Găleata |
Dan Voiculescu
Când eram un pustan din Bariera Vergului – fiind de fel mai însingurat – aveam un joc ciudat cu care-mi pierdeam vremea: făceam exercitii de rezistentă sub apă într-o găleată din curtea casei. Îmi vâram entuziast capul în căldare si număram răbdator până când reuseam să-mi dobor recordul anterior. Am început cu câteva zeci de secunde si, cu vremea, ajunsesem la un minut si ceva (as zice mai mult, dar nu vreau să-mi las memoria să se umfle în pene).
Un joc prostesc si fără sens, probabil. Totusi, viata, cu ironia ei discretă, a vrut să fructifice experienta. Asa se face că, într-o excursie de scolar, m-am nimerit într-o barcă, pe un lac în toată regula (Lacul Rosu? Sfânta Ana? Nu-mi amintesc exact – semn de deplină maturitate… ). Si, pentru că săream si topaiam în buna traditie a copiilor scapati de sub supraveghere, barca s-a răsturnat, prinzându-mă sub ea. Am încercat să ies, însă, pentru că si barca se misca în aceeasi directie cu mine, n-am reusit să găsesc capătul bun. Am luat-o înapoi, prea agitat însă ca să păstrez directia corectă. Am încercat în stânga, am încercat în dreapta – si deja începusem să pierd contactul cu realitatea când barca a găsit bunăvointa să dispară din peisaj.
S-a dovedit că rezistasem sub apă nebănuit de mult. Si că-mi bătusem recordul (în conditii de stres)…
Ei, vă puteti imagina în ce lux si în ce trândăvie s-ar fi scăldat astăzi România dacă nu era jocul acela prostesc si fără sens? Cum ar fi tâsnit mierea direct din borduri în lipsa oligarhilor? Ce guverne solide ar fi raportat excedente bugetare în lipsa coalitiei de la Grivco? Cum presa s-ar fi solidarizat întru adevăr cu conducătorii de bine în absenta mogulilor răi?
Fără găleata aia de la Bariera Vergului, vinul ar fi fost dulce, rece si gratuit, Julius Constantinescu ar fi rămas sărac si cinstit iar România s-ar fi desprins de mult de la încheietura Balcanilor, călătorind lenes spre coasta însorită a Floridei.

Twitter
Facebook





13 Noiembrie 2009 la 1:21 am
insorita
13 Noiembrie 2009 la 1:22 am
stiam eu ca divinu’ julica e bogat de pute.
13 Noiembrie 2009 la 1:35 am
Şezi lini toadere, că mâne poimâne găsim în email notificări de genul ”JC a luat decizia de a-şi împărţi averea sărmanilor. daţi mai departe şi pentru fiecare adresă validată pe DC o să primiţi 100 000 de dolari”
13 Noiembrie 2009 la 2:03 am
“România s-ar fi desprins de mult de la încheietura Balcanilor, călătorind lenes spre coasta înflorită a Floridei.” Ca în “Pluta” lui Jose Saramango!Faină imagine. Mai că-mi vine să-mi fac provizii de costume de baie şi loţiuni solare cu înalt factor de protecţie…
Dar, mai bine, nu! Ce plictiseală ar fi…
13 Noiembrie 2009 la 2:30 am
@slvc: chiar eram curios daca il demasca cineva pentru asta cu Saramago
)
13 Noiembrie 2009 la 3:34 am
[...] In copilarie, Dan Voiculescu a vrut sa se sinucida incercat sa vada cat de mult rezista cu capul intr-o galeata cu apa. Nu i-a reusit, asa ca a ajuns mogul. Aveti povestea pe larg pe Daily Cotcodac. [...]
13 Noiembrie 2009 la 7:21 am
Da’ marinaru’ n-o fi facut si el acelasi exercitiu? Da’ mai aproape de maturitate si mai putin cu intentie… Poate d’aia avem acum aceste “dezbateri de idei punctuale”!
13 Noiembrie 2009 la 8:59 am
@Julius,
Da-mi-i doar pe mana! Imi face placere sa-i detectez pe cei care mai au prostul obicei de a citi. Mai ales daca-s moguli… 
La demascari de-astea ma mai bag!
Btw, titlul intreg este “Pluta de piatra”, dar avand in vedere ora la care am scris comentariul…
13 Noiembrie 2009 la 10:23 am
Bruckner Julius? Vrei sa ma provoci sa gandesc???
P.S.Asta este modalitatea mea de a zice ca am primit cartea
Mersi!
13 Noiembrie 2009 la 10:43 am
@slvc
Bre, nu mai scrie de astea, „pluta de piatra” la asa ore, ca Arsuliciul obosit a citit altceva, banuiesti tu ce….
13 Noiembrie 2009 la 11:15 am
sincer nu vad legatura intre galeata si rezistenta si romania de azi?
but then again, it’s just me..se pare ca toata lumea de aici op vede. de ce nu-mi epxlicati si mie ca la prosti domnu’?
13 Noiembrie 2009 la 11:24 am
Dif este domnu Voiculescu, ca inca 10000 de copchii aveau aceasi pasiune ca dumneata, dar nu au ajuns boieri
Cred ca secretul tine de acel lichid, pe care dvs ii spuneti apa 
13 Noiembrie 2009 la 11:27 am
M-as pune cu toporul pe barca aia proasta care n-a fost in stare o treaba s-o faca ca lumea!…
13 Noiembrie 2009 la 11:52 am
@Arsulici
Mintea ta matinala a sarit o consoana, nu?
Ei, de-ar fi chestia aia tare ca piatra cateodata…
13 Noiembrie 2009 la 11:58 am
13 Noiembrie 2009 la 12:46 pm
Aha, deci asa se antreneaza mogulii cand sunt mici.. Ptiu, si io care imi pierdeam vremea cu toate prostiile! D-aia n-am ajuns mogulita!
Da’ nu vrea domnu’ mogul sa se concentreze mai mult pe povestioare interesante din copilarie/adolescenta/etc decat pe prostii politicesti? sa se faca si ‘mnealui mai cunoscut marelui public…
13 Noiembrie 2009 la 1:10 pm
@Dan Voiculescu: Cum zicea cineva mai sus, mai erau 10000 de copii care aveau hobby-ul matale, insa marea majoritate au uitat sa scoata capul din galeata la timp. Erau prea concentrati sa numere
13 Noiembrie 2009 la 1:15 pm
Excelent! Demult n-am mai citit ceva atat de bun.
13 Noiembrie 2009 la 1:21 pm
mda. uşor-uşor, mi se cam ia de ce găsesc pe-aici.
13 Noiembrie 2009 la 4:13 pm
Erati cumva si vecin cu Paler? Ca parca avea niste povesti despre minunata zona a Barierei Vergului.
13 Noiembrie 2009 la 5:44 pm
L-am cunoscut pe domnul Voiculescu si pot confirma ca este un OM de nota 10
13 Noiembrie 2009 la 6:25 pm
@night
Te referi la Jean sau la Octavian?
13 Noiembrie 2009 la 7:10 pm
de-abia astept vinerea viitoare sa mai savurez un text al d.lui Voiculescu.
13 Noiembrie 2009 la 8:04 pm
Slab, coolmogulule, slab de tot. D’aia ai ajuns un pârlit de mogul, că-n căldarea aia ai pus apă. Dacă aveai clasă puneai Chivas Royal, fraiere.
13 Noiembrie 2009 la 10:16 pm
Radu Mircea
Te referi la Dan sau la Vasile?
14 Noiembrie 2009 la 9:48 am
[...] This post was mentioned on Twitter by fulgerica and JuliusDC, Andrei Manea. Andrei Manea said: OLIGARHUL si GALEATA din Bariera Vergului http://www.dailycotcodac.ro/2009/11/galeata/ (de la @JuliusDC ) [...]
15 Noiembrie 2009 la 1:35 am
Recitind ce-am scris mai sus, îmi dau seama că am fost atât de criptic, încât nici Lapona Enigel n-ar pricepe o iotă (uitai să vă spun că eu sunt Rigă). Aşa că vin cu o desluşire, că tot nu mai citeşte nici dracu’ p’aci. Chivas Royal e ambrozia lui don prezident cel făr’ de şuviţă.
15 Noiembrie 2009 la 1:39 am
@slvc

15 Noiembrie 2009 la 2:20 pm
Mda… Ce-mi place mie pe blogurile astea, e că oricine îl poate lua pe unul ca D.V. la pertu. Ba merge şi câte un apleativ mai de cartier aşa… Că taaare mai suntem viteji când ne protejează anonimatul.
15 Noiembrie 2009 la 6:57 pm
Bre coolmogulule, când ai venit printre noi cred că nu voiai să-ţi vorbim cu pronumele de reverenţă. Probabil că simţeai nevoia unui mediu prietenesc, fără etichetă, fără salamalecuri, că de astea eşti sătul până-n gât. Pe aici toţi ne tutuim, iar tu ştiai asta şi cred că nu ţi-ar plăcea să ai un regim preferenţial. Dacă te apelăm cu „dumneavoastră”, s-a dus dracului apropierea faţă dintre noi, te izolăm într-o zonă de politeţe protocolară, pe care nu cred că ţi-o doreşti. Aşa că îţi voi vorbi în continuare la pertu. Nu o fac pentru că m-aş da viteaz, sub protecţia anonimatului. Dacă vrei, roagă-l pe Julius să-ţi dea adresa mea de e-mail şi cere-mi toate datele care te interesează – nume, adresă, număr de telefon.
Cu acel „fraiere”, din primul comentariu, îmi dau seama că am dat-o-n bară, am intrat din zona familiarului în cea a bătutului pe burtă. Imi cer scuze, coolmogul, cred că din când în când mă influenţează avatarul pe care mi l-am tras.
Iţi doresc toate cele bune, coolmogul.
15 Noiembrie 2009 la 7:01 pm
Erată, că n-am buton de edit: se înlocuieşte „s-a dus dracului apropierea faţă dintre noi” cu „s-a dus dracului apropierea dintre noi” ( am renunţat la cuvântul „faţă” in favoarea lui „dintre”, dar am uitat să-l şterg pe primul).
16 Noiembrie 2009 la 4:10 pm
Deci Julache … s-a ajuns.
Poate de asta nu mai stăm noi la taclale în ultima vreme…bogătane…
Eh, ce vremuri…
22 Noiembrie 2009 la 8:38 pm
Dv spuneti : “Cum ar fi tâsnit mierea direct din borduri în lipsa oligarhilor? Ce guverne solide ar fi raportat excedente bugetare în lipsa coalitiei de la Grivco? Cum presa s-ar fi solidarizat întru adevăr cu conducătorii de bine în absenta mogulilor răi?”
Sunt sceptica in aceasta privinta, domnule Voiculescu…..Nu numai sistemul romanesc este ticalosit (cu tot cu oligarhii lui), dar pana si poporul romanesc este ticalosit. Poate ca in esenta lui, poporul roman si orice popor in general (nu-mi place sa fiu nationalista) nu a fost asa de “furacios”cum il catalogheaza unii in dreapta si in stanga, insa, vicisitudinile si neajunsurile pricinuite de regimurile secolului trecut au dus la o alterare anormala a simtului civic la romani. Nimeni nu mai pare a fi interesat de binele comunitatii din care face parte, fiecare este numai pentru el si pentru confortul propriu, fie ca e vorba de oligarhi sau politicieni sau simpli oameni de rand.
Fiecare trage turta pe spuza lui, cum ar zice o vorba veche.
21 Decembrie 2009 la 3:32 pm
Domnule Voiculescu,
e poate trai excelent daca nu ai apa curenta!
V-am citit experienta cu galeata si am vrut sa o perfectionez asa ca l-am luat pe ala micu si l-am bagat cu capu’ in vana!Numaram io ca el nu stia la vremea aia..Am ajuns la doua minute si ceva si mi-am dat seama ca o sa dobor recordul dumneavoastra! Cum mi-am dat seama ? Pai ala micu nu facea niciun gest (de mai mult de un minut) asa ca ma gandeam deja sa-i chem pe aia de Guinness Book sa consemneze recordul.
Si am stat si am stat si am stat,pana m-a intrebat loaza: ba tata ma mai tzi asa cu capul in vana?
Atunci am avut o revelatie divina
25 Ianuarie 2010 la 3:46 pm
Nu, vinul ar fi fost ALB, SEC, RECE, MULT şi GRATUIT!
Cât priveşte capul din găleată, chestia asta o făcem cu toţii, în chiuvetă, în gura de apă de pe trotuar, ulterior la ştrand…
Dar, dacă n-ai norocul să ţi se răstorane barca la o vârstă fragedă, când mai poţi, degeaba ţi se întâmplă la o vârstă mai coaptă, când nici să înoţi nu prea mai ţine, dară-mi-te să-ţi ţii respiraţia!
Asta e, fiecare cu barca lui…