In sfarsit, astazi ajunge si Groparu.
- Normal ca sunt ultimul, ma, nu stii ca vedetele vin intotdeauna mai tarziu?
Acu’, ce era sa spuna? Ca, atunci cand conduci Furia Visinie, n-ai cum sa ajungi decat ultimul?

Vlad Petreanu

Îmi zice Julius: “Scrie-mi, mă, şi mie ceva, să ne râdem. Cum a fost aia cu acvariul care ţi s-a spart noaptea, de ţi-au murit toţi peştii şi te-a trezit vecinul în răcnete că l-ai inundat. Aia a fost foarte amuzantă, am râs cu lacrimi”.*)

Lumea are un simţ al umorului aparte când vine vorba de mine (Julius în mod deosebit). Am constatat-o de mic, într-o (altă) conversaţie cu tataie. “Da’ maşină adevărată când îţi iei?”, m-a întrebat bătrânul, în timp ce pedalam frenetic în jurul lui, la volanul unei carcase de tablă. “Ăhă, păi pân-o să-mi iau eu maşină mare, tu o să fii mort de mult, tataie!”, i-am răspuns, chestie care a provocat ilaritatea întreg cârdului de bunici din părculeţ. Nici azi nu înţeleg de ce. Am avut dreptate, Dumnezeu să-l odihnească, ce era de râs?
(more…

Julius Constantinescu

Într-o zi, mă roagă amicul Radu Pircă să merg cu el după nişte materiale de construcţii; avea nevoie de vreo zece cărămizi şi de un săculeţ de nisip, să zidească ceva la baie. După ce am deplîns faptul că doi oameni cinstiţi nu mai au de unde fura zece cărămizi în ţara asta, am pierdut o jumătate de zi prin oraş, întrucît nimeni nu vrea să-ţi vîndă doar zece cărămizi (de fapt, oricum n-ai ce face cu ele, amicul Pircă fiind deja refuzat de doi meşteri pe motiv că ei nu se apucă de o lucrare aşa mică; se pare că majoritatea meşterilor nu se bagă la lucrări mai mici decît Palatul Versailles sau Piramida lui Keops). (more…

Etapa trecuta, Universitatea a jucat de la ora 20:30. Duminica, jucam de la 20:45. Mi se pare mie, sau vom ajunge curand sa jucam de la 21:45?

VisUrat

Într-o dimineață, stând eu relaxat la calculator, mă trezesc cu Nimeni în cameră. Nu stătea Nimeni să se uite la mine să vadă ce fac, dar mă deranja prezența lui. Am stat cât am stat și, la un moment dat, n-am mai reușit să mă stăpânesc. De mult pândeam ocazia să-i spun lui Nimeni ce am eu pe suflet și cât de nesimțit îl consider, dar rar îl prind prin casă. Asa ca am profitat de ocazie si m-am hotarat sa-l pun la punct.

Eu: Auzi Nimeni, am ceva să-ți spun!
Nimeni: Te ascultă Nimeni. E numai urechi! (more…

Culeasa ieri de sor-mea aia mica, la Facultatea de Stiinte Economice din Cluj.

- Fata, am mancat chiftelute de soia, sunt foarte bune.
- Da? Cu ce sunt?
- Cu soia.
- Aaaaa…

Julius Constantinescu

Ninsese aproape două săptămîni fără încetare şi, cînd stătuse, se pusese un ger cumplit (pentru cititorii mai tineri: era mai bine pe vremea lui Ceauşescu, că-şi permitea toată lumea zăpadă, nu ca acum, numa’ bogaţii). Multe drumuri erau blocate sub nămeţi şi autobuzul care trebuia să mă ducă în satul bunică-mii ne-a lăsat la şosea; de-acolo, cam doi kilometri, eram pe cont propriu.
Vîntul bătea cu putere din faţă si zăpada îmi venea pînă la brîu; imi croiam pîrtie cu mîinile şi împingînd zăpada cu genunchiul. (more…

Adrian Calarasu

Nu mă mai pot uita la filme poliţiste cu nevastă-mea!

Le-am luat la rând: Verdict:Crimă, CSI-urile, Lege şi ordine, Crimele din Midsomer, tot ce găseam pe la tv sau pe Odc!
La început era ok, priveam şi urmăream firul evenimentelor împreună, ne dădeam timid cu părerea în legătura cu suspecţii şi presupuşii criminali.
Odată cu timpul, Raluca a început să fie mult mai atentă la detalii decât Adrian – care prefera să se scobească în nas şi să nu bage la cap nimic! Raluca a început să adune detalii, amănunte, indicii, tehnici, să le pună cap la cap, să facă diferenţa între o contuzie sau alta, o taietură sau alta funcţie de arma folosită, reacţiile la diferitele tipuri de substanţe/otrăvuri, comportamentul criminal, etc.
Apoi a început sfios prin a face remarci şi a trage concluzii cu puţin înainte ca filmul să se sfârşească. (more…

Vivi Floricica

In copilarie eram baiat. Da, ma, chiar eram baiat. Si am fost asa pana pe la vreo 6 ani, cand prietenii mei au zis sa ne aratam putulicile. Si a mea nu era ca a lor. Bineinteles ca a aflat mama ca eram in fudulia goala cu baietii pe marginea santului si m-a bagat in sedinta. Nu stiu ce mi-a zis, stiu doar ca eram fetita.

Pfff, a fost cea mai grea lovitura. Doua zile n-am mai iesit pe sant, timp in care ma gandeam la o solutie. Trebuia sa fac ceva sa ma fac baiat. (more…

Fanii imaginari ai lui Adrian Calarasu au un nou motiv de satisfactie (nu stim daca au existat si altele, am zis si noi asa): la ora 20, Cala va debuta in Daily Cotcodac. Un text politist alert, din care cititorii sunt invitati sa ghiceasca cine il va ucide la final pe Calarasu (va dam si un indiciu: nevasta-sa?).