Piperul negru, care respira greu |
Dr. Ionuţ Şendroiu
Invazia de vindecători miraculoşi şi de reviste care îi bagă în seamă a făcut ca numeroşi cetăţeni, altfel persoane normale, cu bibelou pe televizor, să consume cantităţi alarmante de zeamă de varză, ceai de ţintaur şi frunze de ghinţură.
Nu pun la îndoială proprietăţile binefăcătoare ale acestor ierburi de leac, dar mă tem că în ritmul ăsta, peste cîţiva ani, toată suprafaţa arabilă a ţării va fi cultivată cu talpa gîştii şi sunătoare. Agricultorii vor plivi lanurile de muşeţel smulgînd cu atenţie porumbul şi floarea soarelui crescute anapoda, din seminţele aduse de vînt de peste graniţă.
Mania de a ronţăi zilnic plante cărora li atribuie variate proprietăţi terapeutice nu este deloc nouă. Moda asta a început să facă ravagii în Europa incă de pe vremea cînd corăbiile aduceau din colonii tot felul de mirodenii nemaivăzute. Probabil că multe dintre aceste ierburi exotice erau culese de marinari din jurul cocotierului de care şi-au legat barca şi prezentate la intoarcerea in Europa ca numai bune de pus pe rană. Medicii şi farmaciştii vremii erau mereu în goană după alifii noi, cu miros neobişnuit, aşa că primeau orice buruiană ca pe medicamentul anului.
Astfel, banalul piper negru, Piper nigrum, a revoluţionat în secolele trecute farmacopeea europeană. Deşi era utilizat în India doar pentru proprietăţile carminative şi de stimulare a digestiei, medicii britanici i-au găsit cu totul alte întrebuinţări.
Inspiraţi probabil de felul cum miroase, s-au gîndit că este numai bun pentru tratarea hemoroizilor. Motiv pentru care, boabe de piper negru, măcinate fin, au fost incorporate în temuta pastă Ward. Astfel, să fii englez şi să ai hemoroizi era mult mai naşpa decât, de pildă, să fii francez sau neamţ şi să ai hemoroizi.
După o vreme, datorită faptului că numeroşi locuitori ai Regatului Unit emigrau imediat ce primeau diagnosticul de boală hemoroidală, proprietăţile terapeutice ale piperului negru au fost reconsiderate. Astfel, s-a tras concluzia că poate e bun la gonoree. Pînă în prezent, nimeni nu a reuşit să stabilească eficacitatea unguentelor cu piper în gonoree, întrucît nici unul dintre pacienţii cărora li s-a prescris acest tratament, de-a lungul secolului XVIII, nu a mai revenit la control.
Dacă doriţi să continuaţi, ultimele cercetări sugerează că piperul negru ar avea proprietăţi terapeutice împotriva giardiei şi a larvelor de Toxocara canis (un fel de limbric luat de la cîine). Este adevărat, împotriva acestor paraziţi poate fi utilizat albendazolul, dar, din păcate, acesta nu merge la fel de bine şi la friptură.
Twitter
Facebook
JULIUS
Rushenne
Cms
Adriana Popescu
sebra
9 Februarie 2010 la 1:38 pm
O fi bun si piperul negru la ceva. Eu nu mai subestimez puterea leacurilor de gen de cind am luat tinctura de pedicuta ca sa ma las de fumat iar la capatul unei zile aveam o stare de sa-mi tai venele cu foarfeca de manichiura.
9 Februarie 2010 la 1:45 pm
eu cred in puterea tamaduitoare a leusteanului si a lobodei!
9 Februarie 2010 la 2:00 pm
eu cred ca faimoasa pasta antihemoroidala Ward a avut o contributzie esentziala la extinderea Imperiului Britanic
9 Februarie 2010 la 2:12 pm
Pe timpuri cantitatea de piper din casa era o masura a averii.
Si azi mai avem bogatasii nostri: Gigi, voievod de Pipera. Numai ca el se vindeca de toate cele cu branza de oaie.
9 Februarie 2010 la 2:20 pm
@Miorlaupufos: deci, asa te-ai decis sa tzi le lasi lungi …
9 Februarie 2010 la 2:23 pm
@dl doctor
Cred ca prin India i-au descoperit si alte proprietati piperului, ca prea sunt prea multi.
9 Februarie 2010 la 2:29 pm
Pai englezii au fost mereu mai tampiti decat restul umanitatii. Uitati-va la noi, romanii. Nu e mare lucru de capul nostru da’ nici nu ne-am gandit vreodata sa ne bagam piper in cur ca sa scapam de hemoroizi.
9 Februarie 2010 la 3:21 pm
Eu cred! Cred in proprietatile binefacatoare ale hameiului si vitei de vie! UZ INTERN! Hai, care are are tupeul sa ma contrazica
9 Februarie 2010 la 4:21 pm
Si de sifilis se tratau cu mercur.Asa se face ca Edgar Poe n-a mai revenit la control din tinerete.
Cat despre ai nostri,postul prefigureaza un viitor interesant.Cei care se trateaza “naturist” sau cu “bioenergie” vor scadea in curand numeric.
9 Februarie 2010 la 5:21 pm
@Bear Grylls: Naturist inseamna suta la suta natural, nu? Pai si se mai mira Mutu de ce e anchetat
9 Februarie 2010 la 5:29 pm
[...] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, Oana Portase and Ciprian, Radu Macovei. Radu Macovei said: RT @tweetmeme Daily Cotcodac» Piperul negru, care respira greu http://is.gd/807b6 [...]
9 Februarie 2010 la 5:43 pm
Bre, colega, mai zii niste buruieni, pardon, ierburi de leac, sa-mi tratez si eu pacientii, ca in spital n-am decat mucegai verde-albastrui si nu toti pacientii au infectie!
9 Februarie 2010 la 5:45 pm
daca nu aveau flacari violete, asa le trebuia
9 Februarie 2010 la 6:12 pm
În clasa a doua am avut hepatită A.
regim (6 luni fără strop de sare, 1 an fără nimic prăjit, fără sarmale, fără cârnaţi, fără nimic care să aibă gust) şi o cisternă de ceai de sunătoare şi una de ceai de rostopască. cert e că cele ceaiuri de plante au avut aşa efect încât azi ficatul meu nu mai are nici un fel de sechele.
doctore, te respect, aş zice că-ţi iubesc posturile dacă nu m-ar bate bărbată-meu, dar nu comenta negativ nişte leacuri care sunt mai bune decât cele de sinteză.
9 Februarie 2010 la 6:27 pm
@tehemet: eu nu incerc aici decit o umila paralela intre Romania secolului XXI si Anglia secolului XVIII.
Am luat ca exemplu piperul, medicament agroturistic, din colonii.
Nu stiu daca rostopasca e buna de ficat. Nu stiu ce contzine rostopoasca si habar nu am de farmacocinetica moleculelor active din rostoposca asupra celulei hepatice.
S-ar putea ca cineva sa o analizeze cindva si sa gaseasca in ea elixirul vietzii. Sau, poate, un nou condiment.
Ma amuza doar gindul ca unele guvernante britanice scortzoase au fost cindva fete tinere & vesele care si-au tratat gonoreea cu piper …
9 Februarie 2010 la 6:44 pm
asta mi-a adus aminte de “clisma cu cafea” (pt cine nu crede poa’ sa gugaleasca) si chiar ma intrebam .. cafeaua merge cu o tigare, tigarea cum se fumeaza in cazul asta?
9 Februarie 2010 la 6:48 pm
@Miorlaupufos
Te-ai lăsat de fumat??? Nu ştiai că tutunul e plantă medicinală şi el?
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tutun
9 Februarie 2010 la 7:04 pm
un sfat:fumati maghiran!
9 Februarie 2010 la 7:59 pm
@sendroiu
Apropo de guvernante tocmai mi-ai distrus mitul si misterul incredibilei Mary Poppins. Mai urmeaza sa ne spui si renii lui Mos Craciun tot de-aia zboara…
9 Februarie 2010 la 8:27 pm
@lulu: nu, ăia zbuară pe bază de ciuşcă!!!
9 Februarie 2010 la 8:28 pm
lulu, eu imi dadeam cu parerea despre guvernanta britanica scortzoasa.
Mary Poppins nu era deloc genu’
9 Februarie 2010 la 8:35 pm
“când iese într-un trenchcoat alb, copii
se-adună ciotcă-n jurul lui şi strigă: “vezi,
în strai de noapte iar ieşi
zănatecul acela de englez!!”
9 Februarie 2010 la 8:48 pm
doctore, “britanica scortzoasa” suna totus destul de pleonastic. Este ca si cum ai spune femeie desteapta
Probabil ca Mary poppins si blonda lui Eftimie sunt exceptiile….
9 Februarie 2010 la 11:25 pm
piperul e bun la desfundarea nasului, iar in combinatie cu o tuica fiarta are efecte si in tratarea unor raceli usoare
10 Februarie 2010 la 9:52 am
Acum cateva luni facea furori printre colegele de birou cura de slabire cu pastile pe baza de plante “made in China”.
Cat de proasta, scuze, naiva, poti sa fii ca sa ai pretentia sa dai jos 4 kile pe saptamana, doar inghitind niste pilule (evident in paralel te indopi ca o sparta cu pizza si nu faci deloc miscare) ?
Efectul a fost foarte misto: diaree, dureri de stomac, stari de somnolenta, menstruatie foarte abundenta etc. si evident vaicarelile aferente. Bineinteles cantarul se incapatana sa arate acelasi numar de kile…
10 Februarie 2010 la 10:07 am
Trist, romanul e atat de credul mai ales cei de la tara, daca le spui ceva de Dumnezeu imediat scot banii la interval.
10 Februarie 2010 la 1:40 pm
Că tot veni vorba despre mine, io zic că, har Cerului! ce-aţi zis de bine e totul adevărat.
, face ca pacientul să scape de toţi paraziţii şi să dea în boala ‘prelungirea calului’, o boală care e şi rea şi bună,
Problema se pune că piperul nu trebă cules aşa… ca barabulele: hai, uite piper, bagă-l în desagă (prima dată, că după aia am văzut, fiecare şi-l bagă care pe unde-l doare). Piperul se recoltează pe rouă jilavă, fix la brâu de lună năucitor de caldă, neapărat îmbrăcat în budigăii soacrei.
Cules cu migală şi asociat cu salată de ţelină şi nişte năsturei d-aia sintetici şi albaştri, ştiţi dumneavoastră de care
că dacă te ţine o lună
faci găuri şi-n cer.
Dacă doriţi piper – mă ofer!
11 Februarie 2010 la 12:01 am
Aha… deci d-aia par englezii ca au ceva bagat in fund…