Un`te duci tu, roackere? |
Julius Constantinescu
În staţie la “Optimişti”, denumire populară datorată faptului că autobuzele ajungeau atât de aglomerate încât, în medie, oprea doar unul din patru, drept pentru care îţi trebuia o mare doză de optimism ca să speri că prinzi ceva, trei băieţi de cartier mă privesc cu interes. Ei sunt genul pe care astăzi l-am numi “manelist” – blugi “Trapez”, tricou fără mâneci, privire de bou. Eu, unic cum mă ştiţi: părul lung şi ondulat, blugi evazaţi, curea cu cataramă de două kile, tricou cu “Doors”, vestă în carouri. Jenanţii îşi dau coate: “Frate, fii atent la ăla”. Nu-i bag în seamă, dar mă bagă ei. Se dau mai aproape şi unul dintre ei, ăla mai şmecher, mă întreabă: “Bă, băiatu’, ai aspecte?”. Îi arunc fumul de “Carpaţi” drept în ochi: “Dispari!”.
E prea multă lume şi nu mă pot bate acolo, dar îmi promit o cafteală imediat ce ajungem sus. Opreşte un autobuz şi mă sui pe la mijloc. Doi dintre manelişti se suie în spate, în timp ce unul încearcă să se urce la mijloc, în spatele meu. Sunt pe trepte, mă întorc şi-i dau un picior în piept, care-l aruncă jos. Fuge şi se suie în spate, iar autobuzul o ia din loc.
Tot drumul, strigă din spate şi-mi promit să mă calce în picioare. Eu îmi fac socoteala că în Observator coboară mulţi studenţi, aşa că sigur găsesc vreo doi amici care să sară pentru mine. Sus, autobuzul aproape se goleşte, în staţie se revarsă o mare de studenţi. Maneliştii mă ajung în faţa autobuzului. Sunt mai mici ca mine, pe unul singur l-aş bate lejer; naşpa e că sunt trei. Domnii studenţi stau pe trotuar şi se uită ca la teatru (mă rog, e o figură de stil, probabil ştiţi că politehniştii nu sunt mari amatori de teatru), iar şoferul, pentru că ne băteam chiar în faţa autobuzului, stă cu coatele pe volan şi se uită şi el – avea loc la lojă.
Înţeleg foarte bine că n-o să se bage nimeni şi că o să iau bătaie; important e să lupt frumos (comentatorii sportivi ar fi spus “sperăm ca Julică să facă o figură frumoasă”, dar eu înclinam să cred că la sfârşit figura mea nu o să arate prea aspectuos). Folosesc o tactică de luptă cunoscută încă din Antichitate: îl ochesc pe unul şi-mi propun să-l iau cu mine în spital. Îmi scot cureaua flower-power şi-l nimeresc cu catarama de două kile drept în cap, apoi îl pun jos şi mă sui cu picioarele pe el. Unul dintre tipi e în spatele meu şi-mi cară pumni în cap, iar celălalt îmi dă cu tenacitate la pateu. Nu încerc să mă feresc, eu îl calc în picioare pe ăla de jos. Ãştia doi mă lovesc din toate părţile, îmi ţiuie urechile şi e posibil să-mi fi spart capul, dar moralul meu e foarte bun: am reuşit să-i dau un picior în gură lu’ ăla de jos şi sper că i-am rupt dinţii.
Tipul de pe jos nu mai mişcă, dar şi eu abia mă mai ţin în picioare: m-au frăgezit bine ceilalţi. Din fericire, obosiseră; mi-au mai cărat câţiva pumni, am mai dat şi eu ceva şi gata. Eu eram fericit că scăpasem întreg, ei nu mă puteau pune jos, remiză clasică: “Ne mai întâlnim noi, fraiere”.
În timp ce maneliştii o luau spre cartierul Zorilor, târându-l pe colegul după ei, i-am înjurat ca la uşa cortului pe domnii studenţi şi m-am îndreptat demn spre cămin, încercând să calc firesc şi să nu cad dracului pe alee. Luptasem eroic, nu se făcea să-mi stric aura. Ajung în cameră şi îi povestesc amicului Burian că i-am bătut pe nişte cocalari din Zorilor de s-au căcat pe ei, că pe unul sigur l-am băgat în spital, că erau trei, dar i-am rupt. Amicul Burian mă lasă să termin şi, la sfârşit, îmi zice: “Pulaş, uită-te în oglindă”. Mă uit în oglindă. Am faţa plină de sânge şi de bărbie îmi atârnă o bucată mare de piele. “Bine, mă”, zic, “au dat şi ei puţin, la început”.
Twitter
Facebook
JULIUS
Rushenne
Cms
Adriana Popescu
sebra
14 Decembrie 2009 la 3:41 pm
[...] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, Anca Bundaru. Anca Bundaru said: RT @JuliusDC: RT @tweetmeme Daily Cotcodac» Un` te duci tu, roackere? http://bit.ly/8t8P9T [...]
14 Decembrie 2009 la 4:01 pm
nesimtitii… in loc sa-ti dea la ficat sa nu lase urme, ei dau la fata sa te umileasca…
14 Decembrie 2009 la 4:11 pm
Iulica … trebuia sa te clonezi … originalul “fragezit” de manelisti, si clona ta comentator sportiv la meci.
Apropos, nu e ilegala folosirea cataramei de 2 kile pe post de arma alba in astfel de meciuri??!! Sper ca nu ai patat prea mult de sange tricoul cu Doors
14 Decembrie 2009 la 4:46 pm
articolul asta l-am mai citit mai demult tot pe un blog da nu stiu unde…
14 Decembrie 2009 la 4:49 pm
Julică, sunt sigur că am mai citit textul ăsta. Oricum, l-am recitit cu plăcere.
14 Decembrie 2009 la 4:51 pm
@coco, daniel: la visurat, pe vremea cand eu nu aveam site
de aici si categoria “oldies but not goldies”
14 Decembrie 2009 la 5:05 pm
“Pulaş, uită-te în oglindă”. – da, confirm, sa intimplat la cluj , n-am mai auzit-o de ani de zile, si cind o auzeam acolo o auzeam.
14 Decembrie 2009 la 5:06 pm
@Julica
Eroic. Sa stii ca am tinut cu tine.
Parca-l vad acum pe Ovi Eftimie ca incepe cu mistourile, ca ar fi avut el o injuratura buna si o privire dibace cu care sa-i fi speriat pe astia de-i lua mama naibii.
14 Decembrie 2009 la 5:26 pm
Cum dom’le sa dai cu flowerpoweru in cap la mamelist in loc sa zburzi pe campii, sa mananci flori si sa dormi in copaci ca orice hipiot respectabil?
Acuma pe bune.. asa-i ca suna a gol?
14 Decembrie 2009 la 6:02 pm
hai frate , cu cureaua ta si lantul de catel puteai sa le fxxx cate un lant macar la 2 in gura .
ps : nu-s cocalari cu cine te-ai batut tu . de obicei cocalarii ataca in grup si daca il pui pe unul la pamant , ceilalti fug ca femeile . adica zbierand
14 Decembrie 2009 la 6:09 pm
Da. Mai citisem asta, da atunci necunoscandu-l atat de bine pe Julica, nu cred ca am ras cu lacrimi la scena macelului(adica mi-l puteam inchipui vreun soi de haiduc ceva…
. Acum am facut-o 
14 Decembrie 2009 la 6:55 pm
–
Un om căra în spate
Un dram de naivitate.
http://www.ivcelnaiv.blogspot.com/
14 Decembrie 2009 la 7:20 pm
bun asa…violenta rulz.
asta imi aduce aminte de psuedogluma aia cu emoistii de circula pe net acu vreo 2 ani:
“eu cu 10 prieteni imo l-am batut pe un punker, suntem tru. Punkeru a mai venit cu 2 prieteni si ne-a batut pe toti…nu mai suntem tru”
14 Decembrie 2009 la 7:39 pm
M-am regasit in ultima faza: “Am faţa plină de sânge şi de bărbie îmi atârnă o bucată mare de piele. “Bine, mă”, zic, “au dat şi ei puţin, la început”
)
S-a intamplat acum 1 luna or so si mi-a ramas semn in barbie, noi eram 3 si eram beti pula, ei erau multi si negrii, ne-am luat-o pe coaja si ne-am intors cu inca 2 prieteni si l-am calcat pe cap la propiu pe respectivul care iscase tot…
14 Decembrie 2009 la 7:44 pm
apropos de cluj, mi-aduc aminte cand un amic, mare roacher, i-a smuls paru altui roacher care voia sa ne bata pentru ca fredonam bug mafia pe Piezisa. xxxx rocheri jegosi!
14 Decembrie 2009 la 8:33 pm
Julică, ai făcut o figură frumoasă! Păcat că a ta n-a mai rămas la fel după victoria asta! Pun pariu că, cu cicatricea aia de pe bărbie, arăţi aşa de dur, că nu se mai leagă nimeni de tine. De-aia ai şi curaj să stai în Drisor…
14 Decembrie 2009 la 9:06 pm
Bravo, Julică, ia uite ce bruce willis zăcea în tine…. Este semnificativă reluarea acestui articol la scurt timp după meciul lui Bute
Auzi, da cu talentele astea de bătăuș, cum de reușiră ăia să te lase cu shaorme și fără borsetă???
Nu era mai simplu să te duci pe jos în Observator, decât să te înghesui în 35?
14 Decembrie 2009 la 10:08 pm
In Observator in Cluj? Eu stiam ca oamenii sunt pasnici in Cluj…
14 Decembrie 2009 la 10:13 pm
Cat stoicism
Suntem mandri!!
14 Decembrie 2009 la 11:10 pm
Păcat de minunăţie de poveste, “spurcată” cu clişeul. “maneliştii se iau de oameni aiurea”. E atât de fumat şi atât de neadevărat. Eu sunt genul care nu se încaderează în nici un gen. Adica om banal cu doi ochi, două mâini şi un muc atârnând de nas. Şi m-au abordat şi roackări, şi manelişti şi rap-eri “dă cartier”. Same shit different persons. Probabil oamenii ascultau Irina Loghin şi Andre, dar aţi avut grijă să le alegeţi articolele vestimentare, şi atitudinea “manelistică”…
Să vă zic cum ar proceda un om care nu şi-a tocit coatele prea mult pe băncile şcolii, ci mai mult pe asfaltul zgrunţuros şi pe dinţii luptătorilor de MMA ad-hoc enumeraţi mai sus.
Se aplica picior lu ăla care a urcat în spatele meu (deci aţi început bine) şi imediat coboram odată cu el. Până se dezmeticeau ceilalţi doi din spate, autobuzul închidea uşile. Eu l-aş fi mutilat pe ăsta cu care am coborât (sau mă mutila el, dar măcar şansele erau 50-50, nu 90% la 10% pentru ei), şi aş fi căutat o altă rută de mers. Faptul că v-aţi continuat drumul cu ei doar a amânat inevitabilul. Nu ştiu dacă întâmplarea are loc în epoca GieSeMului, pentru că se puteau da nişte telefoane să vă aştepte nişte amici în staţie. Sau măcar Uţă, maestrul-karatist-tablagiu-interlop.
15 Decembrie 2009 la 12:02 am
Io am înţeles că Julius a luat bătaie, a dat şi el, dar alt lucru mi-e neclar.A spus că “maneliştii” ăia aveau blugi “Trapez”, iar el avea blugi evazaţi, adică geometric ca formă tot un trapez.Unde-i diferenţa?La cataramă?
15 Decembrie 2009 la 12:24 am
Eroul nostru!!!
15 Decembrie 2009 la 9:14 am
you … rock ?
15 Decembrie 2009 la 10:04 am
Stai ca eu am inca o problema.
Si Claudia ? Claudia Schiffer unde era ?!
15 Decembrie 2009 la 1:01 pm
a trecut neobservata de catre analisti si critici literari o expresie surprinzatoare, parfumata, pe care eu, baiat de Bucuresti de mic, n-o mi auzisem: ai aspecte? poftim cultura…
16 Decembrie 2009 la 1:33 pm
Ce inseamna “aspecte”. E cumva forma de masculin pt “arfe”?
19 Noiembrie 2010 la 5:29 am
Nu merită să-ti murdăreşti mâinile cu jeguri dastea.