Legendarul meu tricou cu Doors
Julius Constantinescu
Prin primii ani de facultate (adică în primii 2-3, că eu am făcut Politehnica în doar 6 ani), aveam un tricou meseriaş cu Doors. Era tricoul meu preferat, devenise un fel de brand personal; prin urmare, îl purtam aproape tot timpul. Îl spălam seara şi îl trăgeam iar pe mine dimineaţa.
După o vreme, de la atâta spălat, poza de pe el s-a decolorat şi aproape s-a şters. Apoi, a început să se scorojească, Jim Morrison începuse să arate groaznic (de fapt, arăta cam ca în realitate puţin înainte să crape), iar literele care formau cuvântul “Doors” aproape dispăruseră. În mod normal, eram îmbrăcat într-o zdreanţă, doar că mie mi se părea că aşa arată şi mai meseriaş: avea patină. Era clar că va trebui să se rupă ca să renunţ la el.
Tricoul, însă, refuza să se rupă şi îşi făcea în continuare datoria, ajutându-mă să arăt superb. Era biletul meu de intrare în orice gaşcă de hippioţi – când ai un tricou atât de meseriaş, oricine ar bea o bere cu tine. Făcusem deja furori cu el în toate cârciumile studenţeşti din Cluj, pe plajă la 2 Mai, la John McLaughlin şi Alvin Lee, ca să nu mai zic de bodega gării din Mediaş, unde îi impresionasem definitiv pe cei doi rockeri locali.
Prin ’94, l-am luat cu mine la Jethro Tull. Stăteam pe gazon aşteptându-i pe babalâci, când mă trezesc cu un tip care se repede să-mi strângă mâna şi să-mi întindă o bere. Iau berea fără să zic nimic (nu-l cunoşteam şi nu mi-am permis să-l întreb ce-i cu berea aia; m-am gândit că o având el motivele lui) şi, în timp ce sorb din ea, tipul îmi zice, cu admiraţie: “Frate, cât de adevărat e tricou’ tău!”. Îl studiez mai bine pe noul meu frate: spre deosebire de gioarsa mea, ăsta avea un tricou negru nou-nouţ cu Pink Floyd – “The Division Bell”. “Frate”, zice fratele meu, “hai să facem schimb. Al meu e nou, ieri l-am luat”. M-am uitat la el cu aerul ăla superior pe care-l au tipii bine îmbrăcaţi şi, fără să-mi ascund defel greaţa infinită pe care mi-o inspira, i-am zis din vârful buzelor: “Du-te, tată, d-aci! Ce, ăla-i album?”.
OFFTOPIC: MAINE, CEL MAI MARE CONCURS DIN SCURTA, DAR GLORIOASA ISTORIE A REVISTEI NOASTRE
[…] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, Anca Bundaru. Anca Bundaru said: si eu am avut tricou cu The Doors 🙂 RT @JuliusDC RT @tweetmeme Daily Cotcodac» Legendarul meu tricou cu Doors http://bit.ly/54PXCU […]
Si totusi, care esti tu? (din poza)
Cica “Îl spălam seara şi îl trăgeam iar pe mine dimineaţa”
=))=))=))
Fuj d-aci, depesharule, cine te mai crede ca erai metalist cu atata detergent pe tine!
@groparu: no, ma, atunci cre’ ca mi-am pierdut si parul, ca-l spalam zilnic :)))
@alin: ala mai meserias, ma!
Ce amintiri ai starnit! :))
Gata. Sunt fanul tau! Imi pun poster cu poza asta 😀
Ma gandesc ca am si eu niste poze dintr-astea cam din aceeasi perioada. Alb-negru, unele din ele zimtate pe margini si care incet incet incep sa aiba o tenta galbuie :)…parca-s de pe vremea lu’ Grigore Vasiliu Birlic.
Paaana mea.
Man, sper ca nu ti-ai pierdut parul facand doua chestii odata: spalat tricou + pleata.
Recspect 😛
Minte cu neruşinare! Părul nu-l spăla şi nu-l pieptăna cu lunile 😛 Şi l-a pierdut mai târziu, când a început să (se) gândească (că e deştept) 😀
:)) =)) =)) :)) =))
=)) :)) =)) =)) =))
=))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
Criminal!
@alin1212
E cel cu tricoul cu Doors.
nu stiu cine e Julius in poza aia, dar cel din dreapta seamana cu solistul de la Cargo :))
Mă, sper că ai păstrat tricoul ăla, că peste vreo 20 ani o să se vândă mai bine ca mănușile lu’ Michael Jackson :))
@alin1212: Julică e ăla cel mai “tru” dintre toți 😛
:))))))
Mai Julica, te lasa inspiratia?
Articolul asta (bestial de altfel) a mai fost o data, il dai in reluare?
=))) ahahhahahah
tare 😀
Ce adevărat erai, moş, şi ce Tiran ai devenit. Ce s-o fi întâmplat cu tine, numai papa Freud cre’ că ne-ar putea desluşi.
@Sean : da il lasa inspiratia, nu mai stie ce sa scrie si se crede ‘cul’ daca scrie aproape in fiecare zi.
Tags: Oldies but not goldies. De cate ori s-a mai spus de ce apar texte mai vechi, cred ca s-a plictisit si el sa mai raspunda.
PS: iulius unde gasesc si eu o poza cu tine, mai acutala. Am cautat pe guagal dar degeaba.
@julache
De ce zici ca e “legendar”? Nu mai exista? 🙂
Ori…l-a mancat pisica?!
@Francisc
Nu mai toci goagălul. Mergi mai bine în urmă cu vreo câteva luni, pe DC, la o postare cu pozele tip yocu şi yola.
Sau uită-te pe frontispiciu. Din câd în când apare un tip cu o tichie şi o lampă, îmbrăcat într-o cămaşă de forţă. E însişi EL, Marele Om! Nu-i atât de sexy ca Domnu’ Doctoru’ când şi-aprindea ţigara pe punte, da’ merje! :))
Tricou’ asta al tau e ca blugii mei din liceu. Care cand au inceput sa se rupa au facut si mai mari furori. Ca se rupeau in stil NKOTB, dar eu scrisesem pe ei Def Leppard. Iar in liceu economic, baiat fiind (deci in minoritate) era o chestie mai mult decat cool sa arati NKOTB
😀
Parca am mai citit postul asta , candva ..
Oare mi se pare sau sa fie de la prea multa bere?
@Verne
Ti-au pus bulangiii alcool in bautura
@Julius
Vad reclama la Orange la tine pe site. Pe cand si Vodafone? 😀
@unmihai
Vodafone nu are nevoie de reclamă. Se face de rahat pe cont propriu…
postul mai fuse…sigur il mai citi..recunoscui si poza…tztztz…dau vina pe degustarile de sarabatori…si ca e bun articolul..chiar si-n reluare…;)
@unmihai Ai vazut bre ca nu e de la bere? uite ce spune dragos
Replica?!
Cum m-a salvat Hetfield viata
Era un meci prin 95. Steaua – Montpelier – parca asa se scrie, nu sunt mare francofon. Eram student la A.I.Cuza in Iasi. Dar vroiam sa vad meciul. Asa ca m-am dus la colegele din Puskin sa ma pregateasca de meci. Nu va imaginati tampenii sexuale. Colegele mi-au arajat mecla frumos. Jumatate vopsit in albastru cu un ochiul vopsit in rosu si viceversa. Mi-am tras tricolul cu Metallica si geaca de piele verde. Atunci am plecat cam ceva peste o mie de studenti. Eu am baut niste beri pe bancheta. Pe bancheta unde se pun bagajele. Dimineata, am ramas sa mai degust niste beri, deoarece, dintr-un motiv care nu imi scapa, ma dureau toate coastele. Intre timp, micul meau grup de amici – repet, cam o mie de indivizi – disparusera. Intreb un cetatean amabil, din Bucuresti, ce autobuz – trolebuz sa utilizez spre Ghencea. Omul, fire sensibila, mi-a spus. Asa ca am ajuns in fata unui stadion. Cand sa traversez, un grup deviant de cinci persoane vin catre mine. Unul, amabil din fire, de aprox. doi metri – eu avand unu opzeci- imi spune amabil: ,,Ba, tu nu esti din Bucuresti”. Am recunoscut si adevarul si formula poetica. Bre – sustine onorabilul – stii unde te afli? Planeta Pamant, recunosc deja intimidat de majoritatea intelectuala ce ma incercuise. Nu, zice el, langa Giulesti. Am inteles aluzia imediat. ,,Du-te – parca eram fiul Vrancioaiei – repede cu primul tramvai pe care il vezi”. Se itea unul in zare. Apoi se intoarce spre grupul analistilor de balon rotund si le spune ,, Ba, il vedeti pe asta – mei exact eu. Asa trebuie sa fim si noi. Ba, raocarii iubesc echipele. De aici incolo va vopsiti pe fata si purtati tricouri cu morti”. De fericire am mers zece statii si am mai baut cateva beri. Totusi meciul l-m vazut. Parerea mea.
Iulian RINDER
@verne clar..nu e de la bere….e de la mai multe …;;)
nii ma, ca Robert Plant are avea un ficior la Cluj! Cu toate ca, un Robert Plant Jr. cu tricou TheDoors, e cam tulburator!
=)) Ma simt ca Al Bundy cand a vazut-o pe Marcy goala! Am orbiiiit! =)) =)) =))
Nu ca ar bea o bere cu tine, dar daca-l mai tineai un pic la purtat sigur iti faceau si cinste la cum ai fi aratat.
Pink Floyd este CEL PUTIN la nivelul celor de la The Doors,daca nu mai sus.Nu vreau sa spun ca ei nu sunt buni,si eu ii ador dar totusi,in comparatie cu Pink Floyd..hmm..Jim mai avea cate ceva de invatat… Si,da. “The Division Bell” e un album superb!