Şi, dată fiind totala noastră transparenţă, am decis să vă chemăm la consultări privind destinul acestui blog. (more…

Julius & Pircă

Dintre toate popoarele care ne-au călcat vreodată pragul, cel mai bine i-am primit pe turci. Probabil sunteţi familiarizaţi cu tactica pământului pârjolit, care constă în arderea holdelor şi otrăvirea fântânilor – ei bine, turcii trebuie că au făcut ochii cât cepele văzând un popor care îşi incendiază singur patria. Bătea bietul sultan amar de drum să devasteze şi el o ţară şi, când colo, o găsea gata devastată de locuitori. Unde mai pui că turcii n-ar fi produs atâtea stricăciuni (more…