Dragoste de mamă |
Julius Constantinescu
Cât e mic, orice mamă e convinsă că propriul copil e una dintre cele mai reuşite odrasle din lume. De pildă, la maternitate nu mai pridideşte să se minuneze de cât e de frumos, deşi oricine a văzut vreodată nou-născuţi ştie că aceştia sunt foarte urâţi, au capetele diforme, ochii bulbucaţi şi, în general, arată ca nişte broscoi (da, chiar şi mama micuţului Jabba credea că are un copil adorabil şi trăia cu spaima să nu i-l deoache careva).
Până pe la vârsta de şase anişori, absolut tot ce face ăla micu’ e extraordinar: dacă face căcuţă, va fi ceva deosebit, care merită povestit absolut tuturor prietenilor şi cunoştinţelor (alţi copii fac căcuţă din aia urâtă, care pute); dacă vine cineva în vizită şi îi pune puţină căcuţă pe pantofi, e clar că are simţul umorului şi o să ajungă mai mare ca Seinfeld sau Jerome K. Jerome; în fine, dacă spune vreo propoziţie lipsită de orice fel de sens, propoziţia respectivă va fi memorată imediat de către mama lui şi citată mulţi ani de-acum încolo, ca o dovadă de precocitate. Tot în primii ani de viaţă, mersul, arătatul cu degetul şi gânguritul vor fi considerate realizări excepţionale şi vor fi puse pe seama inteligenţei ieşite din comun (doamna Einstein, de pildă, a ştiut că are un copil foarte deştept încă de când a reuşit să facă singur pipilică).
Odată cu trecerea anilor, părerea mamei despre propriul plod începe să se schimbe semnificativ. Pentru început, va observa că nu e aşa cuminte ca alţi copii. Aici, are întotdeauna pregătit şi un exemplu; de pildă: “Să ştii că Manuel nu iese toată ziua afară ca tine, să se-nhăiteze cu toţi golanii”. Bineînţeles, exemplul nu e de natură să facă pe nimeni mai cuminte – dimpotrivă, un copil normal abia aşteaptă să-l prindă pe respectivul Manuel şi să-i umfle botul. Aceeaşi soartă îl paşte pe Manuel şi în următoarele cazuri: nu e mofturos la mâncare, ia note mari, cel târziu la opt e în casă, preferă să stea cu părinţii lui, nu să bată mingea toată ziua pe maidan, etc (probabil că micuţului Leonard Doroftei i-a venit ideea să se apuce de box după ce i-a bumbăcit pe toţi tocilarii din cartier).
În fine, în jurul vârstei de 30 de ani, cel mai reuşit copil din lume devine, în sfârşit, un ratat. Nu s-a însurat nici până acum (se ştie că dacă n-ai o nevastă isterică şi doi plozi uşor retardaţi n-ai cum să fii un tip de succes; dacă vă uitaţi cu atenţie la decernarea Oscarurilor, o să vedeţi că lumea îşi dă coate cînd apare George Clooney şi strâmbă din nas: “Uite-l, dragă, şi pe ratatul ăla”). Apoi: n-a făcut nimic în viaţă, i-au luat-o alţii înainte (de pildă, Bill Gates, deşi e mai prost ca el, nici măcar facultatea n-a fost în stare să şi-o termine). Plus că nu-i place să-şi petreacă timpul cu părinţii lui, ca alţi copii (aici cam au dreptate, nu ştiu cum poate cineva să-şi piardă timpul cu toate fufele în loc să stea cu părinţii lui şi să audă că e un ratat).
Nu vreau să-l scuz pe Nero, dar presupun că atunci când eşti împăratul Romei, cel mai puternic om din lume, şi zeu în viaţă pe deasupra, parcă nu-ţi pică tocmai bine s-o auzi pe mă-ta reproşându-ţi toată ziua: “Eşti un ratat, n-ai fost în stare să faci nimic până la vârsta asta, îmi crapă obrazul de ruşine cînd mă-ntâlnesc cu mama lui Jupiter”.
Twitter
Facebook
Miruna
Adriana Popescu
JULIUS
31 August 2009 la 12:31 am
… Ceea ce explica de ce Nero, mi se pare, si-a redus mama la tacere prin procedee toxice.
Dar prea tarziu, raul fusese deja facut. Asa ca la sacaieli materne se poate raspunde simplu cu: “Mama, taci, vrei sa dau foc orasului?”
31 August 2009 la 12:41 am
Eu chiar ma simteam bine intr-o vreme cand arata mama sau bunica pozele cu mine gol prietenelor lor si le ziceau.. “Ia uite, draga, ce barbat o sa iasa din el”
. Apoi au inceput sa ma traga de obrajori, sa imi faca lipeli cu tot felul de fetite rusinoase care nu aveau poze cu ele goale si purtau chilotei pe sub fustita.. Ce aiurea.
31 August 2009 la 1:56 am
ce scrie julius e adevarat. exista o exceptie care confirma regula. fetita mea chiar e geniala si a fost superba inca de la iesirea din ma-sa.
31 August 2009 la 2:09 am
[...] Bruckner, apărut la Editura Trei, şi îl puteţi câştiga postând un comentariu la textul Dragoste de mamă. De ce vi-l dăm? Ca să aibă în sfârşit şi mama voastră un motiv de mândrie, să poată [...]
31 August 2009 la 2:29 am
[...] care pute); dacă vine cineva în vizită şi îi pune puţină căcuţă pe pantofi, e clar că (more…
De la Julius citire Niciun comentariu X1_AdParams = { ‘pub’ : ’560302451683403′, ‘site’ : [...]
31 August 2009 la 2:46 am
Pe mine si acum ma obosesc povestioarele alor mei despre mine.
Spre exemplu, tata aminteste de fiecare data, cu o pasiune iesita din comun, cum eu aveam unele deficiente in vorbire. Povestirea lui preferata este cea in care eu strigam de mama focului “tata, tata, tata”, iar el venea in graba, ca sa descopere faptul ca nu aveam nicio treaba cu el, pur si simplu in loc de “c” pronuntam “t”.
Va-ntreb, cumva v-ati dat seama ce strigam eu?
31 August 2009 la 3:02 am
Mamicile, cele mai dulci fiinte din lume, merita omorate, decimate, uneori… mai ales cand le apuca sa urle la tine ca nu te-ai chinuit sa-ti faci patul sau ca esti foarte inteligent/a dar nu esti in stare sa obtii si rezultate la fel de inteligente…..
offf… moms suck
ps: Il inteleg pe deplin pe Nero
Ave Nero !!!
31 August 2009 la 3:48 am
Bă da’ voi n-aveţi somn?
31 August 2009 la 6:03 am
tema – excelenta
povestirea – penibila
te cauta casa parohiala
31 August 2009 la 7:00 am
Ai mei, cu citit ori s-au uitat la filme… De mic copil şi-au împărţit rolurile… Mama o joacă pe poliţistul bun, iar tata pe cel rău. Mama încă mai crede că sunt geniul… că pe orice pun mâna se rezolvă, iar tata continuă să-mi găsească exemple de Manueli ce se descurcă. La 33 de ani şi după 2 divorţuri sunt convins cânt mă fac comediant (că n-am pus nimănui pe papuci o glumă bună..) însă la o carte tot pot să mai sper. Dacă nu măcar mă fac remarcat pt cl treilea divorţ…
31 August 2009 la 7:10 am
Iulică, mamă, unde oi fi pus io sarea aia?… Ia uite că nu mai avem sare… Te duci, tu, mamă, pân’ la magazinu’ din colţ să iei un kil de sare? Uite-aicea banii. Pe drum opreşte-te de te-nsoară şi cînd vii acasă să te-ntorci şi cu doi nepoţi. Hai, nu te mai strîmba, ce-o fi aşa greu să-ţi tragi o pereche de nădragi şi să dai fuga pînă jos?
31 August 2009 la 7:47 am
Cel mai nasol julius mamă nu e când ţi se spune ce copil minunat e marcel. ci când respectivul marcel – fie şi datorită faptului că e ceva mai mare decât tine – nu poate primi cuvenita retribuţie pentru starea de graţie în care se lăfăieşte. absolut nemeritat de altuminteri.
şi pe urmă pe la 35 de ani când începe şirul de reproşuri după 30 de minute în care nu poţi să spui decât ”da mamă, aşa e, sunt cel mai nemernic copil de pe faţa pământului, nu ştiu cum dintre toate mamele din lume taman tu te-ai procopsit cu o loază ca mine”, orice altă replică fiind exclusă din start, or roma va lua iar foc prin combustie spontană, următoarea juma de oră va fi dedicată recapitulării exhaustive a tuturor celor (ne)făcute din vremea când erai în scutece. şi în timp ce dai din cap spăşit că da, stai şi te întrebi dacă nu cumva drăciile alea nu au fost generate tocmai din abordarea maternă conform căreia tu erai atunci cel mai minunat cupil păşitor pe faţa pământului
orice asemănare cu realitatea fiind strict întâmplătoare
31 August 2009 la 8:09 am
Julica, ai fost acasa in weekend si ti-a amintit mamica ta ca ar trebui sa te insori?dupa ce ti-a aratat pozele nepoteilot(genii in devenire) deja existenti? Si dupa ce ti-a enumerat realizarile(nr de copii) fostilor tai cioegi?
Stiu cum e crede-ma
31 August 2009 la 8:31 am
Am senzatia ca “Palatul chelfanelii” e o metafora dureroasa pentru copilaria unora dintre noi. Ce? Nu, nu a mea. La Bruckner ma refeream.
31 August 2009 la 8:33 am
Abia când cineva îţi dezvăluie traumele copilăriei înţelegi de ce ajunge la maturitate să violeze babe şi să se blocheze când vine vorba de gagici, de ajung bietele de ele să se mulţumească şi cu o şaorma.
31 August 2009 la 8:36 am
am auzit niste zvonuri, neconfirmate, ca nu toate mamele ar fi asa….
31 August 2009 la 8:40 am
E clar ca ai in jur de 30 de ani
31 August 2009 la 8:56 am
frate Julius, tu vorbesti de copiii de pe “vremea noastra”
.. care bateau mingea pe maidan. Acum maidanul e plin de masini sau si-a facut vreunul vila pe acolo iar mingea se joaca doar la FIFA 2099, prinsa sau ascunsa se joaca doar pe la Counter Strike.
31 August 2009 la 9:04 am
Mamele sunt ok, mai ales mama ei, care mereu si-a dorit sa aiba un baiat caruia sa ii faca toate poftele.
ca sa faci din soacra o a doua mama.
Trebuie sa fii destul de inteligent si frumos desigur
Mama mea e cea mai buna mama din lume.
31 August 2009 la 9:17 am
Cand ai un singur copil si ajunge ‘loaza’ mai e cum e. Da’ atunci cand, de ex., ala mare nu se’nsoara nici picat cu ceara (despre copii, ce sa mai zicem), a’ mijlocie a divortat (asta bine macar ca n-a facut copii) si ala mic are prostul exemplu al celor mari si se tine de el? (si acum nici nu-i mai poti umfla botul lui Manuel care e la casa lui, are o meserie si are si vreo 2 copii)
31 August 2009 la 9:21 am
Deci se dau si carti.
Cred ca mama mea ar dori sa primeasca si ea o carte sa lectureze, asa ca simt nevoia sa ma laud ca la 4 ani deja furasem de la fratii mai mari stiinta cititului si tainele matematicii si mama era foarte mandra de mine cand ma plimba prin orasel si eu ii citeam povestile de dragoste de pe zidurile albe ale spitalului sau fatadele innegrite ale blocurilor: Ana + Costel= Footai, Lacra + Nelu = Love, P puncte puncte la + P puncte puncte da = Veronica.
De fericire se emotiona de fiecare data cand ma scotea la plimbare, imi repeta mereu ca vorbele mele sunt cele mai scumpe din lume, dar tacerea mi-e de aur.
Ah si aveam o problema cu pronuntia cuvantului “armata:, eu ziceam “amanta” si chiar si acum isi aminteste mama cat de mult isi doreste fiu’su sa plece la armata.
31 August 2009 la 9:21 am
Familia a fost inventata ca o metoda de tortura pentru greselile facute in viata anterioara.
31 August 2009 la 9:41 am
Doamne, ce-mi mai place să admir plozii boccii care umplu parcul de urlete, când sunt scoşi la plimbare de tinere mămici 90-60-90.
31 August 2009 la 10:10 am
Inseamna ca a mea, care, cand si l-a vazut prima oara, a exclamat: “Doamne, cat e de negru, paros si urat!” e o exceptie. Si, culmea, si-l iubeste grozav.
))
31 August 2009 la 10:13 am
“nou-născuţi ştie că aceştia sunt foarte urâţi, au capetele diforme, ochii bulbucaţi şi, în general, arată ca nişte broscoi” …
Aici te contrazic, desi pana de curand eram de aceeasi parere. Fi-mea cand s-a nascut a fost o surpriza pentru mine, pentru ca nu arata ca o broscuta…
31 August 2009 la 10:26 am
@Gobblin
O fi alta specie.
31 August 2009 la 10:30 am
Hate you all…asteptati voi pana ma fac mare
31 August 2009 la 11:06 am
@Florian
Cand mai vezi mamici de alea te duci la ele, le admiri plodul si il lauzi: “Ce copil frumos! F*tu-i mama lui!”
31 August 2009 la 11:07 am
După ce mă născui eu, gol şi minunat, doctorul se duce la maică-mea:
-Doamnă, avem o problemă!
- Ce problemă?
– O problemă cu copilul.
Măică-mea să leşine şi alta nu. Mă făcuse târziu, cu preţul unui ficat vărzuit pentru că mie mi s-a părut că e moale ca o pernă şi aş putea să dorm cu capul pe el.
– Spuneţi, domnu” doctor!
– Doamnă, problema e că … îi cam negru…
- Şi?
– Şi dumneavoastră sunteţi cam blonduţă…
– Soţul meu e brunet, are pielea mai măslinie.
– Atunci nu mai e nicio problemă! Să vă trăiască!
31 August 2009 la 11:17 am
Textul asta mi se potriveste de minune. Pe fratele meu mai mare il cheama Manuel. Manuel s-a insurat, Manuel a facut masterat, Manuel a mancat tot farfurie, Manuel a avut 10 pe linie in facultate, orice problema exista trebuie sa-l sunam pe Manuel, pt ca doar el stie rezolvarea…..
31 August 2009 la 11:20 am
Vorba mamei lui Stefan cel Mare: De esti tu acela, nu-ti sint mama eu…
Oare mama lui Eduard al II-lea al Angliei era mindra de relatia ghei a acestuia cu Hugh Despenser cel tinar?
31 August 2009 la 11:21 am
Stiti care e cea mai frustranta chestie pt o mama de ‘loaza’? Ca nici macar nu-i poate spune: “o sa ajungi si tu sa ai copiii tai si o sa vezi tu atunci cum e!”
31 August 2009 la 11:36 am
Mai, Arsulici, istoric mic: inafara de mama lui Bula crezi ca mai e vreo mama pe lumea asta mandra de relatiile ‘ghei’ ale copilului?
31 August 2009 la 11:47 am
Leonard Doroftei are mama? Adica Leonard Doroftei s-a nascut ca noi toti? Nu se poateeeeeee
31 August 2009 la 11:53 am
@unmihai
Exact asta-i mişcarea! Succes 99%, că 1% e plodu’ lu’ bărba’su din prima căsătorie.
31 August 2009 la 11:59 am
mama s-a gandit sa faca o bucurie familiei, si dupa ce ca avea copii de casatorit, s-a apucat sa mai toarn un plod. acu are 5 ani, si m-a convins ca nu vreau sa am urmasi. a avut un caine, era sa-l omoare, numai de coada il tragea dupa el…mama:”vai, sa vezi ce frumos se joaca cu javra, il invarte, il da pe tobogan, mananca din strachina lui”. dupa ce am reusit sa salvez cainele, i-au cumparat un papagal. ii da drumu’ din colvie si il alearga prin casa, il arunca de mancare numai junk food, urla la el cum vede el ca fac monstrii in scooby doo. mama:” ce destept e baiatu’, da drumu’ mereu pasarii, ca stie el ca trebuie sa se bucure si ea de libertate, acu si-a dat drumu si la cantat, daca vorbeste copilul mereu cu ea…” de cate ori a aruncat lucruri din casa pe geam, sau a golit pungile de detergent in masina de spalat, sau si-a spart capul intr-un fel sau altul, au aflat toate rudele ca “baiatu’” a mai facut un lucru genial, a mai copt el “una desteapta”.
31 August 2009 la 12:00 pm
noi d’aia nu ne insuram, ca sa nu ajungem sa le facem/zicem acelasi lucru copiilor nostri, care la randul lor sa-l faca netotilor, ma scuzati, nepotilor nostri, si tot asa, in vecii vecilor, amin!
aaa! si sa nu va mai prind ca va luati de mama, ca va zic la mama dracului si va ia cu ea! se stie ca aia e cea mai mama dintre mame! uitati-va la fi’su ce negru de suparare e!
31 August 2009 la 12:06 pm
@unmihai
..te-ai facut cu o carte
31 August 2009 la 12:11 pm
le-am avut si eu pe acestea,si ma deranjau cand eram mica dar acum mi se rupe si chiar ma amuza una dintre ele in special:”tata mergem la futarie”de fapt eu voiam la cofetarie,asa ca era baiul celorlalti ce ar fi inteles.am avut si eu comparatii cum ca nu stiu ce copil era mai bun decat mine la scoala pt ca mama lui ii dadea cu ciocanul peste degete daca nu scria frumos,cum toate defectele mele se asemanau cu cele ale tatalui meu de care mama era divortata,cum ca femeile din familie avusesera o soarta de cacat si ca eu sunt generatia urmatoare blestemata.dar in ciuda a orice s-a intamplat in copilarie soarta acum imi apartine,sunt responsabila de fericirea mea si daca eu ajung o ratata ar fi culmea sa fie vina parintilor,m-as prapadi de ras daca cineva mi-ar spune asta caci stiu de ce sunt capabila.
31 August 2009 la 12:19 pm
savy-si eu am avut toata viata termene de comparatii cu fratele meu,dar sincer nu m-a deranjat niciodata caci stiam cum sunt eu,iar ceilalti incetul cu incetul in functie de exprimarea mea interioara au incetat sa mai faca comparatii ci doar sa-mi aduca informatii,pt ca in urma exprimarii mele interioare au observat ca doua interioare sufletesti nu aveau niciodata sansa sa se asemene.
31 August 2009 la 12:21 pm
@toader deci comentariul tau ma amuzat la culme
.
Acuma , cred ca mama caracterizata in tema asta cu maica-mea au fost surori…
31 August 2009 la 12:35 pm
De multe ori nu e bine sa ai un plod cultivat. Uitati-va la mama lui Caligula: I-a insuflat dragostea pentru teatru, l-a trimis la spectacole, si uite ce-a patit saracutul de el!
31 August 2009 la 12:39 pm
Ma intreb ce se intampla atunci cand dragostea de mama este impartasita si de tata (asta bineinteles in cazurile in care el este in peisaj)…chiar mi-as dori sa vad un tata care se lauda cu cacutza lu’ ala micu’, c inteligenta copilului de 3 ani cand stie sa pronunte tzatze si odatqa cu cresterea in varsta cu numarul “armatelor” avute, (ca sa-l citez pe Ciprian).
31 August 2009 la 12:39 pm
Fericita e mama lui Boc: Fiul ei a ramas mereu mic!
31 August 2009 la 12:50 pm
@ver_bep
Trag nădejdea că gelozia nu va atinge cote alarmante care să te împingă la gesturi necugetate, cum ar fi lăsarea unei pungi de plastic la îndemâna genialului.
31 August 2009 la 12:54 pm
@clarisa
Deci când erai mică nu ţi se rupea, dar între timp ai evoluat. Interesant, mă retrag să aprofundez cazul.
31 August 2009 la 12:56 pm
drept recunostiinta pt dragostea care o poarta mamele s-au inventat diplome gen “pt cea mai buna mama din lume”. pai cum sa fie cea mai buna daca a dat nastere celui mai mare ratat?
31 August 2009 la 12:59 pm
@Florian nu sunt geloasa, fiindca stiu ca si eu am fost la vremea mea “globul de aur”. si-a luat mama palme de la barbatu-so fiindca nu lasa pe nimeni sa ma atinga.
31 August 2009 la 1:04 pm
@ovidiu
In locul lui Toader, nu m-aş fi limitat să mă laud că fetiţa mea a fost superbă de când a ieşit din mă-sa. Eu as fi mers până la capăt şi aş fi spus că era superbă de când a intrat.
31 August 2009 la 1:11 pm
@ver_bep
Dacă înţeleg bine, genialul ţi-e frate vitreg. Dacă-i aşa într-adevăr, n-ai cum să fii geloasă pe el.
31 August 2009 la 1:48 pm
mamele ca mamele, dar nici tatii nu-s chiar de lepadat
31 August 2009 la 2:29 pm
@bogho
mai bine lapte de mama decit lapte de tata
31 August 2009 la 2:29 pm
[...] Daily Cotcodac » Dragoste de mamă http://www.dailycotcodac.ro/2009/08/dragoste-de-mama – view page – cached 12 d.Hr. Se naşte Caligula, cel de-al treilea împărat roman. A fost înjunghiat în timp ce ieşea de la teatru, probabil de către un garderobier enervat că împăratul încercase să plece acasă cu o geacă de purpură mai — From the page [...]
31 August 2009 la 2:36 pm
dar cand termini facultatea si te suna sa iti spuna ca manuel s-a angajat acolo acasa, la primarie sau nu stiu unde dracu, si tu stai terchea berchea prin bucuresti si te chinui singur sa castigi de 5 ori cat manuel, care e un baiat atat de bun si sta cu parintii lui, nu ca tine…
31 August 2009 la 2:51 pm
25 … dar nu intrevad schimbari majore pana pe la 30…
trebuia sa fac eu o facultate de-aia de 3 ani din care iesi pe 30 mil… nu una de 12 ani din care iesi pe 20…
31 August 2009 la 3:16 pm
Mie-mi place aia cu “Să-ţi dea D-zeu un copil ca tine!”. Eu chiar vreau
Îs tare mândră de mine 
31 August 2009 la 3:22 pm
Mama a zis ca n-a fost mai mandra de mine niciodata ca acum dupa ce am scris postul acesta.. (nu e reclama… e crudul adevar, sper sa se puna pentru concurs)
http://impulsivul.com/2009/08/31/o-mica-recomandare/
31 August 2009 la 3:31 pm
Dragostea de mama rulez – MILF!
31 August 2009 la 3:52 pm
@Xael
Ai terminat cumva Politehnica? ca doar acolo primii sece ani sint grei, pina ajungi in anul 3!
@sora-mea
Si noi sintem mindri de tine!
31 August 2009 la 4:10 pm
@Xael
Mai sus am glumit, dragule
31 August 2009 la 4:35 pm
Chuck Norris probabil e cel m-ai fericit. Nu l-a nascut masa ci a nascut-o el pe ea
31 August 2009 la 4:47 pm
Io, in nemernicia mea, zic ca se insoara aia care nu au avut tangente cu istoria si cu numeroasele filozofeli derivate din ea. Adica aia care nu stiu sa invete din greselile inaintasilor
. Da’ nu stiu care mama ar intelege o replica gen “mamaaaa, io nu ma insor, ca ai vazut ce a patit nea’ Samson cu a lui Dalila” (asta e singurul exemplu care imi trece prin cap dupa o zi de munca).
Cat despre Manuel, daca nu existau si d-astia, nu aveam pe cine bate cand eram pici.
31 August 2009 la 5:03 pm
Hm, pai sa vedem.. cand m-am maritat mama m-a intrebat circumspecta daca sotu vroia el musai sa se insoare dinainte sa ma cunoasca (altfel, de ce??!!), cand am ramas gravida mi-a zis ca mdeah.. asta-mi trebuia.. ma rog, daca tin musai.. Nemaivorbind de copilarie, cand eu eram cel mai rau copil (semanam cu “moldoveanu” de fost sot, desigur!), nu ca Sandica aia buna de pe strada..
Deci sa inteleg ca nu a fost ceva neobisnuit, ha?..
31 August 2009 la 5:06 pm
…Dar pot sa spun ca o apreciez foarte tare si ca o declar cea mai buna mama din lume de cand am cunoscut-o pe socrosenia de cosmar… Chiar asa, un post despre soacre pe cand? Acolo-i intr-adevar de vaietat!..
31 August 2009 la 5:25 pm
si toata viata lor, mamele isi vor aminti si povesti de ,,n” ori intamplarile penibile ale copilasilor lor ce astazi sunt oameni in toata firea.
mama unui prieten ce-a trecut de mult de minunata varsta de 20 de ani poveste la toata lumea cum al sau baietel isi manca cacuta, mic fiind.
si-n fata fetelor nu cade deloc bine faza asta
31 August 2009 la 5:31 pm
@N.A.: stimabilul n-a avut niciodată soacră
)) preconizez un text pe tema dată…niciodată 
)
31 August 2009 la 5:32 pm
@NA
Tu voroveşti soro? taman tu al cărei soţ a câştigat un premiu şi o să citească şi el daily cotcodacu????
vrai să zici că nu ai cea mai bună socrellă din lume?
31 August 2009 la 5:44 pm
@sor’sa – Pai, propun sa incerce experienta!
Daca nu, se poate “imprumuta” din experienta prietenilor lui mai putin norocosi.. 
@Tahemet – El e primul care a aflat parerea distinsei sale neveste! Plus ca, fiind sotul ideal (ca doar nu l-am luat de ochi frumosi!), este alaturi de sotia lui si-i impartaseste parerile.
31 August 2009 la 6:58 pm
@Julius nu stiu de ce m-am simtit cu musca pe caciula, dar, daca vorbeai cu mine, DA, clar am in jur de 30. Dar nu vad nici un motiv sa ranjesti de raul altuia.
@sor’sa(oricui vrea ea) Din experienta iti spun sa iti alegi fratele in functie de graba cu care ar putea darui un mic geniu familiei. Asa mai scapi si tu de tic-tacul biologic al bunicilor: nepoti- nepoti-nepoti….
31 August 2009 la 7:52 pm
ma chinuiam intr-o zi sa-i povestesc lu’ tata in amanunt despre cum si-a ratat vocatia de parinte, cand la un moment dat mi-o taie scurt: habar n-ai tu ca lucram in detasare cu saptamanile si cand veneam acasa nu puteam sa raman si eu eu ma-ta 3-4 ore ca tu pur si simplu nu voiai sa iesi din casa!
31 August 2009 la 8:41 pm
@arsulici: 1 an de poli, apoi reorientare profesionala pe medicina….
1 Septembrie 2009 la 12:46 am
nesansa unei mame este aceea ca in clipa expulzarii are sentimentul ca isi prelungeste viata in alta fiinta… si se inseala. De-asta e asa de disperata cind proiectia ei virtuala e deturnata spre propriul ei destin, si nu poate sa repare, la modul ideal,avariile materne. cind te cearta si te iarta, mama indeplineste un ritual al purificarii personale si chiar o exorcizare a propriilor demoni…E un sentiment al culpei care incearca sa se elibereze, din pacate, pe seama copilului…Eu zic sa-mi ziceti Miss Freud de-acum incolo !
1 Septembrie 2009 la 10:10 am
@ceapa.nova
Parcă adie un parfum plăcut dinspre teoria ta despre expulzare şi exorcizare. După aromă, parcă ţi-aş acorda şi titlul de Miss Vişinată.
1 Septembrie 2009 la 12:32 pm
[...] http://www.dailycotcodac.ro/2009/08/dragoste-de-mama/ [...]
1 Septembrie 2009 la 3:35 pm
@ceapa.nova
ceapa masii de treaba .. profund bre!
1 Septembrie 2009 la 9:27 pm
@ florian
@un mihai
Se vede ca n-aveti utere, baieti !
1 Septembrie 2009 la 10:56 pm
julius, asta ruleaza