Allez les bleus! (partea a III-a)
Radu Pircă şi Julius Constantinescu
11 iunie 1147
Regele Franţei Ludovic al VII-lea pleacă în cruciadă de unde se întoarce după 2 ani mândru tare pentru că a pierdut întreaga armată, a luat bătaie de la turci, a tocat tot bugetul statului, nu a cucerit absolut nimic iar nevastă-sa s-a culcat cu altul. Probabil vă gândiţi că măcar această din urmă chestie era inevitabilă, că doar nu era să rabde, săraca femeie, singură 2 ani de zile până se întoarce nebunul de bărba-su. Doar că, de fapt, Ludovic chiar o luase cu el în cruciadă.
29 august 1475
Tratatul de la Picquigny pune oficial capăt Războiului de 100 de ani şi consfinţeşte victoria franceză. Aceasta constă în faptul că practic Franţa nu pierde niciun teritoriu, ci doar trebuie să plătească nişte bani pentru ca regele Angliei, aflat în vacanţă pe litoralul francez, să nu-i ameninţe cu lopăţica pe soldaţii regelui Franţei.
19 septembrie
1356 Cavaleria grea franceză este măcelărită de englezi la Poitiers, iar regele Ioan al II-lea al Franţei este luat prizonier. Ulterior, sătui să tot ia bătaie de la englezi, francezilor le vine ideea, foarte bună de altfel, să-şi caute un adversar mai accesibil, cum ar fi nemţii.
26 noiembrie
1965 Este lansat primul satelit artificial francez, Asterix-1. Programul spaţial francez reuşeşte în scurt timp să demonstreze că nu există OZN-uri, pentru că, dacă ar fi existat, Asterix-1 le-ar fi găsit şi s-ar fi predat.
30 octombrie
1270 Începe cea de-a opta şi ultima cruciadă, condusă de regele francez Ludovic IX cel Sfânt. Dacă aţi citit episodul anterior, ştiţi deja că şi această cruciadă eşuează lamentabil, dar măcar nu se termină cu trupele musulmane mărşăluind pe străzile Parisului.
2 decembrie
1852 Napoleon III devine împărat al Franţei. Urcat pe tron, el a promis francezilor că nu va repeta ruşinea de pe vremea lui unchi-su şi că nu se va preda niciodată în faţa englezilor, promisiune pe care o va şi respecta, el predându-se prusacilor.
27 iulie 1214
În bătălia de la Bouvines, francezii îi înving şi-i masacrează pe invadatorii germani. Din păcate, francezii se îmbată ca porcii după bătălie iar dimineaţă nu-şi mai aduc aminte cum au reuşit să-i bată pe germani. Şi, după cum desigur ştiţi, nu şi-au mai amintit niciodată.
3 august
1914 Germania declară război Franţei, întrucât de la războiul franco-prusac trecuse deja ceva vreme şi mulţi tineri germani nu vizitaseră niciodată Franţa.
Bre, tu ai ceva cu francezii observ… si cu visurat
Se pare că acest Ludovic al VII-lea era un mare bălălău: cel mai mare din regat, adevărat model pentru supuşii săi. 🙂
Pfuai, bine că nu m-am măritat cu el, că ar fi trebuit să-l înşel. Tot fiul Împăratului Verde e mai breaz.
ma, da’ rai sinteti cu franzujii…
io, dupa ce am vazut parisu’, m-am razgandit in privinta lor (si cre’ ca si baietii de la dacia dupa ca si-au incheiat concediul)
are cu ce astia, dom’le
Macar la capitolul infrangeri pe campul de lupta stam mai bine decat francezii :)). Dar in rest acesti “eterni perdanti” ne dau clasa…
Parca au fost mai amuzante partile 1 si 2, ati mai obosit si voi, baieti…
Cred că ar trebui traduse şi-n franceză. Să se bucure şi ei. =))
@eh,ai emailul: pentru cum arata Parisul acum ar trebui sa-i multumim lui Rommel, care l-a pastrat asa vreme de trei ani, ba a facut si curatenie cind a plecat….
Faceti pariu ca niciunul din baieti nu stie boaba de franceza? Altfel, daca citeau macar o carte, o revista in franceza nu erau atat de rai cu niste oameni care au o limba atat de frumoasa si expresiva
domle, pe 14 iulie, ce s-a intamplat pe 14 iulie?
@ writeman: a cazut Bastilia.
După francezi urmează chinezii, cu ăia o să dureze cam cât „Tânăr şi neliniştit”.
@cosânzeana
Impăratu-i verde da fi’su s-a ofilit, că-n armată i-au pus prea multă bromură-n ceai. Ori cu băbălăul, ori cu fătălăul, tot un drac.
@writeman
Nu te lua după banalităţile debitate de Raluca, evenimentul major ni l-a spus Julius, chiar la începutul serialului.
@Andrrea
Se vede ca esti fata, te impresioneaza o limba frumoasa si expresiva….
@Julius
Cam tirziu dupa a opta cruciada, in zilele noastre sint o gramada de musulmani pe strazile Parisului
@Andrrea – tu stii sa faci diferenta intre pamflet/gluma si rautate?
@Julius – daca nu te faci reporter la stirile de la ora 5, cand te faci mare, ia in calcul si varianta de profesor de istorie, te rog! N-ai idee cu cat drag ti-ar invata loazele materia! 😀
Radule, ma faci de ras! Se scrie “les bleus” ca e la plural.
@profa de franceza
Changez vous vos lunettes.
Noa n-am stiut, chiar imi trebuia o tara zilele astea. Deci numa tre sa ii rog frumos sa se predea, nu?
mai sa nu spuneti nimic de micul caporal care a cam maturat europa…….. a bientot
[…] EDIT – A apărut și partea a treia. This entry was posted on Tuesday, July 14th, 2009 at 14:36 and is filed under generale. You can […]
Ultima imi aduce aminte de bancul asta:
“Bunicu’ Fritz ii povestea tanarului sau nepot Fritzisor cum a vizitat el Parisul:
– Eheeeei, si am intrat cantand si lalaind in Paris, am batut toti jandarmii pana la Arcul de Triumf, ne-am urcat pe el sa vedem mai bine imprejurimile iar de acolo am mers la Turnul Eiffel. La Turn am spart restaurantul si am baut tot vinul dupa care ne-am pisat de sus, din varf. Seara am mers la Moulin Rouge, iar dupa spectacol am luat toate dansatoarele la o posta. Eheeeei ce vremuri!!!
Nepotul asculta cu ochii mari. Dupa o vreme se hotareste sa mearga si el la Paris sa-si faca de cap. Dupa doua saptamani apare tot umflat la fata si cu toate membrele in ghips, purtat intr-un carucior de un voluntar al Crucii Rosii germane. La vederea lui il intreaba bunicu-su’:
– Ce-ai patit de arati asa?
– Am fost si eu la Paris si am incercat sa ma distrez si eu ca tine in tinerete.
– Da’ cu cine ai fost?
– Cu Neckermann! Dracu’ sa-i ia, ca mi-au promis ca ma voi distra pe cinste si in loc de asta de cate ori incercam sa fac ce ai zis ca faceati voi imi luam o bataie sora cu moartea de la jandarmi.
– Mda… am uitat sa-ti spun ca eu am fost cu SS-ul.”
16 oct 2009
Sarkozy nu mai trimite soldati francezi in Afganistan! (prelucrat dupa cancan.ro)
Dupa opt ani in care Franta a pierdut 36 de soldati, Nicolas Sarkozy a declarat ca nu va mai trimite nici un soldat in Afganistan ca tot degeaba, cei ramasi in viata raman in continuare acolo, lui Sarkozi ii este rusine de pakistan si pe deasupra se teme ca va fi barfit pe la reuniuni de presedintele pakistanez.
De mentionat ca sotia lui Ludovic al VII-lea a plecat dupa divort cu jumatate de Franta si a dus-o la amantul englez!
[…] anul trecut v-am prezentat glorioasa istorie militară franceză sub forma unor mici pastile (seria Allez les bleus), iar acum două luni am rezumat-o în doar 2 minute (The French Salute), ne-am gândit ca de data […]
[…] »Proverbiala vitejie francezăAllez les bleus! (partea I-a)Allez les bleus! (partea a II-a)Allez les bleus! (partea a III-a)Doar noi suntem mai viteji ca ei. Duminică, 2 Ianuarie 2011, 13:05 | Tags: fun, istorie […]
Ciudat cum francezii s-au aflat de partea invingatorilor in ambele razboaie mondiale si cum noi am intors armele pe la mijlocul fiecarui razboi.
Ciudat cum ei nu au fost niciodata colonii ci au facut din altii colonii pe cand noi multe sute de ani n-am iesit din pasalac turcesc sau provincie austro-ungara.
De bine de rau baietii astia au avut mereu o tara.
Dar ca si gluma merge articolul
Vai cat de tare :))))))
As face un mic “remix” :
26 noiembrie 1965 Este lansat primul satelit artificial francez, Asterix-1. Din pacate nemtii il considera OZN si il doboara in timpul lansarii
=)))))
@jemoi: Ciudat cat de imbecil l’enfant esti cand te crezi istoric de rigola de colt de santz… ar fi pacat sa intru in polemica cu cateva sinapse neterminate, dar voi consemna pentru posteritate… in al doilea razboi mondial ocupantul si cativa tradatori de marca gen bal-bal mihai le premier au intors armele impotriva nemtilor, Antonescu a fost un om de onoare pana la capat! Am avut meritul deosebit si intamplator sa nu fim niciodata pasalac turcesc, eram o provincie privilegiata la marginea imperiului datorita unor baieti faini ca Mircea, Tepes, Stefan, Mihai si lista poate continua!
Iar ca si gluma articolul este un pamflet si tb tratat ca atare, chiar si de catre mine aprins un pic de al cotropirii de cuvinte val.