Prejudecăţi despre mitici
Julius Constantinescu & Radu Pircă
Unul dintre primele lucruri pe care le învaţă orice persoană născută în afara Bucureştiului, ca mine, despre bucureşteni (mitici, Miticus vulgaris, ca să folosesc denumirea ştiinţifică), este că aceştia se strigă între ei “şefu’!”. Convins de adevărul acestei teorii, non-miticul abia mutat la Bucureşti strigă pe toată lumea “şefu’!” timp de vreo două-trei săptămîni, pînă cînd îşi dă seama că niciun bucureştean nu vorbeşte aşa şi că a spune “şefu’!” în capitală e ca şi cum ai încerca să convingi pe cineva că eşti new-yorkez 100% în timp ce porţi un tricou pe care scrie “Born in Lehliu Gară”.
Singura categorie de bucureşteni care spun tot timpul “şefu’!” sînt taximetriştii, care, luînd mai tot timpul non-mitici de la gară, încearcă probabil să se conformeze aşteptărilor acestora. În opinia taximetriştilor, dacă nu spui la fiecare frază “şefu’!”, non-miticul o să-şi închipuie că nu e în Bucureşti ci, din greşeală, a coborît din personalul de Olteniţa în Paris sau în Beijing. În plus, ăsta este şi un mijloc sigur de a-ţi da seama de unde e pasagerul: dacă se încruntă cînd îl strigi “şefu’!”, indiferent dacă e negru sau are ochii oblici, sigur e mitic şi nu poţi să-l păcăleşti plimbîndu-l juma’ de oraş. Dacă, însă, zîmbeşte bucuros, înseamnă că va descoperi rapid că drumul de la Gara de Nord pînă la Piaţa Matache durează niţel mai mult de cinci minute, presupune străbaterea cartierelor Militari, Drumul Taberei, Ferentari, Rahova şi Berceni, “pentru a ocoli aglomeraţia din centru”, şi costă suficient cît să-şi ia taximetristul un Audi A4 (asta dacă e de treabă şi nu face şi un mic ocol şi prin Titan şi Pantelimon).
Amicul meu Radu Pircă s-a trezit acum cîteva zile strigat “şefu’!” de o bătrînică din Piaţa Sudului cu care se tîrguia pe nişte legături de mărar (amicul m-a rugat să precizez că se dusese să facă piaţa din proprie iniţiativă şi nu împins de nevastă). R. P. şi-a dat seama că dacă face cea mai mică greşeală – zîmbeşte bucuros că i s-a spus “şefu’!”, vorbeşte cu accent sau nu poate indica cu precizie cîte metrouri schimbi ca să ajungi de la Sudului la 1 Mai – legătura de mărar va costa brusc cît portiera maşinii lui Irinel. S-a căznit să pară cît mai bucureştean şi, zice el, a reuşit: trei legături l-au costat doar 20.000 de lei.
Taxi in Bucuresti? Ultima oara cand am fost in zona aia si am vazut care erau tarifele m-am ingrozit. E mai usor cu mtroul. Sau cu un alt mijloc de transport in comun. Ca dureaza cam tot cat cu masina (NU taxi).
[…] tot timpul non-mitici de la gară, încearcă probabil să se conformeze aşteptărilor acestora. (more…) De la Julius citire X1_AdParams = { ‘pub’ : ‘560302451683403’, ‘site’ : ‘visurat’, […]
Pai culmea, ca e exact invers! Cand i-am zis unuia ca decat sa cumpar de la el un kil de mere, mai bine astept o saptamana pana ajung acasa in Constanta, brusc omul s-a hotarat ca poate sa faca o exceptie in cazul meu, si sa-mi vanda merele cam la 60% din pretul initial…A, si sa nu uit, argumentul final a fost ca la voi o shaworma costa 15 lei si are 15 cm, iar la noi e 8 lei si are juma de metru…Ori omul mancase prin Constanta, ori eu am jucat prea bine scena, ideea e ca avantaj provincia!
sefu`, buna faza cu born in lehliu gara! :))
Bre, da’ ce-are Lehliu Gară?!
Domnu’ Julius, nu prea e ok o treabă la matale-n poiată. Mi se pare şugubăţ un comentariu şi vreau şi eu să dau click să văd personagiul la treabă pe arătura lui, dar…pupăza, zbrrrrr p-o dugheană. Sau varianta scurtă: De ce nu laşi linkurile la comentatori?!
@motanes: scuze, nu stiu ce se intampla, pana acu’ era ok… sa vad maine (in sensul ca or il repar, or busesc site-ul cu totul :D)
Mergi cu taxi Occident,cea mai ieftina firma de taxiuri din Buc.Stiu ca suna a reclama,dar e adevarat.Singura chestie e ca trebuie sa astepti ceva pana au o masina libera,mai stiu si altii ca aici e cel mai mic tarif.
eu am o prietena care a facut juma de ora de la romana la moxa acum 2 ani
Treaba cu “şefu” nu o ştiam. :)) O să o pun în practică odată şi să vedem dacă va ţine.
Chestia cu taxi-urile in Bucuresti e veche. De fiecare data am intrebat cat ma costa sa ajung in punctul X dinainte de a ma urca in taxi. De la unii primeam raspuns “cat arata aparatu’ sefu'” si treceam la alta masina. Nu o consider ca pe o mitocanie din partea mea, e o modalitate practica de a afla pretul cel mai convenabil.
Nici eu nu stiam de “sefu”… credeam ca se foloseste “frate”, dar asta probabil la persoane mai apropiate.
@valyum: de la romana pana in moxa, trebuia sa se dea jos si sa lase si cursa neplatita :)) eu fac 10 min perpedes si am si carti de carat
stiu……..
i-am zis sa vina cu mine si sor’mea pe jos dar nu ca era obosita si a vrut cu taxi-ul..
cand stateam in moxa n-apucam sa fumez o tigara si ajungeam la facultate!
Sefu Julica, unde e Evenimentul zilei de ieri? Publicul cere BIS!
Eu am grijă din start să precizez că vreau să ajung “acolo, fără vizita oraşului!” Fuck, cred că aşa am ratat şansa să mi se spună vreodată “şefa”!!!! 😀
Nu va recomand personalul de Oltenita :))
pe mine m-a durut cel mai tare Oltenita. sa-ti fie rusine. cu acel personal a aterizat si nea Nelu Iliescu in capitala tarii!
Amicul tau sa faca eforturi pentru a mima mai bine. Trei legaturi de ceapa fac 10.000, deci a platit dublu. Si nu recunosc ca m-a trimis nevasta.
ca veni vorba de trenuri va recomand trenul foamei 🙂 timisoara-iasi. acolo e frumusel.